Obligaţia de a face

Sentinţă civilă 6388 din 18.11.2019


Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

GREFIER

Deliberând asupra cauzei civile de faţă reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată intregistrată la instanţă la data de 12.04.2014, legal timbrată cu suma de 1221 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanţei de plată aflată la fila 33 dosar, reclamantul I.V.A. în contradictoriu cu pârâta E.F. SA prin Agenţia Oradea şi cu  pârâta S.D. TRANSILVANIA NORD SA a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

-obligarea pârţtei de randul 1 la calcularea consumului real de energie electrică pentru perioada 17.04.2016-  24.03.2016 pentru imobilul situat in localitatea Balnaca nr………… judetul Bihor, cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 64/2014 al ANRE si Legii nr.123/2012 privind modalitatea de stabilire a cantitatii de energie facturata;

-obligarea pârâtei de rândul 1 să procedeze la stornarea facturii nr. 7127070532/ 21.05.2016 în valoare de 572,73 lei achitată cu chitanta nr. 709225994/19.07.2016 si a facturii nr. 7127414126/23.06.2016 în valoare de 3.977,60 lei achitata cu chitanta nr. 709814078/18.01.2017, facturi emise pe seama reclamantului pentru perioada 17.04.2016 -24.03.2016;

-obligarea pârâtei de rândul la emiterea unor facturi conforme cu consumul efectiv de energie electrică cu consecinta obligării la restituirea sumei încasată in plus fata de contravaloarea energiei electrice consumată efectiv în perioada 17.04.2016 - 24.06.2016;

-obligarea pârâtei de randul 2 la plata unei prestatii permanente lunare cu titlu de chirie pentru suprafata de teren ocupata de cei 4 stalpi de energie electrica amplasati pe terenul identificat cu nr. top 59 si 60 înscris in CF ………… Suncuius, proprietatea reclamantului, incepand cu data introducerii cererii de chemare in judecata si pe toată durata existentei retelei electrice;

-  obligarea pârâtei de randul 2 la plata chiriei aferente perioada 11.04.2015-11.04.2015 pentru suprafata de teren ocupata de cei 4 stâlpi de energie electrică amplasati pe terenul identificat cu nr. top 59 si 60 inscris in CF …………. Suncuius proprietatea reclamantului;

 - cu cheltuieli de judecata

 În motivarea în fapt a cererii cu privire la petitele 1, 2 si 3 reclamantul a arătat că între acesta şi pârâta de randul 1 a fost incheiat Contractul de furnizare a energiei electrice nr. 20308613/07.04.2016 in vederea furnizarii energiei electrice la locul de consum situat in loc. Balnaca nr……. jud. Bihor.

 Conform Conventiei de consum NLC 2030831 pentru perioada 04. 2016 — 03.2017 consumul contractat de acesta este de 1000 kWh/luna iar consumul estimat în baza istoricului de consum este de 331 kWh/luna.

In baza Contractul da furnizare a energiei electrice nr. 20308613/07.04.2016 a fost emis la aceeasi data şi Ordinului de serviciu nr. 301000125594 avand ca obiect montare dispozitiv. Din mentiunile inscrise in ordinul de serviciu rezultă că montarea contorului s-a realizat efectiv la data de 14.04.2016, iar "ultimul index citit (real)" este de 12428 kwh şi seria contorului este 1289332.

In data de 21.05.2016 a fost emisa factura nr.7127070532/21.05.2016 în valoare de 572,73 lei pentru perioada 17.04 -21.05.2016.

Din continutul facturii rezulta că stabilirea consumului s-a facut având in vedere: -index vechi 4680- montare, -index nou 5791-estimare.

In data de 28.06.2016 a fost emisa factura nr. 7127414126/28.06.2016 in valoare de

3.977,60 lei, pentru perioada 17.04 — 24.06.2016, stabilirea consumului făcandu-se in functie de -index vechi 4680 - montare, -index nou 13577- citire

Avand in vedere ca potrivit Ordinului de serviciu nr.301000125594 emis în baza Contractului de furnizare energiei electrice nr. 20303613/07.04.2016,"ultimul index citit (real)" este de 12428 kwh rezulta clar ca facturile emise la data de 21.05.2016 si 28.06.2016 sunt gresite si nelegale în ce priveste modul de calcul si stabillre a consumului de energie care a stat la baza emiterii facturilor.

In conformitate cu dispozitiile Legii nr. 123/2012, Ordinului nr. 64/2014 emise de către A.N.R.E. furnizorii de electricitate trebuie sa respecte anumite cerințe imperative cu privire la întocmirea documentelor de plată și la modalitatea de calcul stabilire a consumului de energie si de cele mai multe ori, valorile exagerat de mari ale unor facturi emise de acești operatori reprezintă consecinţa vădită a încălcării normelor sus-menționate 

Potrivit art.83 din Ordinul 64/2014, în conținutul facturii de energie electrică trebuie regăsite o serie de informații cu privire la furnizor, consumator și mai ales referitoare la descrierea obligației de plată, la cantitatea de energie facturată, la modalitatea de stabilire a consumului de energie care a stat la baza facturării, la preţul unitar pentru energia facturată, iar in situatia in care aceste elemente lipsesc sau sunt gresite factura respectivă este nelegala si lipsita de efecte fiscale.

In speta, din documentele intocmite de catre parata. deci opozabile acesteia, rezulta ca stabilirea consumului de energie este nereal, pornind de la un index gresit, ceea ce a determinat emiterea unor facturi de o valoare nejustificat de mare, facturi care au instituit în sarcina subsemnatului obligații de plată mult mai mari decat cete reale. Pârâta de randul 1 nu si-a indeplinit corespunzator obligatiile asumate prin Contractul de furnizare a energiei electrice stabilind un consum de energie electrica gresit, cauzandu-i prin aceasta reclamantului un prejudiciu.

Reclamantul arată că a achitat contravaloarea facturilor gresite si nelegale cu chitanta nr.709225994/19.07.2016 si chitanta nr. 709314078/18.01.2017 in total suma de 4550,33 lei, impunandu-se în baza art. 1350 cod civil obligarea paratei la repararea prejudiciului cauzat, respectiv la restituirea sumei incasata in plus fata de contravaloarea energiei electrice consumata efectiv în perioada 17.04.2016 - 24.06.2016.

Cu privire la petitele 4 si 6 ale cererii de chemare in judecata, reclamantul arată că este proprietar tabular al imobilului situat in sat Balnaca nr.414, identificat cu nr. top 59 si 60 înscrise in CF …………Suncuius reprezentand in natura casa si teren intravilan în suprafata de 3859 mp si nr.top 53 inscris CF 51364 Suncuius, reprezentand in natura teren intravilan in suprafata de 3233 mp, imobile pe care le-a dobandit cu titlu de mostenire si partaj, conform Actului de partaj voluntar imobiliar autentificat sub nr. 1064/09.07.2015 de BNPA Matei-Tamas” .

Pe terenul proprietatea privată a reclamantului sunt amplasaţi 4 stalpi de energie electrica, aspect rezultat si din Planul de amplasament si delimitare a imobilului situat in localitatea Balnaca nr. 414.

Potrivit art. 555 cod civil, proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusive, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege,

Dreptul de proprietate privata este ocrotit de art.44 alin.5 din Constitutia Romaniei.

Chiar daca art. 621 al.1 Cod civil stabileste obligatia proprietarului terenului sa permită trecerea prin fondul său a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate, de natura conductelor, canalelor. cablurilor electrice, etc, potrivit alin.3, în toate cazurile proprietarul are dreptul la plata unei despagubiri juste.

În raport de dispozitiile legale invocate, apreciază reclamantul ca cererea de obligare a paratei la plata unei chirii lunare pentru suprafata de teren ocupata de stalpii de energie electrica este intemeiată.

In drept cererea este întemeiată pe prev. Ordinul 64/2014, art. 555. art. 1350 cod civil, art. 453 Cod procedura civila, iar în probatiune au fost depuse inscrisuri şi s-a solicitat probaţiunea testimonială şi proba cu expertiza topografică.

La data de 12.05.2017, reclamantul a depus la dosar o precizare a petitului 5 de acţiune în sensul că solicită obligarea paratei de randul 2 la plata chiriei aferente perioadei 11.04.2014-11.04.2017 pentru suprafata de teren ocupata de cei 4 stalpi de energie electrica amplasati pe terenul identificat cu nr. top 59 si 60 inscris in CF 51749 Suncuius proprietatea reclamantului.

Prin serviciul registratură, la data de 20.06.2017, pârâta E.F. S.A. prin Agenția Oradea, a depus la dosar întampinare la cererea de chemare in judecata formulata de reclamant, prin care a solicitat respingerea ca netemeinică şi nelegală a cererii de chemare în judecată. 

 În fapt,  cu titlu de chestiune prealabilă  raportat la  capetele de cerere, pârâta a arătat că se impune disjungerea ultimelor 2 capete de cerere care se refera la parata de randul 2 E.D. Transilvania Nord- SD Oradea, avand în vedere că parata de randul 2 este distribuitor de energie electrica pe zona Transilvania Nord si nu are nici o legatura cu primele 3 (trei ) capete de cerere care fac trimitere la un contract de fumizare a energiei incheiat între reclamant si E.F. SA prin Ag. Oradea.

Astfel, cu privire la  primele 3 ( trei ) capete de cerere, pârâta  a arătat că  a fost incheiat cu reclamantul I.V.A. contractul de furnizare a eenergiei electrice nr. 2030861/07.04.2016 (consumator casnic) pentru furnizareaa energiei electrice la imobilul situat in loc. Balnaca, nr. ……. jud. Bihor, cu valabilitate pe perioada nedeterminata, avand ca temei cartea funciară nr. …………….. Suncuius. nr. topo 58 Balnaca.

 Prin prevederile art. 8 si 9 din contract, partile au stabilit care este perioada de citire, intervalul stabilit de operatorul de distribuitie pentru citirea contoarelor respectiv modul de facturare intre citiri (estimat cf. conventiei de consum...);

Prin anexa "conventie de consum" la contract, consumatorul a contractat 1000 Kwh/lună.

Pe data de 21.05.2016 a fost emisa factura fiscala nr. 7127070532 in valoare de 572,73 lei (perioada de facturare 17.04.2016-21.05.2016 -consum estimat conform conventiei de consum pentru 34 de zile 1111 Kwh- index vechi 4680, index nou estimat 6791);

Pe data de 28.06.2016 a fost emisa factura fiscala nr. 7127414126 in valoare de 3.977,60 lei - factura de regularizare consum pentru perioada 17.04.2016 -24.06.2016 - consum citit pentru 68 de zile 8897 Kwh - Index vechi 4680 - index nou citire 13577.

Arată pârâta că se poate observa din pag.2 a facturii fiscale nr. 7127414126/ 28.06.2016 că, energia facturată estimată în cantitate de 1111 kwh a fost scăzută din valoarea totală citită, ramanand un rest de cantitate 7786 kwh de achitat în valoare de 3.977.60 lei.

Pe data de 21.07.2016 a fost emisa factura fiscala nr. 7127785601/21.07.2016 In valoare de 452,78 lei perioada de consum 24.06.2016-21.07.2016- cantitate estimata facturata - 877 kwh conform conventiei de consum corespunzator 27 zile - index vechi 13577 - index nou 14454).

Pe data de 21.08.2016 a fost emisa factura fiscala nr. 7128035249/21.08.2016 in valoare de 529,99 lei (perioada de consum 21.07.2016-21.08.2016- cantitate estimata facturata- 1000 kwh conform conventiei de consum corespunzator 1 luna — index vechi 14454, index nou 15454).

Pe data de 12.09.2016 a fost emisa factura fiscala nr. 7128189781/12.09.2016 In valoare de 106,64 lei cuprinzand taxa de deconectare rau platnic;

Pe data de 08.10.2016 a fost emisa factura fiscala nr. 7128404143/08.10.2016 in valoare de 492,72 lei REGULARIZARE perioada de consum 24.06.2016-12.09.2016 - cantitate masurata/citita-2664 kwh, index vechi 13577 - index nou 16221 deconectare);

Arată pârâta că se poate observa din pag.2 a facturii fiscale nr. 7128404143/08.10.2016 ca energia electrica facturata estimat in cantitate de 1877 kwh a fost scazuta din valoarea totala citită, rămânand un rest de cantitate de 767 kwh de achitat în valoare de 492,72 lei. Susţine că această ultimă factură fiscală a fost emisă pe data de 08.10.2016 în baza citirii cuprinse în ordinal de demontare contor nr. 302000153788/28.09.2016, respective a procesului verbal nr. 19563/05.10.2016, emise de operatorul de distribuţie, proprietariul instalaţiilor electrice, inclusive a contorului.

Arată că a fost reziliat pentru neplată contractual încheiat cu reclamantul şi că toate facturile au fost achitate de catre reclamant dupa rezilierea contractului fara obiectiuni.

Desi reclamantul a contractat energie electrica pentru consum casnic pentru locatia din loc. Balnaca, nr. 378, com. Suncuius, jud. Bihor, in realitate in spatiul respectiv si-a desfasurat activitatea o societate comerciala (asa cum sustine reclamantul prin cererea de ordonanta presedintiala — respinsa de Jud. Alesd in dos. nr. 2380/17712016 prin sentinta nr. 1101122.12.2016).

 De aici rezultă si consumul foarte mare raportat la un consumator de casnic. In conformitate cu, art. 1270 C. civil contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante, iar potrivit art. 1350 C. civil” Orice persoana trebuie sa isi execute obligatiile pe care le-a contractat,,.

Pârâta susţine că si-a îndeplinit obligatiile din contractul de furnizare a energiei electrice; reclamantul nu si-a îndeplinit obligatille asumate, motiv pentru care s-a si procedat la rezilierea contractului pentru neplata, astfel că se solicită respingerea cererii de chemare in judecata ca netemeinica si nelegala.

În drept întâmpinarea este fundamentată pe dispoziţiile legale prezentate în susţinere, iar în probaţiune au fost depuse înscrisuri.

Prin registratură, la 04.07.2017, pârâta S D TRANSILVANIA NORD SA Cluj Napoca- Sucursala de D... Oradea, a depus la dosar întâmpinare, prin care  în temeiul prevederilor art. 99 alin.1 Cod procedură civilă, coroborat cu prevederile art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă, în ceea ce privește petitele 4 si 5 din acţiune a solicitat disjungerea și a invocat exceptia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Oradea de a soluționa cauza, în temeiul art. 129 alin. 2 pct. 3 Cod procedură civilă coroborat cu art. 17 Cod procedură civilă şi trimiterea cauzei spre soluționare Judecătoriei Aleșd.

  Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecă ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Societatea pârâtă prestează activitatea de distribuție a energiei electrice, activitate de interes public, serviciul de distribuție a energiei electrice fiind un serviciu public de interes general, susţineri care au ca temei prevederile art. 12 alin. 1 şi art. 44 din Legea nr. 123/2012.

Pentru prestarea serviciului de distribuție, societatea deține Licenţa ANRE nr. 453/2002, cu o durată de valabilitate de 25 ani, în baza căreia societatea exploatează comercial și are dreptul exclusiv de a desfășura activitatea de distribuție a energiei electrice pe raza județului Bihor, scop în care folosește rețelele de distribuție a energiei electrice deținutce cu orice titlu.

În desfăşurarea activităţii, societatea are drepturile și obligațiile stabilite prin Legea energiei electrice nr. 123/2012, prin reglementări emise de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei-ANRE, precum și obligaţiile ce rezultă din Contractul de concesiune nr. 7/2005 încheiat cu Statul Român prin Ministerul Energiei și din condițiile asociate Licenței nr. 453/2002.

În spetă, terenul reclamantului este traversat de o linie electrică de joasă tensiune- linia electrică aeriană de joasă tensiune din PTA 2 Bălnaca, iar efectiv pe teren se află amplasați un număr de 4 stâlpi electrici- 3 stâlpi de beton de tip SE4 și un stâlp SE 10 (care apreciază pârâta că se află amplasat pe domeniul public). Aceasta linie electrică are număr de inventar 20890 și a fost realizată fi pusă în funcfiune la data de 16.06.1955

Față de împrejurările de fapt de mai sus și față de prevederile art. 5, alin. (l) din Legea nr. 71/2011, în speţa de față nu sunt aplicabile prevederile Noului Cod civil invocate de către reclamant prin acțiune (art. 555, art. 621 NCC).

La data la care reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra termenului, acești stâlpi existau amplasaţi pe teren. Reclamantul a dobândit terenul afectat de sarcini, pe care este obligat în continuarie să le respecte, cât timp capacitatea energetică în cauză asigură distribuţia energiei electrice serviciu de utilitate publică ce deserveşte interesul general.

Trebuie menționat faptul că linia electrică are un culoar de trecere, care reprezintă suprafața terestră situată de-a lungul liniei electrice și spaţiul aerian de deasupra sa în care se impun restrictii din punctul de vedere al coexistentei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcțiile, instalațiile etc. și include zona de protecție și zona de signranţă, care se determină potrivit Ordinelor ANRE nr. 4/2007 și nr. 49/2007 și normativele specifice în materie.

Dreptul de proprietate al reclamantului, aflat sub incidenta art. 480 vechiul C civ. este grevat de o servitute legală instituită anterior prin lege- respectiv prin prevederile art. 16 și art. 18 din Legea nr. 318/2003, art.16 din Legea nr.13/2007, servitute menținută și prin prevederile art. 12-14 din Legea nr. 123/2012. Servitutea grevează dreptul de proprietate al reclamantului, dar această ingerință este determinată de interesul general, scopul urmărit fiind legitim.

Reclamantul nu poate invoca încălcarea dreptului lui de proprietate și nu poate pretinde despăgubiri pentru lipsa de folosință, în condiţiile în care terenul dobândit în anul 2006 (în cola indiviza de 1/2), respectiv în anul 2015 (in cota de 1/1) era afectat de existenta celor 4 stâlpi de energie electrică amplasați pe terenul în discuţie, cu mult timp în urmă.

Având în vedere și caracterul gratuit al exercitării dreptului de uz și de servitute asupra proprietății reclamanților, afectată de capacităţile energetice pe toată durata existenței lor, reclamantul nu este îndreptărit la despăgubiri pentru lipsa de folosinţei.

Privarea de proprietate implică, în esenţă, pierderea de către titular a atributelor dreptului de proprietate, în mod definitiv în urma unui act al puterii de stat, dar în speta de fată nu poate fi vorba de privare de proprietate în conditiile în care bunul era afectat la data dobândirii de cei 4 stâlpi de energie electrică,capacităţile energetice preexistând din anul 1955, prin urmare anterior chiar și momentului dobândirii dreptului dc proprietate de cătrc autorul reclamanților, iar măsurile dispuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 13/2007 au fost justificate de cauze de utilitate publică.

Este adevărat că, dreptul de proprietate este protejat atât de legislația internă respectiv art. 44 din Constituiia României și art. 480 C. civ. dar și de art. 1 Protocolul 1 din Convenlia Europeană a Drepturilor Omului, dar este de necontestat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar privarea de proprietate este admisibilă atunci când sunt respectate trei condiții: legalitatea măsurii, justificarea măsurii de o cauză de utilitate publică și proporţionalitatea măsurii cu scopul vizat.

Prin prevederile art. 12 din Legea nr. 123/2012, legiuitorul a stabilit drepturile și obligațiile ce decurg din autorizaţii și licențe, iar prin art. 14 din același act normativ sunt stabilite drepturile și obligaţiile titularilor de licenţă asupra proprietării terților. Astfel de prevederi au existat și în legislația anterioară (Legea nr. 13/2007, Legea nr. 318/2003,etc),  scopul urmărit de către leguitor prin ansamblul textelor legale invocate mai sus fiind acela de a asigura valorificarea fondului energetic, bun public de interes national - a sc vedea în acest sens Deciziile nr. 167/2004, nr. 878/2008, nr. 676/2012 ale Curții Constifutionale. 

Potrivit prevederilor art. 44 alin. (l) teza a doua din Constituţie, continutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege"- ca și de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietății private.

Totodată, potrivit art.12 alin.3 din Legea nr.123/2012, ”Drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conținutul acestora este prevăzut la art 14 şi se exercită fară înscrisre în caretea funciară.

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin 5 din Legea nr. 123/2012, exercitarea dreptului de uz si servitute asupra proprietatiilor private afectate de capacitatile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a legii, se va face in baza unei conventii —cadru, cu un continut determinat, aprobat prin hotarire de guvern și care printre altele va stabili și cuantumul despagubirilor.

Per a contrario dacă astfel de capacităţi au fost realizate înainte de intrarea în vigoare a legii energiei electrice —cum este si în speta de faţă, atunci exercitarea drepturilor de uz si servitute se va face fară încheierea vreunei conventii si fără plata unor indemnizatii.

Prin prevederile art. 2 din HGR nr. 135/2011 legiuitorul a stabilit în mod clar și neechivoc faptul că clauzele cuprinse în convenția-cadru privesc capacitările energetice realizate după intrarea în vigoare a acestei hotărâri. Art. 3 alin. 2 din hotărâre stabileste faptul că, Conventia-cadru se va încheia pentru durata de timp necesară realizării viitoarei capacităţi energetice, iar art. 4 alin. 2 stabiliește faptul că, convenția-cadru se va încheia pentru durata de timp necesară executării lucrărilor de retehnologizare, întreținere, reparaţii, revizii, intervenții în caz de avarii, precum și alte intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice.

În același sens sunt și prevederile art.6 din HGR nr. 135/2011 din care cităm: ”Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea de catre titularii de licenţe si autorizatii a drepturilor de uz si servitute vor fi despagubiti pentru prejudiciile cauzate acestora in conditiile prevazute la art. 16 alin. (9) din Legea nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare. În prezent textul legal aplicabil este art. 12 alin. 9 și 10 din Legea nr. 123/2012, actuala lege a energiei electrice.

 Față de împrejurarea că societatea nu a efectuat intervenții/lucrări la stâlpii/ respectiv la linia electrică în urma cărora să fi fost cauzate prejudicii reclamantului, în baza prevederilor legale arătate mai sus, nu poate acorda despăgubiri.

În speţă este vorba despre o capacitate energetică construită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 13/2007 (evident că și înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 123/2012), exercitarea drepturilor de uzși servitute se realizează cu titlu gratuit, motiv pentru care nu exista nici un temei legal pentru plata despăgubirilor sau pentru stabilirea/instituirea unei taxe de folosință, de vreme ce terenul nu a fost expropriat nici în fapt nici in drept.

Potrivit prevederilor legale invocate mai sus, pe de o parte, nu se încheie convenție cadru în cazul care este vorba despre o capacitate energetică realizată anterior intrarii în vigoare a HGR nr. 135/2011, iar pe de altă parte, nu se încheie convenție decît în situațiile în care se execută lucrări la capacități realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 13/2007.

În speţa de față nefiind îndeplinite niciuna dintre condiliile legale necesare pentru încheierea convenției solicitate, nu există nici temei de fapt, nici temei legal pentru obligarea pâârtei la plata unei prestatii cu caracter permanent pentru suprafafa de teren ocupată.

La data cînd a dobîndit imobilul, reclamantul a cunoscut starea de fapt a terenului, respectiv faptul că acesta era afectat de utilităţi publice, acceptând deci dobândirea lui în aceste condilii, astfel că nu poate susține acum că este împiedicat în exercitarea prerogativelor conferite de dreptul de proprietate.

 În drept pârâta a invocat prevederile art. 99, art.117, art. 129- 130, art. 205 Cod procedură civilă, art. 12-14, art. 44 ind.1 din Legea nr. 123/2012, Legea nr. 13/2007, HGR nr. 135/2011, art. 44, art. 136 Constituție

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza topografică, lucrare ce a fost realizată de către dl. expert Modog Traian.

Analizând acţiunea formulată şi precizată prin prisma motivelor arătate, a apărărilor invocate  şi a probelor administrate, instanţa reţine următoarele:

Referitor la  petitele 1-3 de cerere faţă de care justifică legitimitate procesuală pârâta de rândul 1,  pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei  instanţa reţine că  între reclamant şi pârâta de rândul 1 a fost incheiat Contractul de furnizare a energiei electrice la clienţii casnici ai furnizorilor de ultimă instanţă nr. 2030861 3/07.04.2016, aflat la f.9-11 dosar, în vederea furnizării energiei electrice la locul de consum situat în loc. Balnaca, nr…... jud. Bihor, contractul fiind încheiat pe durată nedeterminată.

 Conform Conventiei de consum NLC 2030831 pentru perioada 04. 2016- 03.2017 cel mai mare consum contractat a fost de 1000 kWh/luna, iar consumul estimat în baza istoricului de consum standard este de 331 kWh/luna- f. 12 dosar.

In baza contractului de furnizare a energiei electrice nr. 20308613/07.04.2016 a fost emis Ordinului de serviciu nr. 301000125594 emis la 07.04.2016 şi executat la 14.04.2016, aflat la fila 13 dosar, avand ca obiect montarea dispozitivul tip contor la adresa consumatorului casnic situată loc. Balnaca, nr…... jud. Bihor.

Din mentiunile inscrise în acest ordin de serviciu rezultă că montarea contorului s-a realizat efectiv la data de 14.04.2016, iar "ultimul index citit (real)" este de 12428 kwh şi seria contorului este 1289332.

În baza acestor raporturi contractuale perfectate între părţi, în data de 21.05.2016 a fost emisa factura fiscală nr.7127070532/21.05.2016, aflată la fila 14, 15 dosar în valoare de 572,73 lei pentru perioada 17.04.2016 -21.05.2016.

Din continutul facturii rezulta că stabilirea consumului pe perioada 17.04.2016 -21.05.2016 s-a facut avându-se în vedere contorul cu seria 1289332, conform căruia indexul vechi avut în vedere la montare era de 4680 kWh şi index nou de 5791 kWh -estimare, cu o cantitate de energie electrică activă/ măsurată de 1111 kWh.

Valoarea totală a acestei facturi a fost de 722,73 lei (fiind cuprins în această factură şi un sold de 150 lei facturi restante), iar valoarea curentă este indicată ca fiind în cuantum de 572,73 lei şi prin chitanţa de plată de la fila 16 dosar reclamantul a achitat această sumă.

De asemenea, constată instanţa că la data de 28.06.2016 a fost emisă factura fiscală de regularizare nr. 7127414126/28.06.2016, aflat la fila 17,18 dosar în valoare de 3.977,60 lei, pentru perioada 17.04.2016 - 24.06.2016.

Din continutul facturii rezultă că stabilirea consumului pe perioada 17.04.2016 -24.06.2016 s-a făcut avându-se în vedere contorul cu seria 1289332, conform căruia  indexul vechi avut în vedere la montare era de 4680 kWh şi indexul  nou de  era 13577 kWh  la citire, cu o cantitate de energie electrică activă/ măsurată de 8897 kWh. Valoarea totală a acestei facturi a fost de 4.700,33(fiind cuprins în această factură şi un sold de 722,73 lei facturi restante), iar valoarea curentă este indicată ca fiind în cuantum de 3.977,60 lei şi prin chitanţa de plată de la fila 19 dosar reclamantul a achitat din această factură suma de 3.677,60 lei.

Faţă de aceste aspecte instanţa constată că există inadvertenţe majore  între "ultimul index citit (real)" indicat ca fiind de 12428 kwh în  cuprinsul  ordinului  de serviciu  emis la 07.04.2016, aflat la fila 13 dosar , în baza căruia a fost montat contorul pentru locul de consum menţionat în contract şi  indexul vechi indicat în cele două facuri fiscale emise în baza contractului încheiat între părţi ca fiind de  4680 kWh,  în contextual în care ambele valori ale indexului aveau în vedere montarea aceluiaşi contor  seria 1289332 şi trebuiau să fie identice.

Datorită acestor diferenţe în factura tip regularizare  emisă la 28.06.2016 a fost înscrisă o valoare a consumului de energie electrică mult peste limita stabilită prin Convenţia de cosum aferentă contractului încheiat între părţi la data de 07.04.2016, respective cantitatea de 8897 kWh, care reprezintă de fapt diferenţa dintre indexul nou citit înscris în această factură de 13577 kWh şi indexul de 4680 kWh inserat în factură ca reprezentând indexul valabil la montarea contorului  seria 1289332 .

Este evident că, în ipoteza in care s-ar fi avut în vedere valoarea indexului de montare ca fiind 12428 kwh, cât s-a indicat expres în Ordinului de serviciu nr. 301000125594/ 07.04.2016, aflat la fila 13 dosar, consumul de energie electrică ar fi fost mult mai mic respectiv de 1149 kWh, această valoare  fiind obţinută din  diferenţa dintre indexul nou citit înscris în  factura din 28.06.2016 de 13577 kWh  şi valoarea indexului la montare de  12428 kWh.

 Aceste inadvertenţe se impun a fi corectate apreciază instanţa, întrucat nici una dintre pârâte nu a oferit lamuriri de natură să atragă o altă concluzie cu privire la cantitatea de energie electrică facturată în sarcina reclamantului pe perioada 17.04.2016-24.06.2016, în baza contractului de furnizare a energiei electrice incheiat între părti la data de 07.04.2016.

În privinţa legalităţii şi corectitudinii emiterii celor două facturi fiscale, sunt lipsite de relevanţă raporturile juridice existente anterior între părţi, întrucat consideră instanţa că noua convenţie perfectată între cele două părţi nu putea să suplinească neindeplinirea corespunzătoare de către reclamant a obligaţiilor născute din raporturi juridice anterioare, mai ales că, nu s-a susţinut sau dovedit că părţile au convenit expres în acest sens.

Astfel, în raport de petitele cererii este lipsit de relevanţă faptul că reclamantul a avut și anterior anului 2016 încheiat un contract pentru furnizarea energiei electrice pentru acelaşi loc de consum din Bălnaca nr. 378, contract care a fost reziliat în anul 2015, urmare a nerespectării obligațiilor de plată în termenul contractual poziția de contor pentru reziliere fiind indicată la  4383 kWh, așa cum rezultă din înscrisurile  reprezentate de ordinul de serviciu nr 309000542927 emis la data de 14.04.2015 si executat la data de 05.05.2015-f. 90 dosar şi din procesul verbal nr. 9608/05.05.2015-f. 91 dosar.

Totodată în cuprinsul ordinul de serviciu nr. 302000113703 emis la data de 28.07.2015 si executat la data de 29.07.2015- f. 92 dosar  constată instanţa că pentru acelaşi loc de consum ultimul index citit (real)" este de 4680 kwh şi coincide cu cel indicat în facturile ce fac obiectul litigiului.

Totuşi se poate observa că la fila 93 dosar se regăseste procesul verbal nr. 4508/29.03.2016 privind demontarea contorului în care indexul contorului la demonatre este indicat ca fiind 12338 kWh, valoare care  este diferită de valoarea de 12428 kWh, indicată în Ordinului de serviciu nr. 301000125594 emis la 07.04.2016 şi executat la 14.04.2016—f 95 dosar, pârârtele neputând oferi explicaţii plauzibile faşă de aceste diferenţe.

Înscrisurile de la dosar atestă că reclamantul nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile contractuale referitoare la plata consumului de enerrgie electrică, pe rolul instanşelor existând şi alle litigii cu privire la aceste obligatii.

 Mai mult, în data de 29.03.2016, în urma unui control în instalațiile electrice efectuate de către lucrători din cadrul pârâtei de rândul 2, conform înscrisului aflat la fila 94 dosar, s-a constatat că imobilul proprietatea reclamantului situat la adresa din loc. Bălnaca, nr. 378, se află conectat ilegal la rețeaua electrică‚( pârâta învederând instanţei că era ilegală conectarea deoarece anterior acest loc de consum fusese deconectat, contractul era reziliat, iar  reconectarea nu s-a făcut de către personalul pârâtei).

Cu acea  ocazie s-a procedat la demontarea contorului cu seria 1289332, indexul acestui contor la demontare fiind 12338, astfel cum rezultă din Procesul verbal nr. 4508/29.03.2016 -f. 93.

Cu toate acestea instanţa nu poate primi apărările pârâtelor conform cărora, urmare a reconectării ilegale, energia electrică consumată în imobil în perioada 05.05.2015-29.03.2016 a fost înregistrată în mod corect de către un mijloc de măsurare legal (contorul electric) şi implicit înscrisă în facturile ce fac obiectul litigiului.

Chiar dacă în intervalul de timp mai sus indicat reclamantul a beneficiat de energia electrică consumată, fără a plăti contravaloarea acesteia, constată instanţa că această perioadă de consum nu este evidenţiată în facturile ce fac obiectul litigiului, contractul incheiat la data de 07.06.2016 nu este susceptibil să acopere o perioadă anterioară de timp în care reclamantul ar fi consumat energie electrică în mod ilegal,  iar pentru recuperarea  contravalorii  cantităţii de energie care a fost consumată ilegal pârâta avea posibilitatea să uzeze de alte mijloace prevăzute de lege,  mai ales în contextul în care nu a perfectat anterior emiterii facturilor în litigiu o întelegere scrisă cu reclamantul sub acest aspect şi nici  nu a fost inserată în contract o clauză  în baza căreia reclamantul să consimtă şi la plata contravalorii energiei despre care se susţine că a fost consumată ilegal.

 În lipsa unui astfel de înscris, chiar dacă reclamantul a achitat facturile, nu se poate aprecia că facturile în litigiu au fost corect emise, întrucat în cuprinsul acestora aşa cum s-a arătat există inadvertenţe cu privire la indexul contorului la montare, aspect ce a determinat facturarea unui consum de enrgie pe o perioadă mai mare de timp decat cea mentionată expres în facturi şi care este chiar anterioară contractului perfectat între părţi.

Este evident că eventualul consum ilegal nu putea face obiectul răspunderii contractuale, ci doar al răspunderii penale sau delictuale, în ipoteza în care susţinerile pârătelor cu privire la consumul ilegal de energie electrică sunt veridice.

Drept urmare, apreciind ca unele date înscrise în facturile în litigiu sunt gresite si nelegale în ce priveste modul de calcul si stabilire a consumului de energie, în baza art.1270 C.civ. raportat la 1350 C. civ. instanşa va obligă pe pârâta  S F S.A. prin A...  la calcularea consumului real de energie electrica pentru perioada 17.04.2016- 24.06.2016 pentru imobilul situat în localitatea Bălnaca nr.378, judeţul Bihor, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare si prevederile contractului de furnizare a energiei electrice la clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanţă nr. 20308613/07.04.2016 încheiat între aceasta şi reclamant. Totodată, va obligă pe pârâta  E.F. S.A. prin Agentia Oradea sa procedeze la stornarea facturii nr.7127070532/21.05.2016 în valoare de 572,73 lei achitata cu chitanța nr. 709225994/ 19.07.2016 şi a facturii nr. 7127414126/ 28.06.2016 în valoare de 3.977,60 lei achitată partial cu chitanța nr.709814078/18.01.2017, care au fost emise pe numele reclamantului, pentru locul de consum mai sus indicat, pentru perioada 17.04.2016- 24.06.2016. De asemenea va obligă pe pârâta  sa procedeze la emiterea pe numele reclamantului, pentru locul de consum mai sus indicat,  pentru perioada 17.04.2016 - 24.06.2016 a unor facturi conforme cu consumul real  de energie electrica şi să procedeze la  restituirea  în favoarea reclamantului a sumei încasata în plus fata de contravaloarea energiei electrice consumată efectiv in perioada 17.04.2016 — 24.06.2016 .

Referitor la  petitele 4-5 din cererae precizată faşă de care justifică legitimitate procesuală pârâta de rţndul 2, instanţa consideră acțiunea reclamantului  nefondată, pentru următoarele considerente:

Din concluziile lucrării de expertiză topografică, aflată la f.119-122 dosar, realizată de către dl. expert judiciar M.T.n, instanţa reţine în esenţă că a fost identificat terenul în litigiu cu nr. top 58, inscris in CF ….. Suncuius şi nr. pop. 59 si 60 inscris in CF …. Suncuius proprietatea reclamantului, conform anexei 1 la lucrare iar pe acest teren sunt amplasaţi trei stâlpi electrici de tip SE; linia electrică care traversează proprietatea reclamantului imparte această proprietate în trei părţi, respectiv o parte, cu o lătime de cca 4,5 m, situată între linia electrică şi drum, cu o suprafaţă de 422 mp, o a doua parte, cu o lăţime de 2,6 mp, situată sub linia electrică, pe care nu se poate construi, cu o suprafaţă este de 227 mp în valoare de 681 euro şi restul proprietăţii în suprafaţă de 4303 mp. Prejudiciul cauzat reclamantului prin faptul că linia electrică îi traversează proprietatea ţinând cont de cele precizate anterior, constă în scăderea valorii de circulaţie a terenului din zona neconstruibilă şi a terenului cuprins între linia electrică şi drum în suprafaşă de 649 mp cu un procent estimat de 20% .

 Prin răspunul la obiectiunile formulate de reclamant la lucrarea de expertiză, înregistrate la f. 129-130 dosar în  data de 07.02.2019, se arată că, prin faptul că linia electrică traversează terenul proprietatea reclamantului nu distruge o portiune din acesta, facându-l astfel total inutilizabil,  ci îl afectează doar în sensul că pe acea zonă nu se  poate construi. A susţinut domnul expert că valoarea totală a celor trei zone de teren este de 14856 Euro,  iar suprafaţa de teren care a devenit neconstruibilă prin faptul că linia electrică traversează proprietatea reclamantului, poate fi folosită în oricare alt scop -parcare, grădină, teren de  joacă, curte, etc.. In esenţă a arătat expertul că în ipoteza în care nu ar fi amplasaţi stâlpii electrici pe teren valoarea totală a acestuia ar fi de 14856 Euro.

 De asemenea prin înscrisul  depus la fila 134 dosar domnul expert a menţionat că pe suprafaţa care a devenit neconstruibilă prin faptul că linia traversează terenul nu există amplasată nicio construcţie care să nu poată fi folosită din cauza acestei linii, ci această suprafaţă de teren face parte din curtea reclamantului, fiind folosită cu această destinaţie, nestingherit de existenţa liniei electrice, proprietarul terenului nu a fost impiedicat să folosească această suprafaşă de teren, astfel încât, nu se poate vorbi despre o lipsă de folosinţă, care să poată fi evaluată de expert.

Potrivit înscrisurilor de la dosar pârâta de rândul 2 are calitatea de operator de distribuție şi prestează activitatea de distribuție a energiei electrice, activitate de interes public  general, conform  prev.  Legii nr. 123/2012.

Terenul proprietatea reclamantului, individualizat expres în lucrarea de expertiză întocmită în cauză, este traversat de o linie electrică aeriană de joasă tensiune -Retea JT Bălnaca Beton, care are număr de inventar 20890 și care a fost dată în folosinţă la data de 16.06.1955- în acest sens fiind depusă fișa de mijloc fix - fila 78 dosar.

Rezultă astfel că, la data care reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, respectiv  în anul 2006 (în cota indiviza de ½ parte  cu titlu de succesiune) şi în anul 2015 (a devenit proprietar exclusiv ca urmare a încheierii actului de  partaj aflat la fila 20 dosar), această linie electrică şi cei trei stâlpi care o  susțin se aflau amplasați pe terenul deţinut în prezent în proprietate de către reclamant.

Reclamantul a dobândit terenul afectat de sarcini, pe care este obligat în continuare să le respecte, atâta timp cât capacitatea energetică în cauză asigură distribuția energiei electrice, serviciu de utilitate publică ce deservește interesul general, data amortizării acesteia fiind 01.12.2029.

 Faţă de concluziile lucrării de expertiză şi probatoriul cu înscrisuri administrat în cauză pretenţiile emise de reclamant în contradictoriu cu pârâta de rândul 2 sunt vădit nefondate consideră instanţa.

În şedinţa din 11 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată  Decizia nr.27/2019 în dosarul nr. 1858/1/2019 prin care ÎCCJ a decis:

”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Craiova.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 16 alin. (2), (3), (5), (6), (7), (9), (10), art. 19 alin. (3), art. 20 alin. (3), art. 35 alin. (3) şi art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a dispoziţiilor art. 12 alin. (2), (3), (5), (6), (8), (10) şi (11), art. 14 alin. (3), art. 15 alin. (3), art. 30 alin. (4) şi art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Titularii dreptului de proprietate privată afectaţi de capacităţile energetice pot pretinde indemnizaţii pentru lipsa de folosinţă numai în măsura în care capacităţile energetice au fost realizate după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007; pentru capacităţile energetice realizate anterior, exercitarea de către titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi de către titularii licenţelor a drepturilor de uz şi de servitute se face cu titlu gratuit, potrivit dispoziţiilor speciale în vigoare la data punerii lor în funcţiune.

Titularii dreptului de proprietate privată afectaţi de capacităţile energetice pot pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi de titularii licenţelor, în exercitarea drepturilor de uz şi de servitute, indiferent de momentul realizării capacităţii energetice (anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007).

Dispoziţiile art. 35 alin. (3) şi art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007, respectiv cele ale art. 30 alin. (4) şi art. 44 alin. (4) din Legea nr. 123/2012 se opun ca titularii dreptului de proprietate privată afectaţi de reţelele electrice de transport ori de distribuţie existente la data intrării în vigoare a legii să obţină indemnizare pentru lipsa de folosinţă de la titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care se situează respectivele capacităţi energetice, întemeiată pe această cauză.,,

  Potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă această decizie este obligatorie şi se impune a fi respectată, şi în temeiul ei cererea reclamantului privind obligarea pââreti de rândul  2 la plata unei chirii pentru lipsa de folosinţă a suprafetei de teren ocupată de stălpii de energie electrică  aferenţii liniei electrice ce a  fost dată în folosinţă  cu mult timp  înainte de  intrarea în vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007 se dovedeste a fi nefondată , urmand a fi respinsă ca atare.

Conform art. 16 din Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, respectiv art. 12 din Legea nr. 123/2012 pârâta S.C. FDEE ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA NORD S.A.- SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI  ELECTRICE ORADEA realizează  un serviciu de interes public, astfel că, asupra terenurilor proprietate publică sau privată, beneficiază pe toată durata de  realizare, funcţionare a capacităţii energetice, de un drept de uz, servitute subterană, de suprafaţă sau aeriană. Actuala reglementare în materie nu aduce  elemente de noutate referitor la regimul aplicabil unor astfel de investiţii, ci doar  reiterează vechile dispoziţii în materie la data edificării lor.

Curtea Constituţională, cu referire la Legea nr.13/2007, prin deciziile nr. 72/26.02.2004, şi nr. 203/14.04.2005, a concluzionat  că lipsirea  proprietarilor de o parte din veniturile imobiliare, nu se  traduce  într-o expropriere  formală sau de fapt, ci conduce la  un control al folosirii bunurilor  care nu contravine  art.1 din Protocolul adiţional nr.1 al Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitor la protecţia proprietăţii private. Mai mult, aceeaşi Curte Constituţională, prin Decizia nr. 140/2004 a concluzionat că dispoziţiile  Legii nr.  13/2007 nu echivalează cu o expropriere formală sau una de drept ci, se limitează la un control al folosirii bunurilor, dreptul de proprietate e pierdut de substanţă, dar nu a dispărut.

Ca urmare, la data  la care reclamantul a dobândit  proprietatea  cunoştea despre existenţa liniei electrice ce afecta  terenul în litigiu, astfel că şi-a asumat toate  riscurile în acest sens, restrângerea dreptului fiind necesară în vederea  prestării unui serviciu public de alimentare cu energie  electrică, prin aceasta  păstrându-se  de altfel un echilibru just între  interesul public şi cel privat, iar limitarea  adusă dreptului de proprietate, nu este de natură a-i afecta substanţa  şi deci nu se pune  problema  acordării unor despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului  retroactiv pe ultimii trei ani şi pe viitor în temeiul dispoziţiilor invocate de către reclamant în susţinerea acţiunii. 

Pentru ansamblul motivelor de fapt şi de drept prezentate, instanţa urmează a admite  în parte  acţiunea formulată şi precizată  de  către reclamant, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

În baza art.453 alin.1 din C.pr.civ., având în vedere că acţiunea a fost admisă în parte,  iar în legătură cu petitele 1-3 de cerere culpa procesuală aparţine pârâtei de rândul 1, întrucat a emis facturile în litigiu în mod eronat, instanţa o va obliga pe  pârâta E.F. S.A. prin Agenția Oradea să plătească în favoarea reclamantului suma de 1063,6 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată, din care suma de 363,6 lei reprezintă taxă judiciară de timbru aferentă capetelor de cerere admise, iar suma de 700  lei reprezintă onorariu avocațial justificat prin chitanţele de plată de la fila 146,147 dosar.

Onorariul avocaţial a fost redus de la suma totală de 1500 lei, conform art. 453 al. 2 şi 451 al. 2, avand în vedere că cererea a fost admisă numai în parte, întrucât consideră instanţa că diferenţa de onorariu, de taxă de timbru şi onorariul pentru expertiză se impun a rămane în sarcina reclamantului în contextul în care petitele 4 şi 5 de cerere, care au ocazionat aceste cheltuieli, au fost respinse.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

 HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată şi precizată de reclamantul I.V.A.  în contradictoriu cu  pârâtele  E.F. S.A., prin Agenția Oradea, şi S.D.  Transilvania Nord SA .

Obligă pe pârâta  E.F. S.A., la calcularea consumului real de energie electrica pentru perioada 17.04.2016 - 24.06.2016 pentru imobilul situat în localitatea Bălnaca nr......, judeţul Bihor, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare si prevederile contractului de furnizare a energiei electrice la clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanţă nr. 2030861 3/07.04.2016 încheiat între aceasta şi reclamant.

Obligă pe pârâta E.F. S.A., sa procedeze la stornarea facturii nr.7127070532/21.05.2016 în valoare de 572,73 lei achitata cu chitanța nr.709225994/19.07.2016 şi a facturii nr. 7127414126/ 28.06.2016 în valoare de 3.977,60 lei achitata cu chitanța nr.709814078/18.01.2017, care au fost emise pe numele reclamantului, pentru locul de consum mai sus indicat,  pentru perioada 17.04.2016- 24.06.2016.

Obligă  pe pârâta  E.F. S.A., sa procedeze  la emiterea pe numele reclamantului, pentru locul de consum mai sus indicat, pentru perioada 17.04.2016 - 24.06.2016 a unor facturi conforme cu consumul real  de energie electrica şi să procedeze la  restituirea  în favoarea reclamantului a sumei încasata în plus fata de contravaloarea energiei electrice consumată efectiv in perioada 17.04.2016 -  24.06.2016 .

 Respinge celelalte pretenții ale reclamantului.

Obligă pe pârâta  E.F. S.A,, să plătească în favoarea reclamantului suma de 1063,6 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată, din care suma de 363,6 lei reprezintă taxă judiciară de timbru, iar suma de 700  lei reprezintă onorariu avocațial .

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac, care se depune  la Judecătoria Oradea.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi 18.11.2019 .

Preşedinte,

Grefier