Admitere plângere contravenţională, anulare proces-verbal de contravenţie.

Titlu Admitere plângere contravenţională, anulare proces-verbal de contravenţie.

Tip speta Sentinţă civilă

Numar speta 480

Data speta 22.09.2020

Domeniu asociat Plângere contravenţională

Continut speta Nerespectarea limitei superioare a amenzii rezultante, cu consecinţa încălcării principiului legalităţii sancţiunii de către agentul constatator, conduce la vicierea procesului-verbal de contravenţie, singurul remediu efectiv fiind anularea actului sancţionator, câtă vreme instanţa nu dispune de prerogativa de a reda legalitatea procesului-verbal prin reducerea amenzii rezultante la limita legală.

Şedinţa publică din 22 septembrie 2020

S-a luat în examinare plângerea contravenţională formulată de petentul (.......), în contradictoriu cu intimatul (.......).

La apelul nominal efectuat în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

La a doua apelare a cauzei se prezintă petentul şi se constată lipsa reprezentantului intimatului.

Plângerea este legal timbrată cu suma de 20 lei.

Grefierul de ședință efectuează referatul oral asupra stadiului cauzei, după care, în temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanţa procedează la verificarea competenţei generale, materiale şi teritoriale a Judecătoriei Lipova.

Petentul lasă la aprecierea instanţei stabilirea competenţei.

În baza art. 94 pct. 3 Cod procedură civilă, raportat la art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, faţă de locul constatării presupusei fapte contravenţionale, instanţa constată că este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză.

La interpelarea instanţei, petentul precizează că nu contestă faptele reţinute în sarcina sa, dar solicită o sancţiune mai blândă.

Nemaifiind cereri prealabile sau excepții de soluționat, instanța pune în discuţie cererile de încuviinţare a probatoriului.

Petentul solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, precum şi proba testimonială, privind audierea martorului (.......), fratele petentului.

În baza art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 Cod procedură civilă, deliberând asupra cererilor de probaţiune, instanța încuviințează pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că această probă este admisibilă şi utilă soluţionării cauzei, şi respinge proba testimonială cu martorul propus de petent, ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

Instanţa pune în discuţie durata procesului.

Petentul lasă la aprecierea instanţei durata procesului.

În baza art. 238 alin.(1) Cod procedură civilă, ţinând seama de împrejurările cauzei, instanţa estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la un termen de judecată.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. (1) Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.

Petentul precizează că nu contestă faptele consemnate în procesul-verbal de contravenţie, dar doreşte o sancţiune mai blândă. Solicită înlocuirea sancţiunii aplicate cu avertismentul. Nu solicită cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanţa declară închise dezbaterile şi reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată la această instanţă la data de 19 iunie 2020, petentul (.......), în contradictoriu cu intimatul (.......), a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie seria (.......) şi înlocuirea amenzii în cuantum de (.......) cu avertisment.

În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că la data de 06.06.2020 a circulat cu bicicleta prin localitatea (.......), când a fost oprit de către agentul de poliţie (.......), iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că bicicleta sa nu era echipată corespunzător, lipsind farul de lumină albă din faţă, stopul de culoare roşie din spate şi elementele reflectorizante de pe roţi. Petentul a mai precizat că agentul de poliţie a consemnat că acesta nu avea asupra sa vesta reflectorizantă galbenă.

De asemenea, petentul a menţionat că nu a ştiut de obligativitatea purtării vestei reflectorizante, iar comportamentul său faţă de agentul de poliţie a fost unul adecvat, nu a avut obiecţiuni la procesul-verbal de contravenţie.

Petentul a precizat că este prima sa abatere, nu a mai avut probleme cu organele de poliţie, nu a mai primit alte amenzi, iar cu privire la amenda aplicată, a apreciat că este prea mare, deoarece este elev în clasa a (.......), înaintea examenului de bacalaureat, nu are posibilităţi financiare, nu are venituri şi este întreţinut împreună cu fratele său, de către mama acestora, care a divorţat de tatăl său.

Petentul a mai arătat că, deşi erau 5 prieteni cu bicicletele, el a fost singurul sancţionat contravenţional. Mai mult, petentul a susţinut că agentul de poliţie (.......) nu era în timpul orelor de serviciu, motiv pentru care a solicitat prezenţa agentului (.......) pentru a întocmi procesul-verbal de contravenţie.

În drept, petentul şi-a întemeiat plângerea pe dispoziţiile art. 5 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 2/2001.

În probaţiune, petentul a depus înscrisuri constând în copia procesului-verbal contestat (.......) şi copia cărţii de identitate (.......).

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, în temeiul art. 19  din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum rezultă din cuprinsul chitanţei (.......).

Intimatul (.......) a depus întâmpinare, la data de 11 august 2020, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat şi a fost încadrată juridic corespunzător, procesul-verbal fiind temeinic şi legal întocmit.

Potrivit apărărilor intimatului, agentul constatator, executându-şi atribuţiile de serviciu pe raza localităţii (.......), a constatat că petentul, având calitatea de biciclist, nu avea vestă reflectorizantă şi nu a avut bicicleta echipată corespunzător pentru a fi vizibilă în trafic pe timp de noapte.

Intimatul a mai precizat că, în speţa dedusă judecăţii, nu se pune problema probatoriului administrat de petent, iar actele dosarului nu pot fi ignorate în raport de simpla negare a faptei de către petent, care apreciază aleatoriu că agentul de poliţie nu putea observa săvârşirea contravenţiei şi a considerat că instanţa urmează să pronunţe o hotărâre în acord cu practica judiciară internaţională în materie (v. cauza Haiducu s.a. contra României), iar în aceste cauze reunite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că, în materia circulaţiei rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumţie fără de care ar fi practic imposibil să sancţionezi încălcările legislaţiei în materie de circulaţie rutieră, intrând în competenţa poliţiei.

Intimatul a susţinut că în această situaţie, în lipsa probelor produse de reclamant şi în raport de existenţa la dosarul cauzei a procesului-verbal de contravenţie şi a referatului de verificare a plângerii, singura soluţie viabilă ce poate fi adoptată de prima instanţă este respingerea plângerii în contextul existentei faptei contravenţionale.

Prin urmare, în speţa dată instanţa urmează să aprecieze în raport de concluziile Curţii cuprinse în cauza Haiducu ş.a. contra României potrivit cărora prevederile art. 6 par. 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, în materia legislaţiei rutiere procesul-verbal de contravenţie bucurându-se de prezumţia de legalitate până la proba contrară.

De asemenea, intimatul a învederat instanţei că situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal este rezultatul constatărilor personale ale unui organ de poliţie aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata şi sancţiona faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor şi apărarea statului de drept.

În apărare, intimatul  a mai precizat că din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 si art. 34 din O.G. nr. 2/2001 reiese că procesul-verbal nu numai că este investit cu forţă probantă, dar face dovada situaţiei de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcută de petent în raport strict cu fapta reţinută prin procesul-verbal.

În baza art. 315 alin. (1) din Legea nr. 134/2010, intimatul s-a opus la audierea ca martori a unor persoane care sunt rude sau au interes în cauză, precum şi celor propuşi de către petent.

În probaţiune, intimatul a depus raportul agentului constatator (.......).

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 22 septembrie 2020, instanța a încuviințat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că această probă este admisibilă şi utilă soluţionării cauzei, şi a respins proba testimonială cu martorul propus de petent, ca nefiind utilă soluţionării cauzei, potrivit art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 Cod procedură civilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal (.......) s-a reţinut că în data de 06.06.2020, ora 23:05, în localitatea (.......), petentul (.......), în calitate de participant la traficul rutier cu bicicleta, nu avea bicicleta echipată cu far de lumină albă în faţă şi stopuri de culoare roşie în spate. Totodată, s-a constatat că lipseau elementele reflectorizante de pe roţi şi că petentul nu era echipat corespunzător, în sensul că nu purta îmbrăcăminte fluorescent-reflectorizantă, deşi conducea bicicleta pe drumurile publice din localitatea (.......) în jurul orei 23:00. Pentru fiecare dintre aceste trei fapte, petentului i-a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale în sumă de (.......) lei, cuantumul amenzii totale fiind de (.......) lei. Petentul a semnat procesul-verbal întocmit de către agentul constatator, iar la rubrica „Menţiuni contravenient” a precizat că nu a ştiut că trebuia să poarte vestă reflectorizantă.

Elementele stării de fapt reţinute în actul sancţionator sunt confirmate de raportul agentului constatator (.......).

În drept, sunt aplicabile prevederile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, în temeiul cărora instanţa procedează la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenţiei (.......), urmând a hotărî şi asupra sancţiunii aplicate petentului.

Sub aspectul legalităţii procesului-verbal contestat, instanţa reţine, din oficiu, că menţiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum şi semnătura agentului constatator sunt cuprinse în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, astfel cum impune art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Cât priveşte legalitatea sancţiunii aplicate, instanţa reţine că petentului i-au fost aplicate trei sancţiuni contravenţionale constând în amenda în sumă de (.......), pentru cele trei fapte reţinute în sarcina sa: fapta de a nu avea bicicleta echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în faţă, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare, prevăzută de art. 14 lit. d) din H.G. nr. 1391/2006; fapta de a nu avea bicicleta echipată cu elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante, amplasate pe roţi, prevăzută de art. 14 lit. e) din H.G. nr. 1391/2006; fapta de a circula în interiorul localităţilor în care nu funcţionează iluminatul public, precum şi în afara localităţilor fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă, prevăzută de art. 161 alin. (1) lit. r) din H.G. nr. 1391/2006.

Prin raportare la norma de sancţionare de la art. 101 alin. (1) pct. 8 din O.U.G. nr. 195/2002, coroborată cu art. 98 alin. (4) lit. c) din acelaşi act normativ, se constată că toate cele trei fapte reţinute în sarcina petentului se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni, cuprinsă între 6 şi 8 puncte-amendă. Astfel, instanţa reţine că agentul constatator i-a aplicat în mod legal petentului, în minimul prevăzut de lege, amenda de (.......) lei, corespunzătoare a 6 puncte-amendă, pentru fiecare faptă contravenţională în parte.

Cu toate acestea, instanţa observă că petentul a săvârşit un concurs de contravenţii, fapt care atrage incidenţa art. 20 din O.G. nr. 2/2001, conform căruia ,,Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal”. Mai mult, potrivit art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, „Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplică pentru fiecare contravenţie”, alin. (2) al aceluiaşi text legal continuând prin a statua că atunci „Când contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces-verbal sancţiunile contravenţionale se cumulează fără a putea depăşi dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanţă pentru închisoarea contravenţională ori obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii”.

Din economia acestor prevederi legale rezultă că, pentru contravenţiile săvârşite de o persoană şi constatate de agentul constatator cu aceeaşi ocazie, trebuie întocmit un singur proces-verbal de contravenţie, prin care să se individualizeze sancţiunea aplicată pentru fiecare contravenţie în parte, după care să se determine sancţiunea rezultantă. În acest sens, pentru a soluţiona situaţiile de concurs de contravenţii, legiuitorul a optat pentru sistemul cumulului aritmetic, cu menţiunea existenţei unui plafon superior, şi anume dublul maximului amenzii pentru contravenţia cea mai gravă, sintagmă prin care se are în vedere maximul special al amenzii prevăzut de textul legal pentru contravenţia al cărei maxim este superior în raport cu maximul special al celorlalte contravenţii. Cu alte cuvinte, gravitatea contravenţiei se apreciază in abstracto, prin raportare la maximul de amendă pe care contravenientul poate fi obligat să-l plătească, conform normei legale.

Făcând aplicarea normelor juridice mai sus analizate în prezenta cauză, instanţa reţine că, deşi agentul constatator a procedat în mod legal la întocmirea unui singur proces-verbal şi la individualizarea distinctă a celor trei sancţiuni contravenţionale aplicate, acesta a încălcat prevederile art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, întrucât cele trei amenzi de (.......) lei cumulate depăşesc limita reprezentată de dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă.

Astfel, faţă de împrejurarea că art. 101 alin. (1) pct. 8 din O.G. nr. 2/2001 prevede aceeaşi sancţiune pentru fiecare dintre cele trei fapte reţinute în sarcina petentului, respectiv amenda cuprinsă între 6 şi 8 puncte-amendă, se observă că cele trei contravenţii sunt identice sub aspectul gravităţii, motiv pentru care maximul special în funcţie de care se determină plafonul specific concursului de contravenţii este de 8 puncte-amendă. În continuare, ţinând seama de valoarea unui punct-amendă, şi anume (.......) lei, potrivit art. 98 alin. (23) din O.U.G. nr. 195/2002, se constată că amenda maximă de care petentul putea fi pasibil este de 16 puncte-amendă, respectiv (.......) lei. Or, agentul constatator a depăşit acest plafon maxim, prin cumularea celor trei amenzi contravenţionale de (.......) lei ajungând să aplice petentului amenda totală de (.......) lei.

De asemenea, instanţa subliniază caracterul imperativ, de ordine publică, al prevederilor art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, care se impun a fi analizate, din oficiu, de către instanţa învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale şi a căror raţiune este aceea de a crea o situaţie favorabilă contravenientului care a comis mai multe contravenţii concurente, prin fixarea unui plafon maxim special, obligatoriu. Nerespectarea acestei limite se traduce în nesocotirea principiului legalităţii sancţiunii contravenţionale, reglementat de art. 1, art. 2, art. 5 şi art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, acest din urmă text legal statuând că „Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ (…)”.

Prin urmare, în acord cu principiul legalităţii, agentul constatator este obligat să aplice sancţiunea între limitele minime şi maxime prevăzute de actul normativ, nefiind posibile nici urcarea peste maximul stabilit şi nici coborârea sub minimul legal. Mai mult, într-o ipoteză precum cea din prezenta cauză, agentul constatator nu este ţinut doar de limitele minime şi maxime ale fiecărei sancţiuni în parte, ci şi de limita sancţiunii rezultante reprezentată de dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă.

Pentru aceste motive, nerespectarea limitei superioare a amenzii rezultante, cu consecinţa încălcării principiului legalităţii sancţiunii de către agentul constatator, conduce la vicierea procesului-verbal de contravenţie, singurul remediu efectiv fiind anularea actului sancţionator, câtă vreme instanţa nu dispune de prerogativa de a reda legalitatea procesului-verbal prin reducerea amenzii rezultante la limita legală, respectiv la suma de (.......) lei.

Aceasta deoarece, pe de-o parte, legalitatea actului administrativ se apreciază în funcţie de împrejurările existente la data emiterii acestuia şi, pe de altă parte, prerogativa de a aplica contravenientului o sancţiune între limitele legale revine agentului constatator, în speţă agenţilor din cadrul poliţiei rutiere, potrivit art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, iar nu instanţei, ale cărei atribuţii se rezumă la aprecierea proporţionalităţii sancţiunilor aplicate în mod legal, astfel cum rezultă din coroborarea art. 21 alin. (3) cu art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. O interpretare contrară, care să permită instanţei să se substituie agentului constatator, ar contraveni principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României, conform căruia „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”.

Având în vedere incidenţa motivului de nelegalitate mai sus expus, instanţa constată că nu se mai impune verificarea procesului-verbal sub aspectul temeiniciei sale, necontestată, de altfel, de către petent, şi nici verificarea proporţionalităţii sancţiunilor aplicate acestuia.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanţa va admite plângerea contravenţională formulată de petentul (.......), CNP (.......), cu domiciliul în (.......), în contradictoriu cu intimatul (.......), cu sediul în (.......), şi, în consecinţă, va anula procesul-verbal de contravenţie contestat (.......) şi îl va exonera pe petent de la plata amenzii contravenţionale de (.......) lei.

Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată, instanţa va lua act de acest fapt.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravenţională formulată de petentul (.......), CNP (.......), cu domiciliul în (.......), în contradictoriu cu intimatul (.......), cu sediul în (.......), şi, în consecinţă, va anula procesul-verbal de contravenţie contestat (.......) şi îl va exonera pe petent de la plata amenzii contravenţionale de (.......) lei..

Anulează procesul-verbal de contravenţie contestat (.......).

Exonerează petentul de la plata amenzii contravenţionale de  (.......).

Ia act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Lipova.

Pronunţată astăzi, 22 septembrie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare