Modificare masuri minor

Data publicare portal: 25.05.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea precizată formulată de reclamanta ... cu domiciliul în ... în contradictoriu cu pârâţii ... cu domiciliul în ... şi ... cu sediul în ... ca inadmisibilă, a obligat reclamanta la plata către pârâtul ... la cheltuieli de judecată în cuantum de ... lei, reprezentând onorariu de avocat, a luat act că pârâta ... nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., la data de ... sub nr. ... şi precizată la termenul din ..., reclamanta ... a chemat în judecată pe pârâţii ... şi ..., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va da să se dispună modificarea măsurii referitoare la domiciliul minorei ..., născută la data de ... în sensul de a-i fi stabilit la mamă.

A mai solicitat cheltuieli de judecată. 

În motivare, a arătat că prin sentimţa civilă nr. ... din ... pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. ... a fost desfăcută căsătoria sa cu pârâtul şi a fost stabilit domiciliul celor două minore rezultate din căsătorie la tată.

A mai arătat că în ultima perioadă minora ..., născută la data de ... s-a mutat la ea, având o relaţie foarte bună.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoz. art. 497 şi următ. Cod civ.

În scop probatoriu, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu şi martori.

A depus în xerocopie acte de stare civilă, un set de înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată.

La data de ..., pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată şi obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată. În susţinerea întâmpinării a precizat că în cei trei ani de la divorţ, reclamanta a fost inexistentă în viaţa minorelor până când pârâtul s-a recăsătorit, moment din care a încercat să determine minorele să se mute la ea, lucru care s-a şi întâmplat în ceea ce o priveşte pe minora ....

A mai arătat că minora s-a întors acasă după câteva luni, însă a plecat din domiciliu fără acordul său, intervenind şi organele de poliţie, pentru ca în final aceasta să fie internată la secţia de psihiatrie pentru o evaluare descoperindu-se că, în perioada cât a stat la reclamantă, a fost agresată sexual de mai mulţi bărbaţi printre care şi concubinul reclamantei.

În prezent, minora este internată într-un centru al ... fiind instituită măsura plasamentului de urgenţă, iar pe rolul tribunalului se află înregistrată o cauză având ca obiect măsura plasamentului.

A mai invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active, minora având 15 ani şi capacitate restrânsă de exerciţiu.

În scop probatoriu s-a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliul părţilor, fiind depusă la dosar adresa nr. ... întocmită de Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei ....

În şedinţa din ..., pârâtul a invocat inadmisibilitatea prezentei cereri având în vedere că există instituită măsura plasamentului faţă de minoră.

La termenul din ..., instanţa a luat act că pârâtul renunţă la excepţia invocată prin întâmpinare – excepţia lipsei calităţii procesuale active – şi a rămas în pronunare pe inadmisibilitatea invocată de pârât.

Analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanţa  va reţine următoarele: 

Potrivit art. 248 alin. 1 din noul Cod procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În Codul de procedură civilă nu există o categorie distinctă a inadmisibilităţilor. Cu toate acestea, inadmisibilitatea poate îmbrăca forma excepţiei de procedură (ex. acţiunea în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept atunci când partea are deschisă acţiunea în realizare), a excepţiei de fond (în materia contenciosului administrativ, dacă reclamantul nu parcurge etapa prealabilă obligatorie) sau a unei simple apărări de fond.

Prin urmare, instanţa va trebui să facă o calificare de la caz la caz pentru a observa în care dintre cele 3 situaţii de mai sus se încadrează, în speţă instanţa apreciind că inadmisibilitatea este o veritabilă condiţie de fond.

 Art. 397 din Codul civil dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti revine în comun ambilor părinţi; în completare, art. 398 Cod civil dispune că, numai pentru motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de către unul dintre părinţi.

 Instanţa reţine că prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul ... în dosarul nr. ... a fost admisă cererea ... şi s-a dispus plasamentul în regim de urgenţă pentru minoră într-un amplasament al .... Totodată, instanţa a dispus ca drepturile şi obligaţiile părinteşti să fie exercitate de directorul ....

Condiţia determinantă în funcţie de care se dispun măsurile referitoare la minori este aceea de a fi asigurate interesele minorului, ce urmează a fi stabilite cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de apreciere. Corelativ, potrivit art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie …”, iar exercitarea drepturilor părinteşti reprezintă un element al vieţi de familie (cauza Nielsen c. Danemarcei).

În concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi cu prevederile noului Cod civil, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Instanţa reţine că, pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă, se suspendă de drept exerciţiul drepturilor părinteşti până când instanţa de tutelă va decide cu privire la menţinerea sau înlocuirea acestei măsuri, iar domiciliul minorului se află la persoana, familia sau serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire (art. 68 alin. 5 din Legea nr. 272/2004).

Aşadar, plasamentul copilului constituie o masură de protecţie specială, Legea nr. 272/2004 fiind legea specială care primează faţă de legea generală (Codul civil), încetarea măsurii putând fi dispusă de instanţa de tutelă care a instituit-o, neputând fi admisă o cerere de stabilire a domiciliului minorului la unul dintre părinţi câtă vreme măsura plasamentului nu a încetat.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge cererea ca inadmisibilă.

În baza art. 453 alin. 1 Cod proc. civ., va obliga reclamantul către pârâtă la cheltuieli de judecată în cuantum de ... lei, reprezentând onorariu de avocat.

Domenii speta

Spete similare