Tulburarea ordinii și liniștii publice. Violență în familie.

Cuprins pe materii: Drept penal.

Index alfabetic:

Tulburarea ordinii și liniștii publice.

Violență în familie.

art. 371 Cod penal.

Art. 199 alin. (1) C.pen. rap. La art. 193 alin. (1) C.pen., cu aplic. Art. 38 alin. (2) C.pen.

Judecătoria Liești, secția penală, sentința penală nr. 95/2021

Asupra  apelurilor penale de faţă.

Examinând actele şi lucrările dosarului , constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr 95/19.07.2021, pronunţată în dosarul nr. ***, Judecătoria Lieşti în temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C.pr.pen. şi art. 371 C.pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.a condamnat pe inculpatul L I la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art.371 C.pen. (faptă săvârșită la data de 04.12.2020)

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C.pr.pen. şi art.199 alin.1 C.pen. rap. la art.193 alin.1 C.pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul L I la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie, prev. de art.199 alin.1 C.pen. rap. la art.193 alin.1 C.pen.(faptă săvârșită la data de 04.12.2020)

În temeiul art. 38 alin. 1 şi art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate prin prezenta sentinţa şi a aplicat  inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea, respectiv 3 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute efectiv o pedeapsă de 1 (unu) an și 3 (trei) luni închisoare.

S-a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. e) Cod procedură penală raportat la art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul L I la plata sumei totale de 250 lei (50 lei – urmărire penală, 200 lei – cameră preliminară și judecată), reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu avocat Ș D, pentru asistenţă juridică acordată inculpatului, în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată, în cuantum de 1495 lei,  s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului de Justiţie şi rămâne în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instamţa de fond  a  avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1388/P/2020 din data de 26.02.2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești a fost trimis în judecată inculpatul L I, ***, pentru săvârşirea infracţiunilor de: tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art.371 C.pen. și violenţă în familie, prev. de art.199 alin.1 C.pen. rap. la art.193 alin.1 C.pen., cu aplic. art.38 alin.2 C.pen.

În fapt, s-a reținut că la data de 04.12.2020 în curtea societăţii G*** SRL din com. ***, în prezenţa unui grup de martori a lovit-o în mod repetat, cu palmele, pumnii şi picioarele pe soţia sa L I, tulburând prin violenţele exercitate ordinea şi liniştea publică.

Situația de fapt mai sus prezentată se susține, conform rechizitoriului, cu următoarele mijloace de probă: declaraţii suspect, inculpat f.38-43; declaraţie persoană vătămată, f.27; declaraţii martori, f. 46-57;  proces-verbal de vizionare a imaginilor video, planşă fotografică şi suport optic tip CD, f.28-37.

Camera preliminară:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Liești la data de 10.03.2021 sub numărul de dosar***.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară pronunțată la data de 04.05.2021 s-a constatat legalitatea actului de sesizare al instanței, respectiv rechizitoriul din data de 26.02.2021 în dosarul nr. *** al Parchetului de pe lângă Judecătoria Liești și a administrării probelor, precum și a efectuării actelor de urmărire penală.

Inculpatul, persoana vătămată și Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești nu au formulat contestație față de încheierea din 04.05.2021, încheierea rămânând definitivă.

Desfășurarea fazei judecății:

În cursul judecății au fost atașate la dosarul cauzei: fișa de cazier judiciar actualizată a inculpatului.

La termenul de judecată din data de 06 iulie 2021, fiind asistat de apărător din oficiu,  inculpatul L I a arătat că recunoaște în totalitate faptele ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art.371 C.pen. și violenţă în familie, prev. de art.199 alin.1 C.pen. rap. la art.193 alin.1 C.pen. astfel cum a fost reținute prin rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe temeiul  probelor administrate în cursul urmăririi penale, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. (4) C.proc.pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

Instanța a admis cererea inculpatului de desfășurare a judecății în procedura simplificată în temeiul art. 375 C.proc.pen.

Din examinarea întregului material probator de la dosar instanța a reţinut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în rechizitoriu și recunoscută de inculpat:

Situația de fapt: 

În fapt, instanța a reţinut din coroborarea mijloacelor de probă că la data de 04.12.2020, în jurul orei 22.00, inculpatul L I, deşi era cercetat în altă cauză sub măsura preventivă a arestului la domiciliu, a părăsit domiciliul și s-a deplasat la sediul societății SC G*** SRL, unde muncea soția sa.

Deși martora G A i-a spus că nu are voie să intre în incinta societăţii, inculpatul a pătruns fără drept și, văzându-o pe soția sa, L I, fumând,  a început să o lovească cu palmele, pumnii şi picioarele, în prezenţa martorelor BM-M, G A şi T R.

Prin lovirea persoanei vătămate, în prezenţa celor trei martore care se aflau în curtea societăţii împreună cu persoana vătămată, inculpatul L I a tulburat ordinea şi liniştea publică.

Din declaraţia administratorului societăţii, T V, audiat în cursul urmăririi penale în calitate de persoană vătămată rezultă că în data de 05.12.2020 a aflat de la angajaţii societăţii faptul că la data de 04.12.2020, în jurul orei 22.30 L I a pătruns în curtea societăţii şi a lovit-o în mod repetat pe soţia acestuia L I. În aceste împrejurări a accesat camerele de supraveghere ale societăţii şi a vizualizat întreaga întâmplare. Din aceste înregistrări a constatat că la faţa locului se mai aflau şi martorele B M-M, GA şi T R.

Din declaraţia persoanei vătămate Lovin Ionica rezultă că la data de 04.12.2020, în jurul orei 22.00 a terminat programul şi a ieşit în curtea societăţii comerciale împreună cu alte trei colege ale sale, martorele B M-M, G A şi T R. În timp ce fumau câte o ţigară a venit soţul său, care i-a reproşat că nu a venit imediat acasă după terminarea programului şi a tras-o de haine, lovind-o de câteva ori până când a ieşit din curtea societăţii. 

Din declaraţia martorei B M-M rezultă că la data de 04.12.2020, în jurul orei 22 se afla la locul de muncă, în curtea societăţii G***, situată în com. *** şi fuma împreună cu alte 3 colege de muncă, respectiv cu G A, T R şi L I. La un moment dat s-a trezit că a apărut un bărbat căruia colega sa, G A, i-a spus că nu are voie să intre în incinta societăţii. Bărbatul respectiv a început să o bată pe L I. Nu îşi mai aminteşte exact succesiunea loviturilor, dar a văzut cum L I a fost lovită de mai multe ori cu palmele, cu pumnul şi cu piciorul. În continuare martora a declarat ,,eu personal am înlemnit când am văzut ce se petrece, m-am speriat şi am intrat într-o stare ciudată încât nici nu mai puteam să mă mai mişc şi nu mai ştiam cum să reacţionez efectiv’’. După ce bărbatul respectiv a părăsit curtea societăţii martora a apelat 112 şi a sesizat faptul că a avut loc un scandal pe str. Mircea Eliade şi în aproximativ 10 minute a venit poliţia. Potrivit precizărilor martorei ,,în momentul în care am sunat la 112, nici nu am reuşit să duc discuţia până la capăt din cauza stării de tulburare pe care o aveam, astfel că am fost nevoită să-i dau telefonul colegei mele pentru a explica operatoarei de la 112 ce problemă aveam’’.

În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorelor G A şi T R care au precizat că manifestarea violentă a inculpatului faţă de soţia sa le-a tulburat şi le-a produs o stare de temere fiindu-le frică să meargă la locul de muncă. Martora G A a mai precizat faptul că B M a sunat la 112 şi a anunţat poliţia însă a trebuit să vorbească ea la telefon întrucât colega sa era panicată şi se blocase din cauza celor văzute. Pe inculpatul L I îl cunoaşte cam de un an de zile de când s-a bătut în com. Lieşti, la un bar. Ştie că este o persoană violentă şi că este abia venit din puşcărie.

Situaţia de fapt este confirmată şi rezultă şi din conţinutul procesului-verbal de vizionare a înregistrărilor camerelor de supraveghere şi planşă fotografică.

Fiind audiat în calitate de suspect şi de inculpat, asistat de avocatul desemnat din oficiu, L I a susţinut că ,,nu m-am dus cu gândul de scandal, dar când am văzut-o pe soţia mea cu ţigara în mână şi în apropierea ei se afla o găletuşă de plastic pe care era un pahar cu bere, mi-am ieşit din fire’’. ,,Datorită stării de nervozitate pe care o aveam cred că am lovit-o cu palma pe soţia mea dar nu îmi aduc aminte exact de câte ori şi în ce zone ale corpului. Ulterior am mers acasă împreună cu soţia mea şi după mai multe ore de discuţii ne-am împăcat’’.

Încadrarea juridică:

Potrivit art. 371 alin. 1 C.pen. fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Conform art. 193 alin. (1) Cod penal, lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar conform  art. 199 alin. (1) Cod penal, dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 și art. 193-195 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.

În drept, fapta inculpatului L Iconstând în aceea că la data de 04.12.2020 în curtea societăţii G***SRL din com. ***, în prezenţa unui grup de martori a lovit în mod repetat, cu palmele, pumnii şi picioarele pe soţia sa L I, tulburând prin violenţele exercitate ordinea şi liniştea publică întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de: tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.pen. și violenţă în familie, prev. de art.199 alin.1 C.pen. rap. la art.193 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 38 alin.2 C.pen.

În ceea ce privește infracțiunea de violenţă în familie, elementul material a constat într-un ansamblu de acțiuni violente exercitate de către inculpat asupra persoanei vătămate care este soția sa, prin lovirea acesteia în mod repetat, cu palmele, pumnii şi picioarele.

Urmarea imediată a constat în leziunile pe care persoana vătămată le-a suferit.

 Între acțiunile violente ale inculpatului și leziunile traumatice ale persoanei vătămate există legătură de cauzalitate directă și necondiționată.

Din punct de vedere al laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă repentină, acesta luând hotărârea de a agresa persoana vătămată spontan, fiind deranjat de faptul că acesta fuma. 

Cu privire la infracțiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, instanța reține că elementul material a constat în săvârșirea de către inculpat, în public, a unor acte de violență împotriva soției sale, acte prin care a tulburat ordinea şi liniştea publică.

Urmarea imediată constă în tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Între acțiunile violente ale inculpatului și tulburarea ordinii şi liniştii publice există legătură de cauzalitate directă și necondiționată.

Din punct de vedere al laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție indirectă.

În cauză nu au fost invocate cauze justificative ori cauze de neimputabilitate. Din probatoriul administrat nu reiese că aceste de instituții ar fi incidente.

Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. (1) și alin. (2) din C.pr.pen., întrucât rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, au fost săvârșite de inculpat și constituie infracțiuni, instanța urmează să dispună condamnarea inculpatului L I, ***, pentru săvârşirea infracţiunilor de: tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art.371 C.pen. și violenţă în familie, prev. de art.199 alin.1 C.pen. rap. la art.193 alin.1 C.pen., cu aplic. art.38 alin.2 C.pen.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

La individualizarea pedepselor, în demersul corectei evaluări care se impune în raport de gravitatea faptelor din perspectiva vătămării valorilor sociale protejate de normele de incriminare, cât și avându-se în vedere scopul disuasiv al sancțiunii penale și persoana inculpatului, în acord cu dispozițiile art. 74 C.pen., vor fi evaluate, în ansamblul lor, următoarele aspecte, care constituie criterii generale de individualizare:

oîmprejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite: inculpatul a lovit-o pe soția sa,  cu palmele, pumnii şi picioarele, în prezenţa martorelor B Ma-M, GA şi TR, deși se afla sub măsura preventivă a arestului la domiciliu, creându-le martorelor o stare de temere.

ostarea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii: persoana vătămată a suferit leziuni în urma loviturilor primite și a fost tulburată ordinea și liniștea publică.

omotivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit: inculpatul a lovit-o pe soția sa deoarece a fost deranjat de faptul că acesta fuma și nu a venit acasă după terminarea programului de lucru.

onatura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului: Inculpatul nu este la primul contact cu legea penală fiind condamnat potrivit fişei de cazier judiciar pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, faptă săvârşită în minorat şi cercetat în stare de arest preventiv şi ulterior în stare de arest la domiciliu în dosarul nr. *** al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor calificat şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

oconduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal: inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele reținute în sarcina sa.

onivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială: inculpatul Lovin Iordache este în vârstă de 28 ani, cu un nivel mediu de instruire şcolară, căsătorit, mecanic auto.

În privința cuantumului pedepsei, instanța va porni de la limitele speciale prevăzute de lege pentru cele 2 infracțiuni, ce urmează a fi reduse cu 1/3.

Reţinând vinovăţia inculpatului în săvârşirea faptelor de care este acuzat, instanţa a dispus condamnarea acestuia la următoarele pedepse:

pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 371 C.pen.

pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 199 alin.1 C.pen. rap. la art.193 alin.1 C.pen.

În condiţiile în care ambele infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele, instanţa a constatat că acestea au fost săvârşite în concurs real.

În temeiul art. 38 alin. 1 şi art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal a contopit pedepsele cu închisoarea aplicate prin prezenta sentinţa şi a aplicat  inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea, respectiv 3 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 1 (unu) an și 3 (trei) luni închisoare.

Cu privire la modalitatea de executare, instanța a dispus ca inculpatul să execute efectiv pedeapsa stabilită, apreciind că în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii și de posibilitățile sale de îndreptare, suspendarea executării pedepsei nu ar fi suficientă, acesta săvârșind infracțiunile ce fac obiectul cauzei în timp ce se afla arestat la domiciliu, fiind acuzat de săvârșirea unei tentative de omor.

Acțiunea civilă:

Instanța a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Cheltuieli judiciare:

Onorariul apărătorului din oficiu avocat Ș D, pentru asistenţă juridică acordată inculpatului, în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată, în cuantum de 1495 lei, s-a dispus a se avabnsa din fondurile Ministerului de Justiţie şi rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. e) Cod procedură penală raportat la art. 274 alin. (1) Cod procedură penală a obligat  pe inculpatul L I la plata sumei totale de 250 lei (50 lei – urmărire penală, 200 lei – cameră preliminară și judecată), reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de stat.

Împotriva acestei sentinţe a exercitat calea de atac a apelului  inculpatul L I, criticând sentinţa primei instanţe pentru considerente de  netemeinicie.

În motivarea succintă a apelului declarat a arătat inculpatul că înţelege să critice cuantumul pedepsei aplicată şi  modalitatea de executare a pedepsei închisorii stabilite în sarcina sa.

Continuă inculpatul motivarea apelului declarat arătând că recunoaşte şi regretă faptele.

Împotriva acelaeşi sentinţe penale a formulat apel şi partea vătămată L I, arătând că  înţelege să îţi retrage plângerea.

Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, prin prisma criticilor formulate şi în baza propriei aprecieri, Curtea de Apel Galaţi constată că apelul declarat de inculpat este fondat pentru considerentele ce urmează.

I.În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpatul L I, Curtea apreciază că este fondat pentru următoarele argumente:

În primul rând Curtea reţine că din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză rezultă că starea de fapt expusă de către prima instanţă este corectă, fiind dovedită săvârșirea de către inculpatul L I a infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, respectiv pentru infracţiunile de  tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din Codul penal şi violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p.

Astfel, faptele inculpatului L I care, în datele de 04.12.2020 a părăsit domiciliul său deşi era plasat în arest la domiciliu fiind cercetat în altă cauză, a pătruns în curtea societății S.C. *** S.R.L. lovind în mod repetat cu palmele, pumnii şi picioarele pe soţia sa L I , în prezența mai multor persoane, întrunesc elementele constitutive a infracţiunile de  tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din Codul penal şi violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p.

Inculpatul L I a înţeles să uzeze în faţa primei instanţe de procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii.

Instanţa de fond luând act de solicitarea inculpatului de a uza de procedura de judecată în cazul recunoaşterii învinuirii, a procedat la stabilirea unor pedepse situate între limitele prevăzute de legiuitor, optând pentru aplicarea unei pedepse rezultante cu executarea ei efectivă, în penitenciar. Prima instanţă a expus starea de fapt, a analizat  probele pe baza cărora a reţinut starea de fapt şi a prezentat argumentele pentru care a procedat la stabilirea unor pedepse cu reţinerea în favoarea inculpatului a cauzei de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Apelul exercitat  în cauză de inculpatul L I este fondat şi urmează a fi admis.

Pentru a ajunge la această concluzie Curtea a avut în vedere câteva considerații de natură teoretică. Curtea reţine la modul general că pentru ca politica penală, privită sub aspectul acţiunii de combatere a criminalităţii, să-şi atingă obiectivul-reducerea treptată a fenomenului infracţional-este necesar ca fiecare pedeapsă concretă să-şi îndeplinească, prin constrângerea pe care o implică, funcţiile de intimidare şi reeducare, căci numai astfel scopul pedepsei, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, va putea fi atins.

Dar orice pedeapsă îşi poate îndeplini în mod eficient aceste funcţii influenţând conduita celui condamnat doar dacă este adecvată, adaptată cazului concret. Aceasta înseamnă că, la  stabilirea genului, cuantumului şi modului său de executare, trebuie să se ţină seama de un ansamblu de date, împrejurări şi situaţii specifice, care, în cazul supus judecăţii, caracterizează conţinutul concret al infracţiunii, condiţiile în care fapta a fost săvârşită şi persoana făptuitorului. Pe de altă parte o pedeapsă este aptă a-şi îndeplini funcţiile şi realiza scopul numai dacă, atât în faza judecăţii, cât şi în faza executării este perfect individualizată.

Individualizarea pedepsei, instituţie al cărei fundament juridic se află în dispoziţiile Capitolului V din Titlul III al Părţii generale a Codului penal – principiul individualizării fiind un principiu fundamental al dreptului penal- apare astfel ca fiind unul dintre instrumentele de realizare a politicii penale.

Individualizarea pedepsei trebuie să dea expresie, practic-în alegerea sancțiunii şi în determinarea concretă a sancţiunii alese-tuturor orientărilor politicii penale. Pedeapsa concretă, rezultat al operaţiei de individualizare, trebuie să fie o expresie echilibrată a constrângerii şi reeducării; trebuie să fie umană, adică să nu fie excesivă faţă de necesităţile reeducării şi să nu înjosească demnitatea celui condamnat, ceea ce nu exclude fermitatea şi intransigenţa; trebuie să fie stabilită în limitele legii şi cu respectarea strictă a cerinţelor prevăzute de lege.

Legiuitorul român în cuprinsul art. 74 din Codul penal a reglementat criteriile generale de individualizare a pedepsei. Astfel stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Trecând peste faza considerentelor teoretice, Curtea îşi îndreptă atenţia spre faptele concrete săvârşită de inculpatul din prezenta cauză.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni: infracţiunea de  tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din Codul penal şi infracţiunea de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p.

Legiuitorul sancţionează infracţiunile comise de inculpat cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute de lege alternativ cu pedeapsa amenzii. Aceste limite de pedeapsă trebuie reduse cu o treime (în cazul închisorii) şi respectiv cu o pătrime (în cazul amenzii) ca urmare a faptului că inculpatul a înţeles să uzeze în faţa instanței de fond de procedura de judecată în cazul recunoaşterii învinuirii. Ca urmare a aplicării reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă (reducere prevăzută de art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală) pedeapsa închisorii ce poate fi aplicată inculpatului trebuie încadrată între-un minim special de 6 luni pentru infracţiunea de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p. şi de 2 luni infracţiunea de  tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din Codul penal.

Inculpatul a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii ca urmare a enervării din cauza faptului că soţia sa nu a ajuns imediat acasă după terminarea programului şi a văzut-o fumând în curtea societății la care îşi desfășura activitatea. 

Inculpatul nu are antecedente penale, fiind însă condamnat pentru unele infracțiuni în stare de minorat. Într-adevăr inculpatul este cercetat pentru săvârșirea altor infracțiuni, una dintre acestea de o gravitate deosebită (tentativă la omor calificat) însă până la momentul pronunțării unei hotărâri de condamnare definitivă, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Inculpatul s-a prezentat în mod constant atât în faţa organelor de urmărire penală cât şi în faţa primei instanţe de judecată. Chiar şi la termenele acordate în apel inculpatul a fost prezent, şi-a manifestat de fiecare dată regretul pentru faptele comise.

În fine, inculpatul este tânăr, are un nivel mediu de instruire şcolară, mecanic auto, căsătorit, un copil minor în întreținere,  a înţeles gravitatea faptelor sale şi este dispus a avea pe viitor o atitudine conformă cu normele de conviețuire socială (cel Putin la nivel declarativ).

Raportat la criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, la considerentele mai sus expuse şi la limitele de pedeapsă, Curtea apreciază că cele două pedepse de 9 luni închisoare pentru infracțiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din Codul penal şi 1 an închisoare pentru infracțiunea de de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p. nu sunt în măsură a asigura scopul preventiv şi funcția educativă a pedepsei.

Pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri şi restricţii ale drepturilor lui proporţionale cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi este suficientă pentru restabilirea echităţii sociale, adică a drepturilor şi intereselor victimei, statului şi întregii societăţi, perturbate prin infracţiune. Pedeapsa este echitabilă şi atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi reeducarea/corectarea condamnatului şi prevenirea comiterii de noi infracţiuni atât de către condamnat, cât şi de alte persoane.

 În consecinţă, necesitatea aplicării unei pedepse echitabile constituie de fapt o cerinţă a principiului echităţii în dreptul penal care obligă instanţa să-i aplice infractorului o pedeapsă legală şi individualizată, capabilă de a restabili echitatea socială şi de a realiza celelalte scopuri ale pedepsei penale.

Astfel, Curtea apreciază că în cauză, funcția educativă a pedepsei va fi asigurată prin aplicarea unor pedepse în limite mai reduse.

 Pe cale de consecinţă, va admite apelul declarat de către inculpatul L I împotriva sentinţei penale nr. 95 din 19.07.2021 a Judecătoriei Lieşti, va desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

În temeiul art. 199 C.p. raportat la art. 193 alin. 1 C.p. cu referire la art.396 alin.10 C.p.p. va condamna pe inculpatul L I la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de violenţă în familie (faptă săvârşită la data de 04.12.2020).

 În temeiul art. 371 C.p. cu referire la art. 396 alin.10 C.p.p. va condamna pe inculpatul L I la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptă săvârşită la data de 04.12.2020).

Totodată, în temeiul art. 38 alin. 1 C.p. şi art. art. 39 alin. 1 lit. b C.p. va contopi pedepsele şi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare sporită cu o treime, respectiv 1 lună închisoare, inculpatul urmând să execute în final 7 luni închisoare.

Şi în ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, Curtea are o altă opinie faţă de cea expusă de instanţa de fond.

Curtea va avea în vedere faptul că inculpatul pare să fi înţeles în cele din urmă că atitudinea sa antisocială este posibil să-i aducă sancțiuni penale dintre cele mai grave. Fără a înlătura integral argumentele aduse de prima instanță la momentul la care a hotărât ca inculpatul să execute pedeapsa în regim de detenţie, Curtea apreciază, având în vedere situația concretă evidențiată în cauză, că  totuşi că o asemenea modalitate de individualizare a executării pedepsei ar fi excesivă şi nu ar avea decât unicul scop al pedepsirii inculpatului.

Curtea consideră că prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării ei, suspendare în timpul căreia conduita inculpatului să fie supravegheată şi în timpul căreia în sarcina inculpatului să fie instituite nişte obligaţii, este în măsură a garanta că inculpatul pe viitor nu va mai săvârşi infracţiuni. Supravegherea conduitei inculpatului de către persoane pregătite în acest domeniu, obligarea acestuia la frecventarea unui program de reintegrare socială, obligarea inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, sunt tot atâtea mijloace prin care se poate corecta conduita viitoare a inculpatului.

Analizând solicitarea inculpatului, prin apărător de a aplica pedeapsa amenzii  pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, Curtea apreciază că nu se impune aplicarea pedepsei amenzii  faţă de inculpat, modalitatea concretă de săvârşire a faptelor relevând o atingere semnificativă a valorii sociale apărate prin norma de incriminare prevăzută de art. 193 alin. 1 C.p., respectiv integritatea fizică a persoanei vătămate şi de art. 371 C. p., respectiv ordinea şi liniştea publică.  În acest sens, prin natura lor şi urmările pe care le pot produce, infracţiunile săvârșite cu violență sunt fapte a căror gravitate nu poate fi ignorată, mai ales în contextul în care acestea pot avea consecinţe deosebit de grave, care să se repercuteze nu numai asupra fizicului persoanei vătămate, ci și asupra psihicului, dar şi imaginea unor astfel de fapte creată persoanelor în prezență cărora inculpatul a lovit partea vătămată fără nicio reţinere.

Pentru aceste considerente, instanţa de apel, dând relevanţă dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, va admite apelul declarat de inculpat, va desfiinţa sentinţa primei instanţe şi în baza art. 91 alin. 1 din Codul penal va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani, termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 alin. 1 din Codul penal.

În temeiul art. 93 alineat 1 Cod penal, va obliga inculpatul LI ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Galaţi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, va impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alineat 3 Cod penal, va impune condamnatului, pe parcursul termenului de supraveghere, obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii din comuna Lieşti, judeţul Galaţi (în cadrul Şcolii Generale nr. 1 Lieşti sau în cadrul Primăriei Comunei Lieşti) pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 404 alineat 2 Cod procedură penală şi art. 91 alineat 4 Cod penal atrage va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Totodată, va menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

II.În ceea ce priveşte apelul declarat de partea vătămată L I, Curtea apreciază că este nefondat pentru următoarele argumente:

Inculpatul L I a fost trimis în judecată, aşa cum s-a reţinut şi anterior pentru pentru infracţiunile de  tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din Codul penal şi violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p.

Teoretic, partea vatămată ar fi putut să îşi retragă plângerea prealabilă, doar pentru una dintre cele două infracțiuni pentru care inculpatul este cercetat, respectiv pentru infracțiunea de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p. Curtea reţine însă că în cauză nu există această posibilitate, pentru următoarele considerente.

Prin ordonanța de începere a urmăririi penale din data de 09.12.2020 s-a dispus  începerea urmăririi penale şi pentru infracțiunea de violenta în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p.

Prin ordonanţa din data de 10.12.2020 s-a dispus  efectuarea  în continuare a urmăririi penale faţă de  suspectul L I  pentru săvârşirea  infracţiunilor de  violenţă în familie, prevăzută de  art. 199  alin. 1  Cod penal raportat  la  art. 193 alin. 1 Cod penal  şi tulburarea ordinii  şi liniştii publice, prevăzute  de art. 371 Cod penal  cu aplicarea  art 38 alin. 2 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 13.01.2021  s-a dispus  punerea  în mişcare  a  acţiunii penale  faţă de  inculaptul L I pentru săvârşirea  infracţiunii de  tulburarea  ordinii şi  liniştii publice , prevăzute  de art. 371 Cod penal.

Prin ordonanţa  din data de  23.02.2021 s-a  dispus  extinderea  acţiunii penale faţă de  inculpatul  L I  pentru săvârşirea  infracţiunii de  violenţă în familie, prevăzută de  art. 199 alin. 1 Cod penal raportat  la  art. 193 alin. 1 Cod penal.

Potrivit art. 158 alin. 1 C.p. „Retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile”.

Potrivit art. 158 alin. 1 C.p. „În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror”.

Pentru infractiunea de de violenta în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 193 alin. 1 C.p., acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu şi nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, astfel că retragerea plângerii de către partea vătămată nu poate poate produce consecințe juridice.

Având în vedere cele menționate, Curtea dând relevanţă dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b din Codul de procedură penală, va respinge apelul declarat de partea vătămată L I împotriva sentinţei penale  nr 95/19.07.2021 ca nefondată.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga apelanta-parte vătămată la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. celelalte cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare