Prezenta la serv sub influenta bauturilor alcoolice

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDRAC:2021:002.000239

Dosar nr. 608/284/2020

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RĂCARI

.

Sentinţa penală Nr. 239/2021

Şedinţa publică de la 16 Decembrie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE M.V.R.

Grefier I.I.

Ministerul Public Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari reprezentat de procuror A.I.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii:

- R.D.C., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor de prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi vătămare corporală din culpă, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 331 alin. 2,3 din C.P. şi  art.196 alin. 2,3 şi 5 din C.P. cu aplicarea art.38 alin.1 din C.P.,

-S.Ş., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă,faptă prevăzută şi pedepsită de art. 349 alin.1 din C.P. și

-I.I.,  trimisă în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea a două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 320 alin.1 din C.P. şi a unei infracţiuni de fals intelectual, faptă prevăzută şi pedepsită de art.321 alin.1 din C.P.,cu aplicarea art.38 alin.1 C.P., prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari nr. 1413/P/2018 din 18.02.2020, în dauna persoanei vătămate G.V.M. şi a părţilor civile SPITALUL..., Spitalul ….., cu sediul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură în… şi Spitalul …., cu sediul în …., parte responsabilă civilmente CFR cu sediul în București, înregistrată la ONRC  sub nr. J40/9774/1998, CUI 11054529, cu sediul procesual ales la  …., cu sediul în…...

 Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 30.09.2021 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa, a stabilit ca hotărârea să fie pusă la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei la data de 29.11.2021, termen ce a fost preschimbat la data de azi, 16.12.2021 şi în urma deliberării avute a pronunţat următoarea soluţie:

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele

Prin rechizitoriul nr. 1413/P/2018, emis la data de 17.02.2020, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților  R.D.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi vătămare corporală din culpă, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 331 alin. 2,3 din C.P. şi  art.196 alin. 2, 3 şi 5 din C.P. cu aplicarea art. 38 alin.1 din C.P., S.Ş , pentru săvârşirea infracţiunii de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 349 alin.1 din C.P. și I.I., pentru săvârşirea a două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 320 alin.1 din C.P. şi a unei infracţiuni de fals intelectual, faptă prevăzută şi pedepsită de art.321 alin.1 din C.P.,cu aplicarea art.38 alin.1 C.P.

În fapt, s-a reținut că, la data de 16.08.2018, în jurul orei 09.00, șeful Districtului 3 Titu, Secţia L4 – Regionala CF Bucureşti, inculpatul S.Ş., a fost anunţat de  persoana vătămată/parte civilă GVM - revizor de cale, cu privire la faptul că, pe timpul efectuării reviziei de cale ferată a depistat între Halta C.F.Boteni și punctul de oprire Conțești, judeţul Dâmboviţa, o șină de cale ferată ruptă, solicitând intervenție pentru remedierea celor constatate.

Inculpatul S.Ş. a sunat mai mulţi angajaţi pe care i-a chemat la serviciu, întrucât ziua respectivă era liberă. S-a constituit echipa formată din PG, D.Ghe, SG, GA, GA, ME, MN, MV,RDC. Cel din urmă avea funcţia de mecanic şi a fost sunat şi solicitat de martorul GV – şef District DEU Titu, Secţia L4.

Inculpatul RDC a ajuns la sediul Districtului la ora 09:26, deși în seara precedentă consumase băuturi alcoolice, la domiciliu, până în jurul orei 03:00 – 03:30. Inculpatul a ajuns la linia unu de circulaţie, dar nu a coborât din utilaj. Al doilea impiegat de mişcare – I.I., nu l-a solicitat pe inculpat pentru a-l testa alcoolscopic, dar a completat în Registrul de evidenţă al personalului şi verificare alcoolscop, la fila 135 – verso, consemnând în fals  că numitul RD a fost testat alcoolscop, iar rezultatul a fost negativ, iar apoi a semnat  în fals în locul acestuia.

Echipa de muncitori s-a urcat în cabina utilajului  şi s-a deplasat la locul defecţiunii, unde muncitorii au intervenit tehnic din jurul orei 10:30 până la ora 12:00, aproximativ. La locul respectiv, echipa a fost aşteptată de persoana vătămată GVM. Defecţiunea se produsese după podul metalic CFR dintre halta CF Boteni şi PO Conţeşti, judeţul Dâmboviţa.

După remedierea defecţiunii, muncitorii şi-au urcat sculele în cei doi vagoneţi şi s-au urcat după cum urmează: GAC, GAA, P.Ghe. şi GV– în primul vagon, S.Ş., D Ghe, SG şi MN – vagonul 2, iar MV şi ME s-au urcat în cabină, lângă inculpatul RDC.

În calitate de şef de lucrare şi şef de district, S.Ş. nu a luat măsuri pentru ca muncitorii să călătorească în cabina utilajului, punându-i în pericol, atât pe ei cât şi pe sine. 

Toţi lucrătorii ştiau că le este interzis să stea în vagoneţi, dar au invocat căldura intensă, iar şeful de lucrare S.Ş. şi mecanicul RD au fost de acord în mod tacit.

Inculpatul a pus în mişcare vehiculul şi a parcurs o anumită distanţă, cu o viteză destul de mare, apreciată de ceilalţi, peste 20 km/h  - viteza recomandată în astfel de situaţie pentru vehicul. Aparatul care indica viteza era defect. 

În zona km 43+900m, din cauza vitezei mari, primul vagonet a deraiat şi a început să vibreze foarte puternic din cauza rulării pe stratul de piatră ce susţine liniile de cale ferată. Din cauza acestor vibraţii, persoana vătămată GVM a fost propulsată din vagonet,  căzând între cele două vagoane şi fiind prins sub cel de-al doilea. Cu această ocazie persoana vătămată a suferit un politraumatism multiplu.

De asemenea, în urma accidentului a fost accidentat uşor şi numitul P Ghe.

A fost apelat serviciul de urgenţă 112 şi, la faţa locului s-a deplasat un elicopter SMURD care a transportat la spital persoana vătămată.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului R.D.C.  care,  în ziua de 16.08.2018, în jurul orei 12.00, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, a manevrat utilajul UAM  024 în calitate de mecanic, spre staţia C.F. Titu, judeţul Dâmboviţa, cu încălcarea art. 5, pct. 9, cap. I din Instrucţiunile 340/2003 privind circulaţia maşinilor şi utilajelor, care interzicea transportarea muncitorilor pe platformele vagoneţilor, iar din cauza vitezei a provocat deraierea unui vagon şi accidentarea persoanei vătămate GVM care a necesitat pentru vindecare 160 – 180 de zile de îngrijiri medicale ce i-au pus viaţa în pericol şi i-au produs o infirmitate fizică permanentă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a altor substanțe,prevăzută și pedepsită de art.331 alin.2 și 3 din C.P; și vătămare corporală din culpă,prevăzută și pedepsită de art.196 alin.2,3 și 5 din C.P.,cu aplicarea art.38 alin.1 din C.P.

De asemenea, s-a apreciat că fapta inculpatului S.Ş., care, cu aceeași împrejurare, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă în calitate de șef District D 3 Titu și responsabil al activității desfășurate, permițând după terminarea intervenției ca muncitorii CFR GAA, GAC, MN, SG, D.Ghe,  şi GVM să stea pe cei doi vagoneți ai utilajului de întreținere și reparație a căii ferate UAM 024 condus de mecanicul R.D.C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 349 alin.1 din C.P.

În final, s-a apreciat că faptele inculpatei I.I. care, în ziua de 16.08.2018, în jurul orei 09.00, fiind de serviciu în funcția de impiegat de mișcare exterior în cadrul stației C.F.Titu, nu și-a îndeplinit obligaţia profesională de a-l testa alcoolscop pe mecanicul RD, consemnând în mod fals în Registrul de evidenţă al personalului şi verificare alcoolscop, la fila 135 – verso, că l-a testat, iar rezultatul a fost negativ şi semnând în locul acestuia atât pe registrul menţionat cât şi pe Ordinele de circulaţie – CFR 100979 şi 100980, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută şi pedepsită de art. 320 alin.1 din C.P. şi fals intelectual, faptă prevăzută şi pedepsită de art.321 alin.1 din C.P., cu aplicarea art.38 alin.1 C.P.

Mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, care au condus la întocmirea rechizitoriului, sunt proces-verbal de cercetare la fața locului, planșă foto, declarații suspecți/inculpați, declarații martori, înscrisuri.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 21.02.2020.

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 01.10.2020, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Răcari a constatat legalitatea sesizării instanței, a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor și a dispus începerea judecății cu privire la inculpați, încheierea rămânând definitivă ca urmare a încheierii pronunțate de Tribunalul Dâmbovița la data de 13.01.2021, prin care au fost respinse contestațiile inculpaților S.Ş. și R.D.C..

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, inculpații R.D.C. și I.I. au arătat că recunosc faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și și-au exprimat intenția de a fi soluționată cauza în procedura simplificată, exprimându-și, totodată, acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. Inculpatul S.Ş., prezent și asistat de apărător ales, a arătat că nu înțelege să recunoască faptele reținute în sarcina sa, dar, în cazul în care va fi găsit vinovat, este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.

La solicitarea părților civile a fost introdusă în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente,  Compania Națională de Căi Ferate CFR –SA

Analizând cauza prin prisma materialului probator administrat, instanța reține următoarele:

La data de 16.08.2018, în jurul orei 12.30, organele de poliție din cadrul Serviciului Județean de Poliție Transporturi Feroviare Dâmbovița au fost sesizate telefonic prin SNUAU 112 cu privire la faptul că în zona Hălții C.F. Boteni, judeţul Dâmboviţa,  un utilaj CFR a deraiat rezultând accidentarea a doi salariați CFR care se aflau pe utilaj, dintre care unul în stare gravă, fiind transportat cu elicopterul SMURD la un spital din București.

Din declarațiile martorilor și inculpaților s-a conturat șirul evenimentelor, în sensul că, la data precizată, în jurul orei 09.00, șeful Districtului 3 Titu, Secţia L4 – Regionala CF Bucureşti, inculpatul S.Ş., a fost anunţat de  persoana vătămată/parte civilă GVM- revizor de cale, cu privire la faptul că, pe timpul efectuării reviziei de cale ferată a depistat între Halta C.F. Boteni și punctul de oprire Conțești, judeţul Dâmboviţa, o șină de cale ferată ruptă, solicitând intervenție pentru remedierea celor constatate.

Atât inculpatul S.Ş. cât și martorul GV au sunat mai mulţi angajaţi pe care i-au chemat la serviciu, întrucât ziua respectivă era liberă.

S-a constituit echipa formată din PG, D.Ghe, SG, GA, GA, ME, MN, MV și inculpatul RDC. Acesta din urmă era mecanic UAM și a fost solicitat de martorul GV – şef District DEU Titu, Secţia L4.

Inculpatul RDC a ajuns la sediul Districtului la ora 09:26, deși în seara precedentă consumase băuturi alcoolice, la domiciliu, până în jurul orei 03:00 – 03:30. A susținut inculpatul că l-a informat pe martorul GV despre faptul că ar fi consumat alcool cu o seară înainte, dar acesta nu l-a auzit, deoarece erau zgomote puternice în apropiere.

Inculpatul a ajuns la linia unu de circulaţie, dar nu a coborât din utilaj. Al doilea impiegat de mişcare – I.I., nu l-a solicitat pe inculpat pentru a-l testa alcoolscopic, dar a completat în Registrul de evidenţă al personalului şi verificare alcoolscop, la fila 135 – verso, consemnând în fals că numitul RD a fost testat alcoolscop, iar rezultatul a fost negativ, iar apoi a semnat în fals în locul acestuia.

Echipa de muncitori s-a urcat în cabina utilajului şi s-a deplasat la locul defecţiunii, unde muncitorii au intervenit până la ora 12:00, aproximativ. La locul respectiv, echipa a fost aşteptată de persoana vătămată GVM. Defecţiunea se produsese după podul metalic CFR dintre halta CF Boteni şi PO Conţeşti, judeţul Dâmboviţa.

După remedierea defecţiunii, muncitorii şi-au urcat sculele în cei doi vagoneţi şi s-au urcat după cum urmează: GAC, GAA, P. Ghe şi GV – în primul vagon, S.Ş., D. Ghe., SG şi MN – vagonul 2, iar MV şi ME s-au urcat în cabină, lângă inculpatul RDC, deși toți cunoșteau că deplasarea în vagoneți este interzisă.

Inculpatul RDC a pus în mişcare vehiculul şi a parcurs o anumită distanţă, cu o viteză destul de mare, apreciată de ceilalţi, peste 20 km/h  - viteza recomandată în astfel de situaţie pentru vehicul. Aparatul care indica viteza era defect. În zona km 43+900m, din cauza vitezei mari, primul vagonet a deraiat şi a început să vibreze foarte puternic din cauza rulării pe stratul de piatră ce susţine liniile de cale ferată. Din cauza acestor vibraţii, persoana vătămată GVM, care nu purta echipamentul de protecție obligatoriu, a fost propulsată din vagonet, căzând între cele două vagoane şi fiind prins sub cel de-al doilea. Cu această ocazie persoana vătămată a suferit un politraumatism multiplu. A fost apelat serviciul de urgenţă 112 şi, la faţa locului s-a deplasat un elicopter SMURD care a transportat la spital persoana vătămată.

Din raportul de expertiză medico-legală al Serviciului Județean de Medicină Legală Dâmbovița cu nr.A1/337/18.12.2018 a rezultat că persoana vătămată GVM a prezentat la data de 16.08.2018, leziuni traumatice care au putut fi produse prin proiectare și lovire de corpuri/planuri dure, posibil în condițiile unui politraumatism de trafic feroviar. Astfel de leziuni traumatice necesită 160-180 (o sută șaizeci-o sută optzeci) zile de îngrijiri medicală. Leziunile traumatice suferite (hemopneumotorax stâng drenat, traumatism cranio - cerebral cu fractură parietală dreaptă-operată) au pus în primejdie viața victimei. Leziunile traumatice, prin urmările lor (fractură cominutivă corp vertebral L2 cu paraplegie completă Frankell A) constituie infirmitate fizică permanentă.” Cu privire la persoana vătămată a fost emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr.154/11.01.2019 al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Dâmbovița, acesta fiind încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal. 

Din declarația inculpatului RDC, fila 139, vol I, dată în faza de urmărire penală, a rezultat că vitezometrul UAM-ului era defect. Mai mult, a susținut inculpatul că știa că nu are voie să transporte muncitori în vagoneți, dar, din cauza temperaturilor ridicate și a cutumei în această situație, nu le-a cerut să se așeze în cabina UAM-ului înainte să pornească. Inculpatul a recunoscut că avea o viteză mai mare de 20 km, arătând că nu își explică de ce a mărit viteza. De asemenea, din declarația inculpatului a rezultat faptul că nu a fost testat de inculpata I.I. și nici de altă persoană pentru a se verifica dacă a consumat alcool, și nu a semnat nici un registru în acest sens.

Reține instanța că potrivit fișei postului inculpatului, semnată de acesta, fila 160 dup, acesta avea obligația de a repara vitezometrul sau măcar de a face demersuri către superiori pentru a fi reparat, inculpatul arătând că doar verbal a informat conducerea despre acest aspect, chestiune care nu a putut fi probată. Acest mijloc de probă se coroborează și cu art. 5 alin. (2-3) din instrucția nr. 317, filele 208-217 dup, care arată că cel care este răspunzător de starea tehnică a UAM-ului, de reparațiile necesare acestuia și de scoaterea UAM-ului pe șine este conducătorul acestuia, în speță inculpatul R.D.C..

De asemenea, reține instanța că, imediat după producerea accidentului, inculpatul a fost testat cu aparatul alcool-test, (filele 151-159 DUP) care a arătat o alcoolemie de 0,85 mg./l. în aerul expirat, conform testului nr.00122 efectuat cu ,,DRAGER ALCOOLTEST,, 8510 seria ARZF 0601. Potrivit Buletinului de analiză toxicologică nr.A12/620/17.08.2018, inculpatul RDC a avut o îmbibație alcoolică de 1,85 gr/l alcool în sânge la ora 14.23 și 1,70 gr/l alcool pur în sânge la ora 15.25, încălcând dispozițiile art 10 din instrucția nr. 317, fila 213 dup.

Totodată, inculpatul RCD a încălcat dispozițiile art. 5 alin. (9) din instrucția nr. 317, cu privire la interdicția de a transporta muncitorii pe platformă, împreună cu materiale sau utilaje. 

În ceea ce îl privește pe inculpatul S.Ş., cu prioritate, instanța apreciază că, în analiza elementelor constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului nu poate fi analizată declarația dată de inculpat în calitate de martor, deși a fost analizată in extenso în rechizitoriu, având în vedere dispozițiile art. 118 Cod Procedură Penală.

Instanța reține că S.Ş. era angajat în funcția de șef district linii I. Conform fișei postului, fila 196 dup, inculpatul este subordonat șefului de secție și are în subordine personalul muncitor de la districtul L, iar ca atribuții pe linia securității și siguranței în muncă era obligat, conform art. 1, să coordoneze, să controleze și să răspundă de întreaga activitate a personalului, (l) să admită la lucru numai lucrătorii aflați într-o stare corespunzătoare de sănătate, de odihnă (…), și (o) realizează instruirea lucrătorilor din exterior care prestează servicii și/sau lucrări în unitatea sa.

Este reală susținerea inculpatului, în sensul că nu avea obligația să procedeze la testarea inculpatului R.D.C., această obligație fiind în sarcina inculpatei I.I.. Cu toate acestea, inculpatul avea obligația de a nu permite muncitorilor să se urce în vagoneți, obligație prev. de fișa postului, acesta având atribuții pe linia de securitate și siguranță în muncă. Mai mult, pentru lucrarea respectivă, inculpatul avea calitatea de conducător al formației de lucru, conform disp. art. 15 din dispoziția nr. 181 din data de 22.09.2015, filele 320-323, dup, iar, potrivit disp. art. 16 și art. 20 din aceeași dispoziție, avea obligația de a urmări, în timpul executării lucrării, respectarea prevederilor de securitate și sănătate în muncă, chiar dacă muncitorii proveneau din alte echipe și nu erau în subordinea sa directă.

Cu privire la declarațiile date de acesta în calitate de inculpat atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești, instanța reține că invocarea culpei persoanei vătămate nu este de natură a exonera inculpatul de răspundere penală. De asemenea, afirmația inculpatului, în sensul că nu le-a spus muncitorilor să se urce pe vagoneți, nu prezintă relevanță în cauză, deoarece inculpatul avea obligația de a le spune să nu se urce/ să coboare din vagoneți, conform înscrisurilor analizate anterior, respectiv fișa postului, instrucția nr. 317 și decizia nr. 181.

 Instanța nu poate reține nici apărarea inculpatului în sensul că nu a observat-o pe persoana vătămată GVM în momentul în care s-a urcat pe vagoneți, deoarece inculpatul era el însuși într-unul dintre vagoneți.

Totodată, instanța va avea în vedere și concluziile raportului Inspectoratului Teritorial de Muncă Dâmbovița, din care rezultă la lit. k) cauza producerii accidentului o constituie transportul persoanelor pe două remorci astfel fiind încălcate prevederile art.636 din Instrucțiile proprii de securitate și sănătate în muncă pe infrastructura feroviară/2015 care precizează: se interzice transportul persoanelor pe mijloacele destinate transportului materialelor,cu excepția cazurilor când vehiculele au amenajare specială pentru persoane,și încălcarea art. 5 alin.9 din Instrucțiile nr.340/2003 privind circulația mașinilor și utilajelor pentru construcția,întreținerea căii și a linie de contact prin care se precizează:este interzis transportul de persoane pe platformă împreună cu materiale sau utilaje,coroborate cu art.22 din Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006 care prevede: fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea,în conformitate cu pregătirea și instruirea sa,precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului,astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană,cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă și lit. n) persoanele răspunzătoare de încălcarea regulamentelor legale pentru abaterea consemnată la pct. k din procesul-verbal de cercetare se face răspunzător șef district 3 Titu S.Ş. pentru că a dispus urcarea lucrătorilor pe platformele utilajului UAM 215-024 și mecanicul mașini grele cale din cadrul Districtului Exploatare Utilaje Titu R.D.C. pentru că a permis transportul de persoane pe platformă împreună cu materiale sau utilaje. Deși raportul ITM susține că inculpatul S.Ş. a dispus urcarea lucrătorilor pe platformă acest lucru nu a fost dovedit nici în faza de urmărire penală și nici în cursul cercetării judecătorești. Ce s-a demonstrat însă, recunoscut fiind de toți martorii audiați în cauză, precum și de inculpați și de persoana vătămată/parte civilă GMV este faptul că inculpatul S.Ş. nu le-a cerut muncitorilor să coboare sau să nu se urce pe platformă, contrar dispozițiilor privind securitatea și sănătatea în muncă, pentru că exista un obicei de a circula astfel. 

Referitor la inculpata I.I., prin rechizitoriu s-a reținut în sarcina sa comiterea a două infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și o infracțiune de fals intelectual, constând în aceea că a consemnat în mod fals în Registrul de evidenţă al personalului şi verificare alcoolscop, la fila 135 – verso, că l-a testat pe inculpatul R.D.C., iar rezultatul a fost negativ şi semnând în locul acestuia atât pe registrul menţionat cât şi pe Ordinele de circulaţie – CFR 100979 şi 100980.

Din întregul material probator administrat în cauză, respectiv declarația inculpatului R.D.C. și declarațiile martorului PM, care se coroborează cu recunoașterea inculpatei, faptele reținute în sarcina inculpatei sunt dovedite, aceasta neprocedând la testarea inculpatului R.D.C. și înscriind, în fals, că rezultatul a fost negativ, în Registrul de evidenţă al personalului şi verificare alcoolscop şi pe Ordinele de circulaţie – CFR 100979 şi 100980.

În drept, instanța reține că fapta inculpatului R.D.C.  care,  în ziua de 16.08.2018, în jurul orei 12.00, în calitate de mecanic UAM, a procedat la manevrarea utilajului deși avea o concentrație alcoolică peste 0,80 gr/l în aerul expirat, spre staţia C.F. Titu, cu încălcarea art. 5, pct. 9, cap. I din Instrucţiunile 340/2003 privind circulaţia maşinilor şi utilajelor, care interzicea transportarea muncitorilor pe platformele vagoneţilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a altor substanțe,prevăzută și pedepsită de art.331 alin.2 și 3 din C.P.

Elementul material constă în prezentarea inculpatului la serviciu și manevrarea utilajului pe calea ferată.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru valorile ce formează obiectul ocrotirii și, în speță, în producerea unui accident de cale ferată .

Raportul de cauzalitate rezultă din simpla executare integrală a întregului element material.

Cu privire la forma de vinovăție, instanța apreciază că fapta a fost comisă cu praeterintenție, prev. și ped. de art. 16 alin. (5) Cod Penal.

Fapta inculpatului R.D.C. care, în aceeași împrejurare, în timpul manevrării necorespunzătoare (cu viteza peste limita permisă) și sub influența alcoolului a utilajului feroviar, a cauzat un accident urmare a căruia persoana vătămată a avut nevoie de 160-180 zile de îngrijiri medicală, leziunile i-au pus acesteia viața în pericol și constituie infirmitate fizică permanentă, întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art.196 alin.2,3 și 5 Cod Penal.

Elementul material al acestei infracțiuni, în forma reținută, acțiunea inculpatului de a conduce utilajul UAM sub influența alcoolului și cu depășirea limitei de viteză, precum și cu nerespectarea prevederilor privind securitatea și sănătatea în muncă (prin transportarea muncitorilor pe platformă și nu în cabina UAM-ului), cu consecința producerii, pentru persoana vătămată, a unui handicap permanent și cu punerea în primejdie a vieții victimei.

Urmarea imediată este reprezentată de producerea vătămării suferite de persoana vătămată.

Cu privire la forma de vinovăție, instanța reține că inculpatul a comis infracțiunea din culpă, conform art. 16 alin. 4 Cod Penal.

Instanța reține că în speță sunt îndeplinite condițiile aplicării art. 38 alin. (1) Cod Penal, având în vedere că inculpatul a săvârșit ambele infracțiuni reținute în sarcina sa mai înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Sub aspectul regimului sancționator, instanța reține că pentru infracțiunea prevăzută de art. 331 alin. (2) și (3) Cod Penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, iar limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prev. de art. 196 alin 2, 3 și 5 Cod Penal sunt de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

La stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere și criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 74 Cod Penal, respectiv: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. (2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

Cu prioritate, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) Cod Procedură Penală, respectiv va reduce cu o treime limitele de pedeapsă.

Referitor la infracțiunea prev. de art. 331 alin. (2) și (3) Cod Penal, instanța, raportat la împrejurarea că inculpatul nu era de serviciu în ziua respectivă, fiind chemat de acasă, că a anunțat consumul de alcool și că este la primul conflict cu legea penală, a fost, așa cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosar și din depozițiile martorilor audiați, un angajat care nu a creat probleme, față de împrejurarea că este căsătorit și are doi copii minori în întreținere, apreciază că o pedeapsă orientată spre minimul limitei este suficientă.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, va condamna pe inculpatul R.D.C. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 331 alin. (2) și (3) Cod Penal.

De asemenea, având în vedere că norma sancționatorie impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, față de necesitatea ca inculpatul să conștientizeze gravitatea acțiunilor sale, în baza art. 67 alin. (1-2) Cod Penal, va condamna pe acesta la pedeapsa complementară  a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o perioadă de 3 ani, care se va calcula conform art. 68 alin. (1) lit. b) Cod Penal.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 196 alin. (2), (3) și (5) Cod Penal, instanța reține, de asemenea, că sunt aplicabile disp. art. 396 alin. (10) Cod Procedură Penală, astfel că limitele de pedeapsă reduse cu o treime sunt de la 4 luni la 2 ani sau amendă.

Instanța apreciază că sancțiunea amenzii nu ar fi justă, față de gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, acțiunile acestuia având ca rezultat o infirmitate fizică permanentă, astfel că, în aprecierea instanței, o pedeapsă cu închisoarea este singura de natură să asigure îndeplinirea scopului represiv și punitiv al pedepsei.

În stabilirea cuantumului pedepsei, față de dispozițiile art. 74 Cod Penal, instanța va ține cont, pe de o parte, de circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind un angajat care nu a creat probleme, este căsătorit, are doi minori în întreținere și este un om integrat în societate, dar și de atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, în sensul că acesta a recunoscut și regretat accidentul.

Pentru aceste motive, instanța apreciază că o pedeapsă orientată spre limita minimă este suficientă pentru ca inculpatul să înțeleagă gravitatea faptei sale și pe viitor, să aibă un comportament care să nu intre în conflict cu normele penale.

Astfel, în baza art 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, instanța va condamna pe inculpatul R.D.C. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 196 alin. (2), (3) și (5) Cod Penal.

Constată instanța că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa în concurs real, fiind astfel aplicabile disp. art. 38 alin. (1) Cod Penal și disp. art. 39 alin. (1) lit. b) Cod Penal.

Astfel, în baza art. 39 alin. (1) lit. b) Cod Penal, raportat la art. 40 Cod Penal, aplică inculpatului R.D.C. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și șase luni, la care adaugă un spor de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare, respectiv 2 luni, urmând ca inculpatul să execute, în final, pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 45 Cod Penal, aplică, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară  a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o perioadă de 3 ani, care se va calcula conform art. 68 alin. (1) lit. b) Cod Penal.

Cu privire la forma de executare a pedepsei, instanţa constată că sunt îndeplinite dispoziţiile art. 91 alin. (1) Cod Penal, respectiv pedeapsa aplicată, în cazul concursului de infracţiuni este închisoare de cel mult 3 ani – 2 ani și 8 luni în speţă, infractorul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă, şi chiar şi fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Astfel, în temeiul disp. art. 91 alin. (1) Cod Penal, instanţa va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 Cod Penal.

Pe durata termenului de supraveghere stabilit, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod Penal

a)Să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta

b)Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c)Să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile

d)Să comunice schimbarea locului de muncă

e)Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va avea obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pentru o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Comunei Conțești sau în cadrul Parohiei.

În baza art. 91 alin. (4) Cod Penal, i se va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 alin. (1) şi (2) Cod Penal, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin prezenta decizie, precum şi în cazul în care până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, cu excepţia cazului în care va dovedi că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Referitor la inculpatul S.Ş., instanța reține, în drept, că fapta inculpatului care, în ziua de 16.08.2018, cu ocazia desfășurării activității de înlocuire a unei șine rupte între Halta C.F.Boteni și punctul de oprire Conțești, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă în calitate de șef District D 3 Titu și responsabil al activității desfășurate, permițând după terminarea intervenției ca muncitorii CFR GAA, GAC, MN, SG, D.GHE., P. Ghe şi GVM să stea pe cei doi vagoneți ai utilajului de întreținere și reparație a căii ferate UAM 024 condus de mecanicul R.D.C., iar  în timp ce se deplasau spre stația C.F.Titu,după trecerea utilajului prin Halta C.F.Boteni s-a produs deraierea primei platforme şi accidentarea persoanei vătămate GVM care a necesitat pentru vindecare 160 – 180 de zile de îngrijiri medicale ce i-au pus viaţa în pericol şi i-au produs o infirmitate fizică permanentă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 349 alin.1 din Cod Penal.

Elementul material al infracțiunii este reprezentat de inacțiunea inculpatului, în sensul că acesta nu le-a cerut angajaților să respecte măsurile de securitate și sănătate în muncă.

Urmarea imediată este reprezentată de punerea tuturor angajaților în pericol, și de schimbarea realității înconjurătoare pentru persoana vătămată GVM.

Legătura de cauzalitate a rezultat din modalitatea de comitere a faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța apreciază că infracțiunea a fost comisă cu intenție indirectă, prev. de art. 16 alin. alin. (3) lit.b) Cod Penal, inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale, dar neacceptând posibilitatea producerii lui. Din declarațiile date constant de inculpat a rezultat că acesta știa că utilajul este unul vechi, iar conducerea sa cu viteză duce la punerea în pericol a oamenilor. Prin urmare, inculpatul a prevăzut că exista riscul deraierii, astfel cum a recunoscut, știind astfel că permiterea transportului muncitorilor în vagoneți îi expune pe aceștia la riscuri reale.

Sub aspectul regimului sancționator, instanța reține că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului sunt de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

Instanța reține că, raportat la criteriile prev. de art. 74 Cod Penal, privind individualizarea pedepsei, pedeapsa amenzii nu este suficientă în cauză pentru a inculpatul, o persoană cu atribuții de conducere și coordonare a muncitor în Compania Națională de Căi Ferate să conștientizeze gravitatea faptelor sale. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei și nu a înțeles că siguranța muncitorilor care acționau la respectiva intervenție era responsabilitatea sa.

Din aceste motive, instanța apreciază că sancțiunea închisorii este singura de natură a-l determina pe inculpat să conștientizeze gravitatea inacțiunii sale și a tolerării nerespectării normelor de securitate și siguranță în muncă.

Cu privire la cuantumul pedepsei, instanța, raportat la disp. art. 74 Cod Penal, va constata că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, este integrat în societate, fiind un angajat de încredere, din anul 1987, că acesta nu a fost sancționat disciplinar până la accident, fiind promovat și premiat. Va constata de asemenea că inculpatul este căsătorit, iar șansele sale de reintegrare și readaptare la o realitate în care să fie respectate normele penale sunt consistente.

Din aceste considerente, instanța, în baza art 396 alin. (2) Cod Procedură Penală, raportat la art. 349 alin. (1) Cod Penal, va condamna pe inculpatul S.Ş. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

  Cu privire la forma de executare a pedepsei, instanţa constată că sunt îndeplinite dispoziţiile art. 91 alin. (1) Cod Penal, respectiv pedeapsa aplicată, în cazul concursului de infracţiuni este închisoare de cel mult 3 ani – 6 luni în speţă, infractorul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă, şi chiar şi fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Astfel, în temeiul disp. art. 91 alin. (1) Cod Penal, instanţa va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 Cod Penal.

Pe durata termenului de supraveghere stabilit, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod Penal

a)Să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta

b)Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c)Să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile

d)Să comunice schimbarea locului de muncă

e)Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va avea obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pentru o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Titu sau în cadrul Parohiei.

În baza art. 91 alin. (4) Cod Penal, i se va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 alin. (1) şi (2) Cod Penal, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin prezenta decizie, precum şi în cazul în care până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, cu excepţia cazului în care va dovedi că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Cu privire la inculpata I.I., instanța reține că, în drept, fapta inculpatei care, în ziua de 16.08.2018, în jurul orei 09.00, fiind de serviciu în funcția de impiegat de mișcare exterior în cadrul stației C.F.Titu a consemnat în mod fals în Registrul de evidenţă al personalului şi verificare alcoolscop, la fila 135 – verso, că l-a testat cu alcooltestul pe inculpatul R.D.C., iar rezultatul a fost negativ întrunește elementele de fals intelectual, faptă prev. și ped. de art. 321 alin. (1) Cod Penal.

Elementul material al infracțiunii constă în consemnarea, de către inculpată, a unei împrejurări neadevărate, respectiv testarea inculpatului R.D.C. cu alcooltestul.

Urmarea imediată este dată de starea de pericol creată pentru valoarea protejată, iar legătura de cauzalitate rezultă din modalitatea de comitere a faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța apreciază că inculpata a săvârșit fapta cu intenție directă, prev. de art 16 alin. (1) lit. a) Cod Penal.

Sub aspectul regimului sancționator, instanța reține că legea prevede doar regimul sancționator al închisorii, limitele de pedeapsă fiind de la 1 la 5 ani.

Având în vedere că inculpata a uzat de procedura recunoașterii învinuirii, instanța urmează să facă aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) Cod Procedură Penală, reducând limitele de pedeapsa cu 1/3, astfel pedeapsa urmând a fi încadrată între 8 luni și 2 ani și șase luni.

Față de dispozițiile art. 74 Cod Penal, având în vedere că inculpata a avut o atitudine sinceră încă din timpul urmăririi penale, că a regretat săvârșirea faptei și că aceasta este angajată de mult timp la același angajator, are o familie, este o persoană integrată în societate și este la primul conflict cu legea penală, instanța apreciază că o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de lege este suficientă pentru ca inculpata să înțeleagă gravitatea faptei săvârșite.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, raportat la art. 321 Cod Penal, va condamna pe inculpata I.I. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În drept, faptele aceleiași inculpate care, cu aceeași ocazie, a semnat, în locul inculpatului RCD, în Registrul de evidenţă al personalului şi verificare alcoolscop cât şi pe Ordinele de circulaţie – CFR 100979 şi 100980, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute şi pedepsite de art. 320 alin.1 Cod Penal.

Elementul material este reprezentat de acțiunea inculpatei de a semna în locul inculpatului RCD, în înscrisurile oficiale mai sus menționate, iar urmarea imediată este dată de starea de pericol creată prin alterarea realității.  Legătura de cauzalitate rezultă din modalitatea de comitere a faptelor.

Cu privire la latura subiectivă, instanța reține că faptele au fost comise cu intenție directă, prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) Cod Penal.

Sub aspect sancționator, instanța reține că pentru infracțiunea prev. de art. 320 alin. (1) Cod Penal, pedeapsa prevăzută de lege este de la 6 luni la 3 ani.

Având în vedere că inculpata a uzat de procedura recunoașterii învinuirii, instanța reține că limitele de pedeapsă se reduc cu o treime pentru fiecare infracțiune prev. de art. 320 alin. (1) Cod Penal, respectiv de la 4 luni la 2 ani.

Instanța, față de dispozițiile art. 74 Cod Penal, pentru considerentele expuse anterior, apreciază că o pedeapsă orientată spre minimul special pentru fiecare din cele două infracțiuni prev. de art. 320 alin. (1) Cod Penal reținute în sarcina inculpatei este suficientă pentru atingerea scopului represiv al pedepselor penale.

Pentru aceste considerente, în baza art. 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, raportat la art. 320 alin. (1) Cod Penal, condamnă pe inculpata I.I. la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 320 alin. (1) Cod Penal.

În baza art. 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, raportat la art. 320 alin. (1) Cod Penal, condamnă pe inculpata I.I. la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 320 alin. (1) Cod Penal.

Reține instanța că inculpata a săvârșit cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa în concurs, astfel că sunt aplicabile disp. art. 38 alin. (1) Cod Penal.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 40 Cod Penal, contopește pedepsele, aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 luni închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte, respectiv 80 de zile, urmând ca inculpata să execute o pedeapsă finală de 8 luni și 80 de zile de închisoare.

Cu privire la forma de executare a pedepsei, instanţa constată că sunt îndeplinite dispoziţiile art. 91 alin. (1) Cod Penal, respectiv pedeapsa aplicată, în cazul concursului de infracţiuni este închisoare de cel mult 3 ani – 8 luni și 80 de zile luni în speţă, infractorul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă, şi chiar şi fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Astfel, în temeiul disp. art. 91 alin. (1) Cod Penal, instanţa va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 Cod Penal.

Pe durata termenului de supraveghere stabilit, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod Penal

a)Să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta

b)Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c)Să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile

d)Să comunice schimbarea locului de muncă

e)Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va avea obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pentru o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Comunei Conțești sau în cadrul Parohiei.

În baza art. 91 alin. (4) Cod Penal, i se va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 alin. (1) şi (2) Cod Penal, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin prezenta decizie, precum şi în cazul în care până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, cu excepţia cazului în care va dovedi că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Cu privire la latura civilă, instanța reține că în speță s-au constituit părți civile persoana vătămată GVM, cu suma finală de 57.183,12 lei, cu titlul de daune materiale și cu suma de 1.000.000 euro daune morale, Spitalul …. cu suma de 19.351,8385 lei, cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale acordate pacientului GVM, SPITALUL... cu suma de 103.796 lei ce reprezintă cheltuieli de spitalizare acordate pacientului GVM.

De asemenea, Spitalul ….. a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 181,90 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu acordarea asistenţei medicale numitului P. Ghe..

Instanța, cu privire la daunele materiale solicitate de Spitalul …, constată că acestea au fost solicitate pentru îngrijirile acordate unei persoane fără calitate în prezenta cauză, prin urmare, față de disp. art. 19 alin. (2) Cod Procedură Penală, instanța va constata că acțiunea civilă nu a fost legal exercitată.

Cu privire la acțiunile civile exercitate de părțile civile Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” și SPITALUL..., instanța va constata că sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale (art. 1349 Cod Civil), respectiv există o faptă ilicită, cauzatoare de prejudicii, iar legătura de cauzalitate rezultă din modul de comitere a faptei. De asemenea, constată instanța că sunt îndeplinite condițiile art. 320 din Legea nr. 95/2006.

Instanța reține de asemenea, că, prin deconturile de cheltuieli atașate cererilor de constituire de părți civile, s-a demonstrat întinderea pretențiilor.

Prin urmare, în temeiul disp. art. 19 și 25 Cod Procedură Penală, instanța va admite cererile părților civile Spitalul …. și va obliga partea responsabilă civilmente Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, București la plata către partea civilă a sumei de 19.351,8385 lei, și la plata către partea civilă SPITALUL... a sumei de 103.796 lei, ce reprezintă cheltuieli de spitalizare acordate pacientului GVM.

Cu privire la acțiunea civilă exercitată de persoana vătămată GMV, instanța constată că, din înscrisurile depuse de acesta la dosar, respectiv bonuri și facturi medicale, a fost dovedită întinderea daunelor materiale, de 57.183,12 lei.

Reține instanța că sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale, în sensul că a fost săvârșită o faptă ilicită, care i-a produs persoanei vătămate un prejudiciu (infirmitate permanentă), legătura de cauzalitate reieșind din modul de săvârșire a faptei.

De asemenea, având în vedere disp. art. 1373 Cod Civil, instanța constată că persoana responsabilă civilmente, respectiv Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, a acționat în calitate de comitent al prepușilor inculpați în cauză, nefiind incident cazul de exonerare de răspundere prev. de art. 1373 alin. (3) Cod Civil. În fapt, a rezultat din tot materialul probator administrat că atât inculpații cât și persoana vătămată GMV erau angajați ai persoanei responsabile civilmente, se aflau la locul accidentului în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și își desfășurau activitatea conform instrucțiilor și regulamentelor stabilite de angajator.

Nerespectarea regulamentelor instituite de angajator nu conduce la exonerarea acestuia de răspundere civilă, ci, așa cum arată art. 1373 alin. (3) Cod Civil, doar situația în care victima cunoștea, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate. Or, în speță, rezultă fără putință de tăgadă că toți cei implicați cunoșteau că acționează în timpul serviciului, în legătură cu atribuțiile și scopul funcțiilor încredințate.

 Instanța reține că, atât din recunoașterea persoanei vătămate - în sensul că știa că nu are voie să urce pe vagoneți și că nu purta încălțămintea care făcea parte din echipamentul de protecție – cât și din declarațiile inculpaților și ale martorilor, cu privire la acest aspect, precum și din raportul întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița după accident, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1371 Cod Civil, referitoare la contribuția victimei la producerea prejudiciului.

Astfel, instanța reține că, deși persoana vătămată ar fi avut ca obligație de serviciu continuarea reviziei, aceasta a decis să urce în vagoneți, știind că nu are voie să circule în acest fel și fără să aibă încălțămintea potrivită. Prin urmare, instanța apreciază că culpa persoanei vătămate în producerea prejudiciului este de 20%.

Astfel, în aprecierea cuantumului despăgubirilor solicitate de persoana vătămată/parte civilă atât cu titlul de daune materiale, cât și cu titlul de daune morale, instanța va ține cont și de culpa persoanei vătămate GMV.

Pentru aceste considerente, din suma solicitată cu titlul de daune materiale, dovedită prin înscrisuri de persoana vătămată, instanța va obliga partea responsabilă civilmente la plata către persoana vătămată a sumei de 46,347 lei, cu titlul de daune materiale.

Cu privire la daunele morale solicitate, în cuantum de 1.000.000 euro, instanța reține ca fiind excesiv cuantumul acestora. Instanța are convingerea că persoana vătămată a suferit grave traume fizice și psihice ca urmare a accidentului, astfel că se cuvine ca aceasta să primească o sumă de bani care să compenseze, în o oarecare măsură, suferințele sale și să îi dea o stare de confort.

Cu toate acestea, în aprecierea cuantumului daunelor morale instanța este datoare să manifeste prudență, pentru a nu schimba sensul pentru care au fost instituite acestea în legislație, dintr-un mijloc de compensare a suferințelor într-o îmbogățire fără justă cauză.

Reținând și culpa persoanei vătămate în producerea accidentului, și pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că suma de natură a constitui o compensare a suferințelor persoanei vătămate, fără a crea o îmbogățire fără justă cauză este 100.000 euro, în lei, la cursul BNR, din ziua plății. 

Pentru motivele mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea civilă exercitată de persoana vătămată/parte civilă GMVși va obliga partea responsabilă civilmente Compania Națională de Căi Ferate CFR SA la plata sumei de 46,347 lei, cu titlul de daune materiale și la plata sumei de 100.000 euro, în lei, la cursul BNR, din ziua plății, cu titlul de daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) Cod Procedură Penală, va obliga inculpații la plata sumei de 1800 lei (600 lei fiecare inculpat), cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, condamnă pe inculpatul R.D.C., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 331 alin. (2) și (3) Cod Penal.

În baza art. 67 alin. (1-2) Cod Penal, condamnă pe inculpatul RCD la pedeapsa complementară  a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o perioadă de 3 ani, care se va calcula conform art. 68 alin. (1) lit. b) Cod Penal.

În baza art 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, condamnă pe inculpatul R.D.C. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 196 alin. (2), (3) și (5) Cod Penal.

Constată că faptele au fost săvârșite în concurs real și, în baza art. 39 alin. (1) lit. b) Cod Penal, raportat la art. 40 Cod Penal, aplică inculpatului R.D.C. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și șase luni, la care adaugă un spor de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare, respectiv 2 luni, urmând ca inculpatul să execute, în final, pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 45 Cod Penal, aplică, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară  a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod Penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o perioadă de 3 ani, care se va calcula conform art. 68 alin. (1) lit. b) Cod Penal.

În temeiul disp. art. 91 alin. (1) Cod Penal, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 Cod Penal.

Pe durata termenului de supraveghere stabilit, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod Penal

a)Să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta

b)Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c)Să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile

d)Să comunice schimbarea locului de muncă

e)Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va avea obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pentru o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Comunei Conțești sau în cadrul Parohiei.

În baza art. 91 alin. (4) Cod Penal, i se va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 alin. (1) şi (2) Cod Penal, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin prezenta decizie, precum şi în cazul în care până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, cu excepţia cazului în care va dovedi că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

În baza art. 396 alin. (2) Cod Procedură Penală, raportat la art. 349 alin. (1) Cod Penal, condamnă pe inculpatul S.Ş., la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 349 alin. (1) Cod Penal

În temeiul disp. art. 91 alin. (1) Cod Penal, instanţa suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 Cod Penal.

Pe durata termenului de supraveghere stabilit, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod Penal

a)Să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta

b)Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c)Să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile

d)Să comunice schimbarea locului de muncă

e)Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va avea obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pentru o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Titu sau în cadrul Parohiei.

În baza art. 91 alin. (4) Cod Penal, i se va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 alin. (1) şi (2) Cod Penal, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin prezenta decizie, precum şi în cazul în care până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, cu excepţia cazului în care va dovedi că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

În baza art. 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, raportat la art. 321 Cod Penal, condamnă pe inculpata I.I.,  la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 321 Cod Penal.

 În baza art. 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, raportat la art. 320 alin. (1) Cod Penal, condamnă pe inculpata I.I. la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 320 alin. (1) Cod Penal.

În baza art. 396 alin. (2) și (10) Cod Procedură Penală, raportat la art. 320 alin. (1) Cod Penal, condamnă pe inculpata I.I. la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 320 alin. (1) Cod Penal.

Reține că infracțiunile sunt concurente. În baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 40 Cod Penal, contopește pedepsele, aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 luni închisoare, la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte, respectiv 80 de zile, urmând ca inculpata să execute o pedeapsă finală de 8 luni și 80 de zile de închisoare.

În temeiul disp. art. 91 alin. (1) Cod Penal, instanţa suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 Cod Penal.

Pe durata termenului de supraveghere stabilit, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod Penal

a)Să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta

b)Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c)Să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile

d)Să comunice schimbarea locului de muncă

e)Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va avea obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pentru o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Comunei Conțești sau în cadrul Parohiei.

În baza art. 91 alin. (4) Cod Penal, i se va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 96 alin. (1) şi (2) Cod Penal, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin prezenta decizie, precum şi în cazul în care până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, cu excepţia cazului în care va dovedi că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

În baza art. 25 Cod Procedură Penală, raportat la art. 1349 și 1354 Cod Civil, admite acțiunea civilă exercitată de Spitalul … și obligă partea responsabilă civilmente Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, București la plata către partea civilă a sumei de 19.351,8385 lei

În baza art. 25 Cod Procedură Penală, raportat la art. 1349 și 1354 Cod Civil, admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă SPITALUL... și obligă partea responsabilă civilmente Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, București la plata către partea civilă a sumei 103.796 lei.

În baza art. 25 Cod Procedură Penală, raportat la art. 1349, 1373 Cod Civil, admite în parte acțiunea exercitată de partea civilă/persoană vătămată GMV și obligă partea responsabilă civilmente Compania Națională de Căi Ferate CFR SA la plata, către partea civilă/persoana vătămată GMV, a sumei de 46,347 lei, cu titlul de daune materiale și la plata sumei de 100.000 euro, în lei, la cursul BNR, din ziua plății, cu titlul de daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) Cod Procedură Penală, va obliga inculpații la plata sumei de 1800 lei (600 lei fiecare inculpat), cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu apel în 10 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată prin punerea hotărârii la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 16.12.2021.

Preşedinte,

M.V.R.

Grefier,

I.I.

Red. R.M.V./tehnored. R.M.V./I.I.

Ex.11/16.12.2021

I.I. 16 Decembrie 2021

Domenii speta

Spete similare