Condițiile răspunderii civile contractuale, anume existența unui contract valabil încheiat

Sentința Civilă nr. 6856 din data de 15.11.2019 a Judecătoriei Galați, definitivă prin Decizia civilă nr. 3 din data de 06.01.2021 a Tribunalului Galați

Obiect: pretenții

Problema de drept:

Problema de drept ridicată de prezenta speță se referă la condițiile răspunderii civile contractuale, anume existența unui contract valabil încheiat, neexecutarea unei obligații contractuale, neexecutarea să fie culpabilă şi nejustificată, debitorul să fi fost pus în întârziere ori să fie de drept în întârziere. Totodată, speța tratează sarcina probei în litigiile privind răspunderea contractuală, respectiv aspectul că sarcina probei în dovedirea existenței obligațiilor contractuale îi revine creditorului, însă sarcina probei în îndeplinirea acestor obligații îi revine debitorului.

Soluția instanței de fond:

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, reclamanta pârâtă _______ (denumită în continuare reclamantă) a formulat în contradictoriu cu _____________ cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de _____ lei reprezentând debit principal neachitat, obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare de la data scadenței până a achitarea efectivă a debitului cu cheltuieli de judecată.

Pretențiile reclamantei au fost întemeiate pe facturile fiscale emise, aflate la dosarul cauzei seria _____ nr. _____ din 19.05.2016 în valoare de ____ lei şi seria _____ nr. _____ din 10.06.2016 în valoare de ____ lei.

Prin cererea reconvențională pârâta reclamantă (denumită în continuare pârâtă) a formulat pretenții reprezentând contravaloarea pompelor duse spre reparație reclamantei precizate de acesta ca fiind de _____ lei şi rămase în posesia reclamantei.

În drept, potrivit art. 1270 Cod Civil (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, astfel că părțile sunt ținute să îl execute întocmai.

De asemenea, potrivit art. 1170 Cod civil Părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligație.

Potrivit art. 1350 alin. (1) care reglementează răspunderea contractuală Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat iar alin(2) prevede că Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.

În cauză este vorba despre o pompă de injecție denumită la banc sau astfel cum a spus martorul audiat în cauză, Carero, şi pentru care s-a întocmit un deviz de reparație cuprinzând materiale şi manoperă şi care constituie obiectul facturii nr. _____/19.05.2016.

Iar a doua pompă de injecție, mai mare, Belarus şi care constituie obiectul facturii nr. ______/10.06.2016, instanţa reține conform devizului semnat de pârâtă că acesta s-a întocmit la data de 13.05.2016, iar facturarea acestei sume s-a făcut la data de 10.06.2016.

Din coroborarea înscrisurilor şi a depoziției martorului audiat în cauză a reieșit următoarea cronologie a relațiilor desfășurate între părți:

La data de 28.04.2019 pârâta duce în service-ul reclamantei pompa la banc, Carero pentru care se întocmește un deviz de reparație cuprinzând materiale şi manoperă, deviz ce a fost semnat şi însușit de pârâtă în valoare totală de _____ lei.

Potrivit declarației reclamantei din cuprinsul interogatoriului aceste pompe se predau la facturare, în cauză, la 19.05.2016.

La data de 13.05.2016 se întocmește devizul necesar pentru efectuarea reparației pompei BELARUS, a doua pompă în cauză, deviz care de asemenea a fost însușit de pârâtă, atât în ceea ce privește valoarea cât şi necesitatea lucrărilor ce urmau a fi efectuate.

Instanţa a reținut din depoziția martorului audiat în cauză că pârâta avea la sfârșitul lunii aprilie 2 pompe BELARUS, din care a dat una la reparat.

S-a reținut din depoziția martorului audiat că repararea unei pompe Belarus a necesitat mai mult timp, astfel că după montare s-au constatat defecțiuni, drept pentru care au dus-o din nou la reparat, iar pentru că situația trena a zis șeful să luăm o pompă nouă de rezervă.

Ulterior, pe la sfârșitul lunii mai 2016, după vreo 3 săptămâni, conform depoziției martorului audiat în cauză şi propus de reclamantă, reclamanta a adus pompa Belarus, a montat-o şi a rămas pe tractor funcționând. Pentru această pompă s-a întocmit factura fiscală din 10.06.2016 în valoare de ______ lei. Faptul că această pompă Belarus, reparată şi montată de reclamantă a funcționat a recunoscut chiar martorul audiat în cauză, propus de reclamantă.

Tot cu această ocazie, la sfârșitul lunii mai 2016 când s-a făcut montajul pompei Belarus pârâta a dat şi a doua pompă Belarus la reparat, aspect reieșit din depoziția martorului audiat în cauză, dar între timp, venind factura de la reclamantă în valoare de ¬¬¬¬_____ lei ce a fost emisă la 10.06.2019, pentru prima pompă BELARUS, martorul audiat arătând că a sunat la reclamantă şi le-a comunicat că nu mai vrea să le fie reparată pompa că este prea scump.

Tot la sfârșitul lunii mai s-a demontat şi pompa de injecție mai mică Carero, şi au dat-o la reparat, conform depoziției martorului audiat în cauză; instanţa are în vedere şi interogatoriul reclamantei care a afirmat că în ceea ce privește comanda nr. _____, respectiv pentru pompa de injecție Carero, în valoare de ____ lei, fiind un utilaj vechi care necesita o reparație la Sinaia, a fost trimis utilajul acolo şi ulterior la predare-facturare în 19.05.2016 delegatul pârâtei nu a dorit şi montajul acesteia pe utilaj, montajul fiind executat în regie proprie, care nu s-a făcut corespunzător, dereglând pompa iar ulterior s-a prezentat cu pompa în cauză care a fost reglată, fără cost suplimentar.

Prin urmare, pompa de injecție Carero a reintrat în posesia reclamantei la sfârșitul lunii mai 2016, în vederea reglării ulterioare a pompei, aspect susținut şi de martorul audiat în cauză, care a afirmat am dat astea două pompe la reparat, a demontat şi a doua pompă mai mică.

Prin urmare a reieșit din probatoriul administrat că la sfârșitul lunii mai 2016 pârâta a predat o pompă Belarus şi pompa Carero.

Astfel, contrar susținerilor pârâtei, instanţa constată că în ceea ce privește pompa Belarus constatată ca fiind predată la sfârșitul lunii mai 2016 către reclamantă aceasta nu a făcut obiectul facturii nr. ______/10.06.2016, ci fiind o altă pompă Belarus, astfel cum a afirmat şi martorul audiat în cauză că au fost lăsate reclamantei 2 pompe, una Belarus nefacturată şi una Carero, facturată care fusese duse de pârâtă în vederea reglării pompei.

Pentru a se constata dacă în cauză a intervenit răspunderea contractuală a pârâtei este necesar a se analiza cu prioritate, dacă reclamanta la rândul ei şi-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate.

Astfel a reieșit din probatoriul administrat faptul că în ceea ce privește pompa Belarus ce a făcut obiectul facturii nr. _____ reclamanta şi-a îndeplinit obligațiile menționate în devizul de reparații, astfel că pretențiile acesteia privind achitarea sumei de ____ sunt întemeiate.

Faptul că reclamanta şi-a îndeplinit obligația de reparație dar şi montaj, a reieșit din depoziția martorului propus de reclamantă care a arătat că pompa a fost montată şi a funcționat.

Or, faptul că pârâta a înțeles să dea o altă pompă Belarus spre reparație, oprind chiar ea efectuarea reparațiilor respective, nu echivalează cu neîndeplinirea obligației asumate prin devizul nr. ______/10.06.2016, lucrări care au fost efectuate şi facturate corespunzător prin factura _____/10.06.2016.

De asemenea, în ceea ce privește pompa de injecție Carero instanţa reține că şi aceasta a fost reparată de reclamantă, ulterior pârâta apelând la serviciile reclamantei pentru reglarea pompei, servicii care însă nu făceau obiectul devizului din 28.04.2016 şi ulterior facturate la 19.05.2016, serviciile suplimentare solicitate de pârâtă fiind transmise la sfârșitul lunii mai 2016.

Prin urmare, şi cu privire la această pompă s-a dovedit că reclamanta şi-a îndeplinit obligațiile contractuale, astfel cum şi le-a asumat prin devizele întocmite dar şi prin facturile  emise şi acceptate la plată de către pârâtă.

În ceea ce privește solicitarea pârâtei de obligarea a reclamantei la plata contravalorii pompelor rămase în posesia acesteia, instanţa constată, că deși acestea au legătură cu faptele menționate prin cererea introductivă, cu toate acestea sarcina probei revine pârâtei.

Faptul că a doua pompă Belarus şi pompa Carero au fost predate la sfârșitul lunii mai 2016 reclamantei a reieșit din probatoriul administrat în cauză, dar, instanţa nu poate reține că acestea se află încă în posesia reclamantei, în condițiile în care reclamanta nu a recunoscut aceste aspecte prin interogatoriul luat iar pârâta nu a adus probe suplimentare în acest sens, eventual procese-verbale de predare-primire, sau alte documente, simpla depoziție a unui martor neputând fi relevantă.

Cu atât mai mult, martorul audiat în cauză nu mai lucrează în favoarea pârâtei, astfel că nu cunoaște situația prezentă, dacă între timp aceste pompe au fost sau nu returnate, iar, pe de altă parte, a reieșit că însăși reclamanta a refuzat să mai dea acordul în vederea efectuării  reparației la aceste pompe, costul serviciilor fiind prea mare.

Or, potrivit pct. 7 din devizul întocmit, semnat şi însușit de părți se menționează obligația clientului de a achita reparația şi de a ridica imediat autovehiculul din incinta service-ului, astfel că potrivit obligației menționate, nimic nu o împiedica pe pârâtă să își ridice pompele nereparate.

Instanţa reține că pârâta nu a depus înscrisuri doveditoare privind demersurile efectuate în vederea recuperării pompelor pe care susține că reclamanta le-ar avea în posesie, eventual sesizări la organele complete, simplele apărări comunicate prin e-mail reclamantei în sensul că înțelege să nu efectueze plata unor facturi, la care de altfel s-a dovedit că avea obligația de plată, ca urmare a lăsării de bună voie a acestor pompe în posesia reclamantei, astfel cum susține, nu pot constitui izvor în vederea obligării reclamantei la restituirea pompelor, nedovedindu-se posesia lor dar nici un eventual refuz al reclamantei de a le restitui.

Prin urmare, pentru considerentele expuse, instanţa va admite cererea principală şi va respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată.

În privința penalităților de întârziere instanţa reține că acestea au fost calculate la nivelul dobânzii legale penalizatoare, iar atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația şi se află în  întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:

1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației;

2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative;

3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

Conform art. 1535 alin.1,3 din noul C. civil, ... în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.

Conform art. 1489 alin.1 din noul C. civil, ... dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege.

În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție, iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.

Din probatoriul administrat în cauză s-a dovedit că pârâta nu a efectuat plata facturilor emise de  reclamantă, deși le-a acceptat şi însușit, iar în lipsa unor probe contrare cu privire la efectuarea plății, instanţa reține că inclusiv cererea de acordare a dobânzii legale penalizatoare este întemeiată, reclamanta suferind un prejudiciu prezumat prin neefectuarea plății la termenele convenite.

În consecință, reclamanta este îndreptățită astfel şi la plata dobânzii legale penalizatoare, ce se va calcula pentru fiecare factură în parte, de la scadență, adică în termen de 30 de zile de la emiterea facturii, şi până la achitarea efectivă a debitului.

În consecință, constatând că sunt întrunite cerințele legale, în sensul ca este vorba de o creanță certă, lichidă şi exigibilă, reprezentând obligația de plata a unei sume de bani asumată prin facturile emise, facturile având forța probantă a raporturilor dintre părți, instanţa, în temeiul art. 1270, 1170, 1350 (1) Cod Civil, va admite cererea şi va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de ______ lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate şi dobânda legală penalizatoare, ce se va calcula pentru fiecare factură în parte, de la scadență, şi până la achitarea efectivă a debitului şi va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională.

Căi de atac exercitate:

Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel de către pârâtă, care a criticat soluția instanței pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Apelul a fost respins de către Tribunalul Galați prin Decizia civilă nr. 3 din data de 06.01.2021.

Soluția instanței de control judiciar:

În fapt, între părți s-au desfășurat relații contractuale în formă simplificată, fiind emise facturile nr. ¬¬¬______/10.06.2016 şi nr. _____/19.05.2016 privind contravaloarea unor servicii de reparare pompe pentru tractoare, astfel cum sunt evidențiate în devize nr. ____/10.06.2016, respectiv nr. _____/19.05.2016.

Facturile au fost semnate de părți, pârâta recunoscând încheierea convențiilor.

În drept, potrivit art. 1270 alin. 1 C. civ.: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”. Contractul reprezintă legea părților, acestea fiind ținute să își îndeplinească obligațiile asumate. Prin urmare, facturile emise de reclamantă se bucură de forța obligatorie prevăzută de lege.

În ceea ce privește executarea obligațiilor contractuale, potrivit art. 1516 alin. 1 C. civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligației. În cadrul obligațiilor care au ca obiect o sumă de bani, executarea în natură este întotdeauna posibilă, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.

În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție, iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.

Prin urmare, dovada plății facturilor revenea pârâtei, fiind un fapt pozitiv al său, iar în cauza de față, pârâta nu a făcut dovada că şi-ar fi îndeplinit obligația de plată.

Nepredarea pompelor de injecție care au fost reparate de reclamantă este contrazisă chiar prin probele propuse de pârâtă.

Astfel, pentru pompa de injecție aferentă facturii nr. ____/10.06.2016, chiar din declarația martorului ________ reiese că a fost restituită pârâtei, aceasta fiind în stare de funcțiune.

De asemenea, cu privire la pompa de injecție aferentă facturii nr. ____/19.05.2016, martorul a declarat că aceasta s-a aflat în posesia pârâtei până la finalul lunii mai când a fost predată reclamantei.

Prin urmare, factura nr. ____/19.05.2016 şi devizul aferent nr. ____/19.05.2016 au fost emise pentru servicii anterioare predării efectuate la sfârșitul lunii mai, situație de fapt ce fine în concordanță cu susținerile reclamantei formulate prin interogatoriu care arată că serviciile aferente facturii menționate au fost prestate, inclusiv sub aspectul predării, restituirea către reclamantă a pompei aferente facturii nr. ____/19.05.2016 fiind efectuată pentru reglaje suplimentare, care nu au făcut obiectul facturii menționate.

Astfel, tribunalul constată că prima instanță a reținut în mod corect că, din probele administrate reiese îndeplinirea obligației de predare a pompelor de injecție de către reclamantă, astfel că nu se justifică refuzul pârâtei de achitare a facturilor pentru motivul analizat şi nu este întemeiată cererea reconvențională a pârâtei de plată a contravalorii pompelor de injecție.

Domenii speta

Spete similare