Autoritate de lucru judecat cu privire la motivul contestaţiei privind caracterului cert, lichid şi exigibil al creanței.

Contestație la executare. Autoritate de lucru judecat cu privire la motivul contestaţiei privind caracterului cert, lichid şi exigibil al creanței. Durata suspendării de drept a executării silite în temeiul art. 1 din OUG nr. 71/2009 și începutul termenului de perimare a executării silite după încetarea suspendării de drept a executării silite.

Sentinţa nr. 518/2020/13.08.2020 a Judecătoriei Galaţi, irevocabilă prin decizia civilă nr. 128/2020/23.10.2020 a Tribunalului Galați prin care s-a respins recursul ca neîntemeiat

În fapt, așa cum s-a arătat, între părți au mai existat două dosare care au avut ca obiect contestație la executare, cel dintâi având nr. _____/233/2010, înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila, cauză în care s-a pronunțat sentinţa civilă nr. _____/29.04.2011, iar cel de-al doilea având nr. _____/233/2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei Galați, în care s-a pronunţat sentinţa civilă ____/07.04.2014, irevocabilă prin decizia nr. ___/27.11.2014 a Tribunalului Galaţi.

În dosarul nr. ____/233/2013, contestatoarea a invocat printre altele că sentinţa civilă nr. ___/FCA/10.12.2008 a Tribunalului Brăila nu constituie titlu susceptibil de executare, acesta nestabilind o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

În prezenta cauză, contestatoarea face aceleași apărări cu privire la lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, susţinând că din dispozitivul hotărârii ce constituie titlul executoriu nu rezultă că instanța ar fi stabilit o sumă de plată (28.024 lei) sau un anumit procent din salariu ce ar fi trebuit plătit creditoarei cu titlu de „suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare”, iar în legislația ce are ca obiect salarizarea funcționarilor publici nu se regăsesc cuantificate cele două drepturi salariale.

În considerentele sentinței civile nr. ____/07.02.2014, cu referire la certitudinea, lichiditatea, exigibilitatea creanței și modul de calcul,  s-a reținut (la filele 3-4 ale hotărârii),  că ”...afirmația este incorectă deoarece existenţa creanţei şi caracterul său cert rezultă din însuşi conţinutul dispozitivului unde se specifică obligaţia de plată a drepturilor băneşti reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare începând cu data de 01.01.2004 şi până la data efectivă, actualizate cu indicele de inflaţie. În ceea ce priveşte lichiditatea,  art. 379, alin. 2 C.pr.civ. prevede că o creanţă este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul”, ”De asemenea, creanţa este şi exigibilă întrucât sentinţa civilă nr. ___/FCA/10.12.2008 a Tribunalului Brăila a căpătat acest caracter la data rămânerii ei definitive şi irevocabile. De altfel, prin sentinţa civilă nr. ___/29.04.2011, Judecătoria Brăila a admis contestaţia la executare şi a dispus anularea formelor de executare emise de BEJ Romarciuc Cosmin Iulian în dosarul de executare nr. ___/2010 dar a constat cu putere de lucru judecat faptul că sentinţa civilă nr. ___/FCA/2008 pronunţată de Tribunalul Brăila este susceptibilă de executare, executorul judecătoresc având posibilitatea de a cuantifica sumele datorate”.

Așadar, aspectul privind lichiditatea, certitudinea şi exigibilitatea creanţei a fost analizate de instanța de judecată în cadrul dosarului nr. ___/233/2013 ale Judecătoriei Galați.

În drept, potrivit art.1200 pct. 4 din C.civ. de la 1864 (text de lege incident în cauza de față în ceea ce privește prezumțiile), puterea ce legea acordă autorității de lucru judecat este o prezumție legală.

Conform art. 1201 din același act normativ, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.

Lucrul judecat are un efect exclusiv, în sensul că un nou litigiu între aceleaşi părţi, pentru acelaşi obiect şi aceeaşi cauză nu mai este cu putință şi un efect obligatoriu care face ca părţile litigiului să se supună hotărârii judecătoreşti.

Între cauza ce a format obiectul dosarului cu nr. ___/233/2013 și prezenta cauză nu există triplă identitate de obiect, cauză şi părţi, căci în prezenta cauză se contestă un alt act de executare, respectiv executarea silită prin poprire.  Însă hotărârea pronunţată anterior în dosarul menționat se bucură de prezumţia de lucru judecat.

Ca hotărâre irevocabilă, sentinţa civilă nr. ___/07.02.2014, pronunțată în dosarul nr. ___/233/2013 se bucură de putere de lucru judecat, conform art.377 alin.(2) pct.1 C.proc.civ. de la 1865 cu referire la art.1200 pct.4 şi art.1202 alin.(2) C.civ. de la 1864, aşa încât dezlegarea dată, prin această sentință, problemei de drept referitoare la lichiditatea, certitudinea şi exigibilitatea creanţei nu mai poate face obiectul unei noi judecăți.

Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifestă ca prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti. Prezumţia nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare şi care nu pot fi ignorate.

Cum potrivit art.1200 pct.4, cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ. de la 1864, în relația dintre părţi, prezumţia lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus părţilor din acel litigiu şi succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat.

Analizând cauza dedusă judecăţii şi cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. ___/233/2013, prin raportare la condiţiile mai sus amintite, instanţa constată că sunt îndeplinite cerinţele art.1201 C.civ., făcându-se dovada că litigiul purtat între părți (capătul de cerere supus analizei) a fost tranșat printr-o hotărâre a instanței de judecată.

În concluzie, pentru considerentele expuse, va admite excepția autorității de lucru judecat cu privire la motivul contestaţiei privind caracterului cert, lichid şi exigibil al creanței, urmând a respinge contestația la executare prin care s-a invocat acest motiv ca fiind intrată sub autoritate de lucru judecat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, potrivit copiei dosarului execuțional nr. ___/2010 depus de BEJ Nichifor Sebastian Ionuț, creditoarea A___ L___ s-a adresat cu cerere de executare silită către BEJ Romarciuc Cosmin Iulian la data de 4.08.2010, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. ___/FCA/10.12.2008, fiind deschis dosarul de executare nr. ___/2010. La data de 20.09.2010 a fost emisă somația, procesul verbal provizoriu de stabilire a cheltuielilor de executare silită și procesul verbal de actualizare a creanței, însă prin sentința civilă nr. ___/29.04.2011 aceste acte de executare au fost anulate, urmare admiterii contestației la executare formulate de ANV prin DRAOV Galați.

La data de 22.02.2013 BEJ Romarciuc Cosmin Iulian a procedat la emiterea adresei de înființare a popririi ce a fost comunicată Trezoreriei Galați în calitate de terț poprit la data de 01.03.2013, și a înștiințării privind înființarea popririi, ce a fost comunicată debitoarei la aceeași dată; împotriva acestor acte de executare a fost formulată contestație la executare, înregistrată sub nr. ___/233/2013 pe rolul Judecătoriei Galați, iar prin sentința civilă nr. ___/07.02.2014, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. ___/27.11.2014, a fost admisă în parte contestația la executare formulată de contestatoarea DRAOV Galați, fiind anulată adresa de înființare a popririi din data de 22.03.2013 și actele de executare subsecvente acesteia, emise în dosarul de executare nr. ___/2010 al BEJ Romarciuc Cosmin Iulian.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prevederile OUG nr. 71/2009 sunt aplicabile raporturilor dintre contestatoarea DRAOV Galați și intimata A___ L___ și prin urmare poprirea înființată la data de 22.02.2013 în dosar execuțional nr. __/2010 al BEJ Romarciuc Cosmin Iulian este lovită de nulitate absolută, executarea silită a titlului executoriu sentința civilă nr. ___/FCA/10.12.2008 fiind suspendată de drept până la data de 31.12.2016.

Ulterior, la data de 09.01.2017, BEJ Nichifor Sebastian Ionuț, care a preluat dosarul execuțional nr. ___/2010 urmare decesului executorului judecătoresc Romarciuc Cosmin Iulian, a emis o nouă adresă de înființare a popririi către Trezoreria Galați și un nou proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, aceste acte de executare fiind comunicate către terțul poprit la data de 20.12.2019 (fila 109) și către DGRFP Galați la data de 30.12.2019 (fila 108).

În drept, sub aspectul normelor de drept incidente, instanța retine că potrivit prevederilor art. 6 din noul C.civ., legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare şi nu are putere retroactivă, sens în care actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, iar prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Din această perspectivă, având în vedere data nașterii raportului juridic dintre părți – 10.12.2008, este fără putință de tăgadă că în ce privește normele de drept material, în cauză sunt incidente prevederile Codului civil din 1864 şi respectiv ale Decretului nr. 167/1958.

Apoi, conform prevederilor art. 24 din noul Cod de procedură civilă, dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, rezultând astfel că în ce privește normele de drept procesual, în cauză sunt incidente prevederile vechiului Cod de procedură civilă, care era în vigoare la data cererii de executare silită – 04.08.2010.

Potrivit art. 399 alin. 1 C.proc.civ. de la 1865, împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare.

De asemenea, conform art. 389 alin. 1 din același act normativ, dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte poate să ceară desființarea ei, iar potrivit alin. 2, în caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării.

Potrivit art. 1 din OUG nr. 71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

În cauză, așa cum s-a arătat, executarea silită a demarat la data de 04.08.2010, urmare cererii de executare silită formulată de creditoarea A___ L__; primele acte de executare întocmite la data de 20.09.2010 au fost anulate prin sentința civilă nr. ___/29.04.2011 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. ___/196/2010, iar poprirea înființată la data de 22.03.2013 și actele subsecvente acesteia au fost anulate prin sentința civilă nr. ___/07.02.2014 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. ___/233/2013, reținându-se că, potrivit art. 1 alin. 2 din OUG nr. 71/2009, în cursul termenului prevăzut la alin. 1 orice cerere de executare silită este suspendată de drept, astfel că și executarea silită efectuată în dosarul nr. __/2010 este suspendată de drept până la data de 31.12.2016.

Așadar, de la data de 01.01.2017 executorul era în măsură să continue executarea silită în cadrul dosarului ___/2010, contrar susținerilor intimatei din întâmpinare, potrivit cărora suspendarea de drept a fost în ființă în perioada 27.11.2014-27.11.2019.

BEJ Nichifor Sebastian Ionuț a întocmit la data de 09.01.2017 adresa de înființare a popririi și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, însă acestea au început să producă efecte abia la data comunicării lor către terțul poprit, respectiv către debitoare, iar acest lucru s-a produs abia la data de 20.12.2019, respectiv 30.12.2019, acesta fiind momentul la care se va raporta instanța în analizarea perimării.

În aceste condiții, noile acte de executare comunicate în luna decembrie 2019 apar a fi efectuate la un interval mai mare de 6 luni față de momentul încetării suspendării de drept a executării silite astfel încât, față de art. 389 alin. 1 C.proc.civ. de la 1865, a intervenit perimarea executării silite, al cărei termen s-a împlinit la data de 01.07.2017.

Prin aceste acte de executare, după intervenirea perimării, executorul a stabilit cheltuielile de executare și a dispus înființarea popririi, fără ca creditoarea să formuleze o nouă cerere de executare silită, astfel încât, față de art. 389 alin. 3, coroborat cu art. 390 alin. 1 și art. 391 C.proc.civ. de la 1865, executarea silită este lovită de nulitate.

Instanța apreciază că, prin intervenirea perimării, executarea silită rămâne fără efect, astfel încât creditorul trebuie să formuleze o nouă cerere de executare silită și ulterior acesteia, executorul să emită o nouă somație de plată în baza prevederilor legale sus menționate.

În concluzie, pentru toate aceste considerente, instanţa va admite contestația la executare formulată de DGRFP Galați în contradictoriu cu intimata A___ L___, va constata perimată executarea silită în dosarul execuțional nr. ___/2010 al B.E.J. Nichifor Sebastian Ionuț și va anula toate actele de executare întocmite de B.E.J. Nichifor Sebastian Ionuț în dosarul execuțional nr. ___/2010.

Potrivit art. 274 C.proc.civ. de la 1865, partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, astfel că, reținând că intimata A___ L__ este parte căzută în pretenții, instanța o va obliga la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată constând în contravaloarea xerocopierii dosarului de executare, în cuantum de 89,25 lei (fila 151).

Domenii speta

Spete similare