Pretentii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 22.01.2020, reclamanta SC V G a chemat în judecată pe pârâta M SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 31.445,19 lei plus suma de 7.990 euro (38.167,43 lei ) plătibilă în lei la cursul BNR din data plăţii (sumă certă, lichidă şi exigibilă), reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat societăţii reclamante, ca urmare a încălcării clauzelor contractului de subantrepriza pentru realizarea lucrărilor la obiectiv imobil rezidenţial - str. M Z nr. 85, Bucureşti, nr.33 din 24,06.2019. pentru următoarele motive:

În fapt, la data de 24.06.2019 s-a încheiat contractul de subantrepriza pentru realizarea lucrărilor la obiectivul imobil rezidenţial - str. M Z nr.85, Bucureşti Nr.33, în care, noi avem calitatea de beneficiar, iar pârâta are calitatea de subantreprenor.

Conform prev. art. 1.1 din contrat" Obiectul prezentului Contract îl constituie execuţia de către subantreprenor a lucrărilor de execuţie structura conform cu cerinţele prezentului contract si a anexelor sale, la obiectivul Imobil rezidenţial - str. M Z nr.85, Bucureşti al Beneficiarului, incluzând remedierea eventualelor defecte de execuţie, precum si garantarea lucrărilor executate.

Subantreprenorul trebuie sa furnizeze şi Documentele Subantreprenorului, bunurile de consum şi altele, serviciile de natură temporară sau permanent, necesare in şi pentru proiectarea (daca este cazul), executarea, terminarea lucrărilor şi remedierea viciilor, conform Contractului".

Conform art. 4 din contract cu raportare la Anexa 4, au fost stabilite termenele de finalizare de către debitoare a lucrării, iar din conţinutul art. 6 din contract reies obligaţiile debitoarei referitoare la respectarea clauzelor contractuale.

Cu toate acestea, începând cu data de 31.10.2019 societatea pârâtă a abandonat nejustificat şi fără ca reclamanta să fie notificată, şantierul, părăsind cu întregul efectiv obiectivul  ce face obiectul contractului 33/2019.

De remarcat şi imputat pârâtei este şi faptul că nu a asigurat nici măcar paza obiectivului, până la lămurirea situaţiei create de aceasta.

Conform art. 6.2.6 Subantreprenorul trebuie sa asigure coordonarea necesara pentru planificarea, aranjarea, dirijarea, gestiunea, inspecţia şi testarea lucrului şi trebuie sa-i ofere in permanenţă consiliere Beneficiarului pentru a asigura ca lucrările sunt executate conform destinaţiei, iar din art. 6.2.14 rezultă obligaţia să suporte eventualele despăgubiri pentru orice accident sau paguba produse din vina sa pe toata durata de execuţie a lucrărilor care fac obiectul Contractului şi să recepţioneze lucrarea împreuna cu Beneficiarul.

Urmare poziţiei pârâtei de abandonare a obiectivului contratului şi încetarea oricărei activităţi la acest obiectiv, la data de 19.11.2019, reclamanta a notificat pârâta pe adresa de email ( confirmată ca primită ), în scopul stingerii conflictului creat şi pentru a evita un eventual litigiu, să achite suma restantă (de 31.486,19 lei plus suma de 7.990 euro în lei la cursul BNR din data plăţii ) reprezentând penalităţi şi daune interese contractuale (suma fiind certă, lichidă şi exigibilă).

Totodată i-a transmis decizia de denunţarea ( desfiinţarea - rezilierea ) din culpa exclusive a acesteia, a contractului de subantrepriză nr. 33/24.06.2019, fiind întrunite cerinţele art. 11.3 din contract.

Întrucât pârâta a răspuns notificării cu invocarea unor situaţii de fapt excedentare obligaţiilor contractuale ale reclamantei, dar refuzând totodată plata despăgubirilor şi daunelor interese solicitate sau reluarea activităţii conform contractului, la data de 18.12.2019, reclamanta a comunicat debitoarei şi o somaţia de plată, prin care i-a solicitat ca in termen de 15 zile de la data primirii somaţii sa achite suma de 31.445,19 lei plus suma de 7.990 euro, sumă certă, lichida şi exigibilă

Având în vedere faptul că se află în situaţia prev. de art. 11 lit. d.( ultimul al. ) din contract:

„- in termen de maxim 7 zile de la data la care i-a fost notificata încălcarea oricăreia din obligaţiile sale derivând din prezentul contract, incluzând anexele acestuia, nu executa sau executa in mod necorespunzător aceasta obligaţie, cealaltă parte va fi îndreptăţită sa considere prezentul contract desfiinţat de plin drept, fara a fi necesara intervenţia unei instanţe judecătoreşti.":

a. Conform prev. art. 12.2. din contract, "Pentru nerespectarea termenelor contractuale de execuţie, la data de 19.11.2019 Subantreprenorul se obliga la penalităţi de 100 euro pentru fiecare zi de întârziere'.

Suma solicitată urmează a fi plătită de debitoare cu începere de la data de 19.11.2019, fapt pentru care pentru cele 60 de zile de penalitate ( 19.11.2019 0- 19.01.2020 ) cumulând suma de 6000 euro .( 4.7769 lei/l euro x 6000 = 28.661 lei ).

b. debitoare a încasat integral contravaloarea manoperei de cofrat şi decofrat de la obiectiv, dar a părăsit şantierul fără să mai decofreze, împrejurare în raport cu care am fost nevoiţi să efectuăm această operaţiune cu angajaţii societăţii noastre, fapt pentru care solicităm obligarea debitoarei să ne restituie suma de 2.825,19, lei a cărei valoare este stabilită conform normativului CMJ4F04A =0,13 ore/mp x 397,12mp=51,63ore = Deducere cost activitate neprestata = Tarif orar = 17.818,77RON : 325,64 ore=54,72 RON/ora =51,63ora x 54,72RON/ora=2.825,19ron şi reprezintă numai contravaloarea operaţiunii de decofrare efectuate de noi dar încasată de pârâtă

c. conform art. 4 rap. La art. 12,3 din contract, părţile au stabilit ca în cazul nerespectării clauzelor contractuale, va plăti cu titlu de despăgubiri 10% din preţul lucrării de 79.900 euro fapt pentru care debitoarea mai datorează societăţii noastre daune interese stabilite contractual în cuantum de 7.990 euro plătibili în lei la cursul BNR din data plăţii.(evaluată în acest moment la suma de 7.990 euro x 4,7769 lei/euro = 38.167,43 lei )

În drept, au fost invocate prev. art. 1164- 1271, art. 1350, art. 1516, art. 1530 - 1533, art. 1537, din nc.civ. ; art. 192 şi urm, din nc.p.c.

La data de 23.03.2020, pârâta a depus la dosar întâmpinare - cerere reconvenţională, prin care a solicitat respingerea cererii formulate, ca fiind neîntemeiată şi, întrucât încetarea activităţii societăţii pârâte a avut la bază acordul părţilor contractante în ce priveşte rezilierea contractului de subantrepriză nr. 33/24.06.2019, întrucât reclamanta a refuzat să pună la dispoziţie o macara, iar pârâta a fost în imposibilitate de a-şi desfăşura activitatea. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că datorita calitatii lucrărilor aflate in portofoliul societății pârâte, aceasta a fost contactata de reprezentantul societății reclamante pentru executarea de la zero a unui imobil cu trei etaje, situat municipiul București, strada M Z, nr.85, pentru prețul total de 79.000 euro.

In acest sens, a fost încheiat Contractul de subantrepriza pentru realizarea lucrărilor cu nr.33/24.06.2019. In Anexa 2 care face parte integranta din acest contract, este cuprinsa oferta estimativa de preț pentru lucrările solicitate de reclamanta, oferta cu care societatea pârâtă a fost de acord.

La sfârșitul acestei Anexe, notat cu „* ”, se face următoarea mențiune:

„Prezenta oferta de preț nu cuprinde săpătură, umplutură, fundații speciale si hidroizolatii la fundații, închiriere macara”.

Altfel spus, societatea parata M SRL nu avea obligația sa execute aceste lucrări, precum si nici aceea, de a închiria o macara, prețul convenit prin contract pentru lucrările menționate in Anexa 2. necuprinzând si închirierea macaralei.

Obligația de a închiria o macara a revenit in mod exclusiv societății reclamante, iar nerespectarea acestei obligații tehnologice în ceea ce privește asigurarea șantierului cu o macara, poate conduce la concluzia ca încetarea activității societatatii parate M SRL, șe datoreaza exclusiv culpei reclamantei, societatea V G SRL.

Un alt aspect, reglementat prin contract, ce are o legătură directa cu momentul încetării activitatii, este reglementat de Articolul 10, pct.10.1. referitor la forța majora.

A invocat acest aspect ca excepție a exonerării debitorului (Societatea M SRL ) de răspunderea contractuala, intrucat:

-societatea reclamanta a fost in culpa, deoarece nu a asigurat șantierul cu o macara;

-societatea parata a fost in culpa (debitoare a obligației imposibil de executat), deoarece in lipsa macaralei, a fost in imposibilitatea de a-si mai desfășură activitate pe șantier, prin demisia a trei muncitori si avertizarea celorlalți membrii ai echipei ca ei nu vor mai lucra, in acele condiții grele si periculoase.

„Art.10, pct.10.1. Exceptând cazurile in care nu au prevăzut in mod expres altfel, nici una a intre părțile prezentului contract nu va fi răspunzătoare pentru neexecutarea la termen si/sau in mod necorespunzator total sau parțial, a oricăreia dintre obligațiile sale derivate din prezentul contract, daca neexecutarea obligației respective a fost cauzata de un eveniment imprevizibil si ale cărui consecințe sunt de neînlăturat de către partea care îl invoca. Sunt considerate asemenea  evenimente: război, calamitati naturale, grevele, restricțiile legale

A apreciat ca enumerarea făcută a evenimentelor imprevizibile nu este limitativa, iar acest text trebuie coroborate cu dispozițiile generale prevăzute in 1351 din Noul Cod Civil, privind forța majora si cazul fortuit.

Prin urmare, a apreciat ca evenimentul imprevizibil prevăzut in art.7. pct.7.4, din contract ( in fapt, lipsa macaralei, precum si demisia efectiva a trei muncitori si refuzul celorlalți membrii ai echipei de muncitori de a mai continua activitatea pe șantier in acele conditii-ce echivalează in fapt cu o greva), poate fi considerat un veritabil caz fortuit, cu toate consecințele ce decurg din acesta.

Referitor la Motivele cererii de chemare in judecata, prin care reclamanta solicita in baza art.12 din contract:

-obligarea societarii parate la plata sumei de 31.445,19 lei reprezentând prejudiciul cauzat societarii reclamante constând in „penalități de întârziere”;

-plus suma de 7990 euro (38.167,43 lei) reprezentând „clauza penala” adica 10 % din valoarea contractului, platibila in lei la cursul BNR din ziua plătii;

A solicitat respingerea acestor pretenții solicitate de reclamanta prin cerere, intrucat:

In primul rând, prin susținerile sale, reclamanta a încălcat dispozițiile art.l2,pct.l2.4 din contract, referitor la penalitati, care prevăd: „Cuantumul tuturor penalităților nu poate depăși 10% din valoarea contractului”.

In al doilea rând, a apreciat ca pentru început in prezenta cauză, trebuie dovedita data la care a avut loc rezilierea contractului de subantrepriza.

Reclamanta susține prin cererea de chemare în judecata, ca societatea parata ar fi abandonat nejustificat si fara notificare șantierul, la data de 31.10.2019.

Aceasta susținere nu este adevarata si dovedeşte contrariul, după cum urmează

Societatea parata si-a încetat activitatea pe data de 11.11.2019, orele 17, când a părăsit șantierul.

In Notificarea reclamantei de a doua zi, cu nr. A/341/12.11.2019, se arata, printre altele c:

- Ultima situație de plata a fost achitata integral la data de 31.10.2019, pe baza devizului de lucrări pe care societatea parata l-a predat reclamantei.

- Dar in realitate, ultima situație de plata a fost achitata integral la data de 08.11.2019, pe baza devizului de lucrări, a facturii pe care societatea parata l-a predat reclamantei, precum si extrasul de cont de la Banca Transilvania, din care rezulta ca reclamanta a făcut plățile către parata la data de 08.11.2019, înscrisuri pe care le atașează in copie.

In continuare in notificare se arata ca pe data de 12.11.2019 s-a procedat la inventarierea elementelor de cofraj, pe care le-a avut in custodie parata. S-a constatat cu acea ocazie „lipsa una bucata piulița cu șaiba captiva”.

A dorit ca din notificare sa ia in considerare doar aceste doua aspecte, lămuritoare pentru modul in care s-au desfasurat evenimentele la acea data.

Intr-adevar, dar penultima situație de plata, prezentata de societatea parata pe baza lucrărilor executate si care a fost achitata integral de către reclamanta a fost la data de 31.10.2019. Acesta demonstrează faptul ca societatea parata a realizat toate lucrările din grafic pana la acea data.

Micile întârzieri de una, doua zile, s-au datorat exclusiv reclamantei care a întârziat, fie cu aducerea pe șantier a fierului beton, fie a întârzierilor in livrarea betonului necesar turnării.

Acest fapt, a întârzierilor justificate in activitate, este prevăzut in Art.3, Termene, pct.3.2. din care se poate deduce ca durata de execuție a lucrărilor se prelungește cu intervalul de timp egal cu cel al întârzierilor in livrarea materialelor prime de către reclamanta.

Chiar daca, aceste aspecte ale prelungirii termenelor nu au fost menționate in acte adiționale, ele au reprezentat „stări de fapt” reale, ce au dus la mici întârzieri in executarea lucrărilor.

A doua chestiune ce are in vedere data rezilierii contractului de antrepriza, e demonstrata de faptul ca pe data de 12.11.2019 la orele 13.30, s-a procedat de comun acord la inventarierea elementelor de cofraj, pe care le-a avut in custodie parata, singurele materiale de altfel, precum si la predarea efectiva a acestora către reclamanta.

Inventarierea si predarea bunurilor primite de la reclamanta (cofraje), a coincis cu momentul rezilierii de comun acord a contractului de subantrepriza, moment la care reclamanta a refuzat in mod direct sa pună la dispoziția șantierului o macara, iar societatea parata a fost in imposibilitatea de a mai lucra in astfel de condiții.

Cu toate ca la momentul întocmirii procesului-verbal de predare a bunurilor (cofraje) pe care societatea parata le-a avut in custodie (proces-verbal semnat de ambele parti, dar pe care nu le-a comunicat odata cu notificarea), respectiv pe data de 12.11.2019, la orele 13,30, s-a convenit si asupra rezilierii de comun acord a contractului de subantrepriza, ca a doua zi pe data de 13.11.2019, orele 12,06, reclamanta a transmis prin email notificare nr.A341/12.11.2019, prin care revine asupra celor convenite, sens in care arata : „...consideram ca orice încercare de reziliere pe c: amiabila a contractului de subantrepriza nr.33/24.06.2019, este inutila...”.

A mai menţionat ca imediat după ce pârâta şi-a anunţat intenția de a înceta activitatea, reprezentantul societății reclamante, numitul V B, a inceput sa dea o serie de telefoane, la diverse alte societăți cu care aveau încheiate contracte de subantrepriza, solicitând la fiecare dintre acestea, cate doi, trei muncitori, pentru formarea unei noi echipe care sa conții lucrările.

Totuși, a apreciat ca la acea data (12.11.2019) a avut loc rezilierea contractului, aceasta rezultând din notificarea reclamantei din data de 19.11.2019, care la fila 3, arata:

„In raport cu cele de mai sus, ne vedem nevoiti sa constatam încetarea „desfiinţarea” contractului in mod unilateral de dvs..., drept pentru care reclamanta calculează penalităţi întârziere de 100 euro pe zi de întârziere, începând cu data de 12.11.2019.”

In al treilea rând, trebuie stabilit daca contractul a fost reziliat din culpa reclamantei, sau a paratei sau prin acordul comun al părtilor contractante.

Acest fapt, atrage încadrarea corecta si eventual aplicarea dispozițiilor art.12 din contact, referitoare la penalitati.

A mai arătat ca reclamanta, in notificarea sa din data de 19.11.2019, la fila 3, susține ca vede nevoita sa constate ca încetarea „desființarea” contractului s-a făcut unilateral de Ci societatea parata, începând cu data de 12.11.2019.

Parata susține ca, încetarea activității propriu-zise a avut loc începând cu data de 11.11.2019, orele 17.00, si a avut la baza refuzul reclamantei de a pune la dispoziție o macara pe șantier.

Prin prezenta întâmpinare, susține ca la data de 12.11.2019, odata cu întocmirea procesului-verbal de predare primire a materialelor primite in custodie de la reclamanta, avut loc si rezilierea de fapt si de drept a contractului de subantrepriza nr.33/24.06.2019, prin acordul părţilor contractante.

In concluzie, a apreciat ca rezilierea contractului de subantrepriza nr.33/24.06.21 a avut loc la data de 12.11.2019 si aceasta s-a făcut prin acordul părţilor contractante, întrucât reclamanta a refuzat sa pună la dispoziție o macara, iar societatea parata a fost in imposibilitate de a-si mai desfasura activitatea in astfel de condiții, grele si periculoase.

In acesta situație, nu se poate retine culpa niciuneia dintre părțile contractante.

Pentru a nu exista dubii, cu privire la discuțiile referitoare la aducerea pe șantier a unei macarale de către societatea reclamanta, a depus la dosarul cauzei o planșa fotografica a SMS-uri, prin care reprezentantul societarii parate, ii pune in vedere reprezentantului societăţii reclamante la data de 30.10.2019, sa il sune când va avea timp, cel mai târziu a doua zi dimineața sa vorbească despre macara, după care a doua zi ii solicita din nou sa se prezinte in șantier pentru a lamuri acesta problema.

Acestor solicitări, reprezentanții societății reclamante nu au răspuns si nici nu s-au prezentat in șantier.

In al patrulea rând, reclamanta pentru a-si justifica pretențiile, respectiv:

-Suma de 28.661 lei, reprezentând penalitati de 100 euro, pentru fiecare zi de întârziere pentru nerespectarea termenelor de execuţie, invocat disp. pct.12.2 din contract

-Suma de 2.825 lei, reprezentând echivalentul operațiunii de decofrare a etajului unu.

După cum se poate observa din situația de lucrări de lucrări nr. 12/29.10.2019 (pe care o anexează in copie), înaintata reclamantei si achitata ulterior, in care sunt cuprinse lucrările de cofrare ale plăcii de la etajul unul (execuție cofraj placa), nu este cuprins si prețul pentru lucrările de decofrare.

Tot din acesta situație de lucrări, rezulta ca societatea pârâtă a închiriat societarii reclamante un număr de 82 bucăți popi metalici, pentru care a încasat chirie, nicidecum ca societatea parata ar fi luat (furat) popi metalici din șantier.

Lucrările de decofrare, urmau sa fie facturate de către societatea pârâtă, numai daca ar fi fost executate, însă de la momentul turnării betonului si pana la momentul plecării pârâte din șantier trecuseră numai 15 zile.

Conform normativelor tehnice, aşa cum s-a procedat si cu placa de la parter, decofrarea trebuia executata numai după trecerea unui număr de 21 de zile. Prin urmare si daca ar fi dorit sa decofreze placa, normativele tehnice interziceau acest lucru, chiar ar fi putut produce un prejudiciu beneficiarului prin fisurarea sau dărâmarea plăcii.

Suma de 7.990 euro (echivalentul sumei de 38.167,43 lei), reprezentând plăti cu titlu de despagubiri de 10 % din prețul lucrării de 79.900 euro, invoca dipozitiile art.12.4. din contract.

Prin motivarea in drept a acțiunii (pag.3), reclamanta a invocat dispozițiile art.11.3 din contract (comunicarea notificării), in sensul ca a transmis prin email la data de 19.11.2019, decizia acestora de denunțare a contractului de subantrerpiza nr.33/24.06.2019, din cupla exclusiva a societarii parate, ca in continuare sa precizeze ca, in baza art. 11, lit.d. considera contractul ca fiind desființat de plin drept.

A apreciat ca in prezenta cauza nueste aplicabila niciuna dintre prevederile art.11, pct.11.1 literele a), b), c), d). cu privire la rezilierea contractului.

Art.ll. Rezilierea contractului.

Pct.11.1. In cazul in care oricare dintre parti:

Pct.l 1.1. lit a) Este declarata in stare de incapacitate de plăti, faliment sau asupra sa se va decide o procedura de lichidare;

Nu este cazul;

Pct.11.1. lit b) Cesionează drepturile si obligațiile sale darivand din contract fara acordul celeilalte parti;

Nu este cazul;

Pct.11.1. lit c) Isi incalca din nou oricare dintre obligațiile sale derivând din prezentul contract, după ce a fost avertizata de către cealalta parte ca o noua incalcare va duce la rezilierea contractului.

Nu a existat o noua încălcare a obligațiilor contractuale, ci una singura, aceea a imposibilității societarii parate de a-si mai desfasura activitatea, in lipsa macaralei, dar si a refuzului echipei de muncitori de a mai lucra in acele condiții grele si periculoase.

Prin urmare nici aceasta clauza nu are aplicabilitate in prezenta cauza.

Pct. 11.1.lit d) In termen de 7 zile de la data la care i-a fost notificata încălcarea oricăreia din obligațiile sale derivând din prezentul contract, incluzând anexele acestuia, nu executa sau executa in mod necorespunzator acesta obligație, cealalta parte este îndreptățită sa considere prezentul contract desființat deplin drept, fara a fi necesara intervenția unei instanțe judecătorești.

Prin Notificarea reclamantei din data de 19.11.2019, acesta a transmis decizia sa de denunțare a contractului de subantrepriza, din cupla exclusiva a societății parate, nicidecum faptul ca parata ar fi încălcat vreuna din obligațiile sale derivând din contract.

Cu toate ca face vorbire si de dispozițiile art. 11, lit.d. considerând contractul ca fiind desființat de plin drept, nu este posibil ca un contract sa fie in același timp desființat de plin drept, dar si denunțat unilateral de una dintre parti.

Acesta in condițiile in care, asa după cum a aratat, părțile de comun acord, au inteles sa rezilieze contractul de subantrepriza inca din data de 12.11.2019, odata cu întocmirea procesului-verbal de predare primire a materialelor primite de la reclamanta (cofraje).

Pe de alta parte conform pct.11.1. lit d). rezilierea contractului poate avea loc după notificarea încălcării oricăreia din obligațiile derivând din contract, incluzând anexele acestuia, partea nu executa sau executa in mod necorespunzator acesta obligație.

Reclamanta a notificat la data de 19.11.2019, decizia acestora de denunțare a contractului din cupla exclusiva a societății parate, nicidecum notificarea societății parate sa execute in continuare lucrarea.

Prin urmare, nici acesta clauza nu are aplicabilitate in prezenta cauza.

Pe cale de consecința, nefiind îndeplinita (aplicabila) niciuna dintre clauzele contractuale prevăzute in art.ll, pct.11.1 literele a), b),c),d), din contract, nu este îndeplinita nici condiția de aplicare a penalităților prevăzută de art.12, pct.12.3. care prevede:

„12.3. In cazul in care una din parti reziliaza prezentul contract fara respectarea articolului 11.1. (sau 11.2. in cazul beneficiarului), aceasta datoreaza celeilalte parti daune interese in valoare de 10% din valoarea contractului”.

Luând in considerare faptul ca, reclamanta prin Notificarea sa din data de 19.11.2019, a transmis decizia de denunțare a contractului, fara a face aplicarea corecta a pct.11.1.lit. d) din contract (In termen de 7 zile de la data la care i-a fost notificata încalcarea oricăreia din obligațiile sale derivând din prezentul contract, incluzând anexele acestuia, nu executa sau executa in mod necorespunzator acesta obligație, cealalta parte este indreptatita sa considere prezentul contract desființat de plin drept) tocmai aceasta este in culpa, fapt ce face sa devină aplicabile in cazul sau dispozițiile pct.12.3 din contract, astfel ca tocmai reclamanta datoreaza societății parate daune interese in valoare de 10% din valoarea contractului.

Dar, se susține in continuare ca părțile, de comun acord, au înţeles să rezilieze| contractul de subantrepriza încă din data de 12.11.2019, odata cu întocmirea procesului-verbal de  predare primire a materialelor primite de la reclamanta (cofraje).

A menţionat ca in perioada 01.11.2019 - 11.11.2019, societatea parata a continuat sa-si desfasoare activitatea in cadrul șantierului, unde a efectuat următoarele lucrări:

-montat armatura stâlpi et.2

-execuție cofraj stâlpi et.2

-turnat beton stâlpi et.2

In urma acestor lucrări s-a făcut o situație de lucrări si factura in data de 08.11.2019, care a fost achitata integral de către SC V G in data de 08.11.2019.

A mai menţionat ca pe data de 09 si 10.11.2019, nu s-a lucrat fiind sambata si duminica. In ziua de luni, pe 11.11.2019, echipa s-a prezentat in șantier unde a făcut curățenie si ordine pana la orele 17.00.

In drept, şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.205, alin.2 Cod.pr.civ. precum si pe textele de lege mai sus menționate.

Prin cererea reconvenţională, in baza art.209, Cod.pr.civ. a solicitat să se constate ca la data de 12.11.2019, a intervenit in activitatea de realizare a obiectivului imobil rezidențial situat in municipiul București, strada M Z, nr.85, executat parțial in baza Contractului de subantrepriza pentru realizarea lucrărilor nr.33/24.06.2019, un caz fortuit, asa cum este definit de art.1351 din Noul Cod Civil, întrucât reclamanta a refuzat sa pună la dispoziția șantierului o macara, iar societatea parata a fost in imposibilitatea de a-si desfasura activitatea in astfel de condiții grele si periculoase, astfel ca niciuneia dintre părțile contractante nu i se poate retine o culpa in desființarea contractului de subantrepriza, implicit tragerea la răspundere pentru executarea obligațiilor contractuale conform art.12 din contractul de subantrepriza pentru realizarea lucrărilor nr.33/24.06.2019.

Deoarece lucrările de transport (manipulare) a fierului beton si a cofrajelor au fost executate manual de către muncitori, fara sprijinul macaralei, a apreciat ca societatea parata este indreptatita la despăgubiri, in baza art.1350 din Codul civil cu privire la răspunderea contractuala, motiv pentru care  a solicitat obligarea reclamantei la plata contravaloarii lipsei de folosința a macaralei tehnologice, ce ar fi urmat sa deservească șantierul începând cu data începerii lucrărilor 24.06.2019 si pana la data încetării activității pârâtei, la data de 11.11.2019. pe care le evaluează la suma de 57.600 lei.

A solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii lipsei de folosința a macaralei tehnologice, ce ar fi urmat sa deservească șantierul începând cu data începerii lucrărilor pe 24.06.2019 si pana la data încetării activitatii pârâte, la 11.11.2019, orele 17.00, întrucat in Contractul de subantrepriza pentru realizarea lucrărilor cu nr.33/24.06.2019, la sfârșitul Anexei 2 care face parte integranta din acest contract, notat cu „* ”, se face următoarea mențiune:

„Prezenta oferta de preț nu cuprinde săpătură, umplutura, fundații speciale si hidroizolat la fundații, închiriere macara”.

Altfel spus, societatea reclamanta avea obligația sa închirieze o macara si sa o aducă pe șantier pentru edificarea blocului cu 3 etaje.

Tot societatea reclamanta prin reprezentanții sai legali, patronul societății, dirigintele de șantier, inca de la început au promis ca aduc macaraua „..mâine o aducem”. Si tot asa de la o zi la alta, pana la momentul la care a turnat stâlpii peste placa de la etajul unu, adica s-a început ridicarea etajului doi.

Toate operațiunile care trebuiau executate cu macaraua, începând cu transportul fierului beton fasonat, in vederea montării stâlpilor si a plăcilor de beton (placa peste parter si cea de la etajul unu, precum si stâlpii de la parter si etajul unu si doi)precum si cu montarea panourilor de la cofraje, au fost executate manual de către muncitorii firmei pârâte.

Cu titlu de exemplu, pentru fierul beton:

Asa după cum rezulta din Anexa 2, la contractul de subantrepriza, următoarele cantitati de fier beton folosite la lucrările de fundații (lit A, pct.4,5 si 6 din Anexa 2): 15.041,00 kg +7.946,00 kg +21.224,00 kg = 44.211,00 Kg, adica peste 44 de tone, au fost transportate manual de către muncitori, de la locul de fasonare la locul de montaj

Cantitati de fier beton folosite la placa peste subsol (lit B - l,din Anexa 2), in greutate totala de 8.714,00 kg + 1505,00 kg = 10.219 kg.

Cantitati de fier beton folosite la pereții de la subsol (lit B - 2,din Anexa 2), in greutate de 14.034,00 kg.

Cantitati de fier beton folosite la radier (lit B - 3,din Anexa 2), in greutate de 19.233,00 kg.

Dintr-un calcul simplu, rezulta ca au fost descărcate si transportate la locul de montaj o cantitate de 75,097 Kg, adica 75 de tone de fier beton, ce a fost manipulata manual de către

nuncitorii societății nostre, in condițiile in care acesta operațiune trebuia executata cu ajutorul liftei macarale.

Aici mai apare un aspect, acela ca in loc sa castigam timp prin executarea lucrărilor de montare a fierului beton, muncitorii au trebuit sa-1 transporte manual.

Aceeași situație apare si la montajul panourilor pentru cofraie, panouri ce cantareasc fiecare, aproape 50 de kilograme.

Toate aceste panouri au fost transportante si montate manual, incepand cu lucrările la fundație si pana la stâlpii de la etajul doi.

Rabdarea muncitorilor s-a sfarsit după montarea panourilor la stâlpii de la etajul doi. Trebuie avut in vedere riscul ridicat al unui potențial accident de munca (numai priceperea acestora a făcut sa nu avem evenimente), in situația in care legați in frânghii si cu panourile manevrate manual, aceștia au reușit sa le monteze pentru pregătirea turnării stâlpilor la etajul doi.

De remarcat ca in acest timp 3 dintre muncitori si-au date demisia, iar celilalti din echipa au avertizat ca daca mai continua in acel fel (lucrul fara macara), isi vor da demisia si ei.

Prin inactivitatea sa (nu a pus la dispoziția șantierului macaraua), reclamanta, in calitate de beneficiar conform contractului susmenționat, a incalcat dispozițiile art.7, pct.7.4, din contract, care prevăd: Beneficiarul se angajeaza:

„ 7.4. - Sa răspundă in termen de maxim 2 zile lucratoare de la semnalarea oricărei neconcordante fata de proiect, prin furnizarea dispozițiilor de șantier si detaliilor de execuție solicitate de către subantreprenor.

In caz contrar, termenul de execuție se prelungește cu perioada de intarziere in luarea deciziilor si furnizarea dispozițiilor de șantier „.

Aceasta clauza contractuala, nerespectata de către reclamanta in ceea ce privește asigurarea șantierului cu o macara, conduce la concluzia ca încetarea activitatii Societatatii M SRL, se  datoreaza exclusiv culpei reclamantei, Societatea V G SRL.

A menţionat din nou, ca ultimatumul transmis reprezentantului societății reclamante la  data de 30.10.2019, pentru a pune la dispoziția șantierului o macara s-a făcut prin mesaj SMS  trimis de pe telefon.

Dar trebuie retinut si faptul ca toate aceste lucrări (ce trebuiau executate cu macaraua), au fost efectuate de către muncitori, in mod manual, dar fara sa fie platiti.

Prin urmare, a apreciat ca societatea parata este îndreptatita la despăgubiri, in baza art.1350 din Codul civil cu privire la răspunderea contractuala, motiv pentru care a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii lipsei de folosința a macaralei tehnologice, ce ar fi urmat sa deservească șantierul începand cu data începerii lucrărilor 24.06.2019 si pana la data încetarii activitatii pârâtei, la data de 11.11.2019.

Intrucat oferta pentru o astfel de macara este de 3000 euro/luna, înțelege sa solicite lipsa de folosința doar pentru un număr de 4 luni, din iulie si pana in octombrie inclusiv, motiv pentru care a evaluat lipsa de folosința la suma de 12.000 euro, respectiv 57.600 lei.

Acesta suma rezulta din Oferta închiriere macara comunicata de către Societatea H C International SRL, cu sediul in București, strada F B, nr.4.

In drept, şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.209 Cod.pr.civ. precum si pe dispozițiile textelor de lege menționate mai sus.

La data de 23.03.2020, reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională prin care a solicitat respingerea acesteia .

A solicitat să se constate faptul că cererea pârâtei reclamante nu este motivată în drept în ceea ce privește pretențiile acesteia ci numai în ceea ce privește temeiul cererii. În raport cu acest aspect sa solicitat instanței să pună în vedere reconvenționalei să-și motiveze în drept pretențiile pentru a ne putea motiva și noi în fapt și în drept întâmpinarea.

La pct. 1 din reconvențională se invocă art. 1351 din nc.c. fapt pentru care solicită instanței să constate intervenția cazului fortuit.

Din analiza textului invocat, a solicitat să se constate faptul că nu sunt întrunite cerințele al. 3 " Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs” mai ales că din susținerile reconvenientei „niciuneia dintre părțile contractante nu i se poate reține neexecutarea obligațiilor contractuale”

Deși la motivul 3 se invocă disp. art. 1350 nc.c. a solicitat că raporturile contractuale dintre părți sunt subordonate al. „(3)Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile”.

Astfel, a solicitat să se constate faptul că din motivarea atât a întâmpinării cât și a reconvenționalei, aceasta iese din sfera contractuală și încearcă să treacă în sfera răspunderii civile reglementată de art. 1349 și urm. fapt interzis de norma invocată.

În apărările și pretențiile pârâtei reconveniente se repetă ca un laitmotiv obligația reclamantei de a le asigura o macara ( pentru a ridica obiecte unitare de cel mult 50 Kg), macara cu privire la care chiar aceasta recunoaște că oferta nu cuprinde activități, operațiuni și utilaje ce nu sunt necesare realizării obiectului contractului ( deși în permanență pe șantier a existat un utilaj al societății noastre - electropalan cu troliu cu o capacitate de ridicare de 500kg pe înălțime de minim 30m - pe care din motive necunoscute nouă a refuzat să-1 folosească ceea ce atestă lipsa necesității unei macarale).

Toate motivările de la pag. 7 al. final nu sunt reale, și aplicate practic, decât dacă aceasta a încălcat practica, uzanțele și normele legale.

În ceea ce privește apărarea pârâtei de la pag. 3 al. 4 - 6 din întâmpinare nu certifică susținerile acesteia ci numai culpa reclamantei de a achita (la rugămințile exprese ale pârâtei) în avans o lucrare nerealizată.Cu cheltuieli de judecată.

Prin răspunsul la întâmpinare, pârâta, în esenţă, a solicitat respingerea apărărilor formulate de către reclamanta- pârâtă prin întâmpinarea la cererea reconvenţională, pentru motivele arătate în cuprinsul acesteia.

La termenul de judecată din data de 25.06.2020, în baza dispoziţiilor art. 94 alin. 1 lit. k c.pr.civ., pârâta reclamantă a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Prahova, instanţa rămânând în pronunţare asupra acesteia.

Prin sentinţa civilă nr. 520/25.06.2020 pronunţată de Tribunalul Prahova, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Prahova, şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

La data de 30.07.2020, aauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina .

În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri şi interogatoriu reciproc.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

La data de 24.06.2019 s-a încheiat contractul de subantrepriza pentru realizarea lucrărilor la obiectivul imobil rezidenţial - str. M Z nr.85, Bucureşti Nr.33, între

reclamantă în calitate de beneficiar și pârâta SC M SRL în calitatea de subantreprenor,.

Potrivit art art. 1.1 din contract obiectul acestuia îl constituie execuţia de către subantreprenor a lucrărilor de execuţie structura conform cu cerinţele prezentului contract si a

anexelor sale, la obiectivul Imobil rezidenţial - str. Mircea Zorileanu nr.85, Bucureşti al Beneficiarului, incluzând remedierea eventualelor defecte de execuţie, precum si garantarea

lucrărilor executate.

Subantreprenorul trebuie sa furnizeze şi Documentele Subantreprenorului, bunurile de

consum şi altele, serviciile de natură temporară sau permanent, necesare in şi pentru proiectarea (daca este cazul), executarea, terminarea lucrărilor şi remedierea viciilor, conform

Contractului.

Potrivit aceleiași dispoziții contractuale obiectul contractului cuprinde tipurile de lucrări din Anexa 2, parte integrantă a prezentului contract.

Potrivit art.2 din contract documentele contractule cuprind:contractul de subantrepriză,

documentația tehnică (Anexa 1a Planuri conform borderou arașat), oferta de preţ pe tipuri de

lucrări (Anexa 2) și graficul de execuție.

Conform art. 4 din contract valoarea acestuia este de 79900 euro ex TVA și include

toate cheltuielile de manoperă efectuate pentru realizarea lucrărilor care fac obiectul contractului incluzând nelimitat manoperă, cheltuieli de deplasare, taxe, etc.

Instanța reține că din înscrisurile depuse la dosar a rezultat faptul că societatea pârâtă

și-a desfășurat activitatea în cadrul șantierului până la data de 8.11.2019, conform situației de

lucrări nr.13 și facturii aferente (fila 69), moment în care a părăsit șantierul motivând absența

unei macarale care să fie utilizată la urcarea materialelor, lucrări care până la acel moment fuseseră efectuate manual.

Astfel, potrivit anexei nr.2-Deviz ofertă care face parte integrantă din contract așa cum

rezultă din art.2 menționat anterior, valoarea contractului nu cuprinde săpătura, umplutura,

fundații speciale și hidroizolații la fundații, închirierea de macara. Rezultă așadar că pârâta-reclamantă și-a asumat obligația de a realiza lucrările menționate în oferta deviz, nefiind în sarcina sa obligația de a închiria o macara care să asigure urcarea materialelor până la nivelul necesar.

Reclamanta-pârâtă a susținut cu privire la acest aspect faptul că pârâta putea să își

îndeplinească obligațiile contractuale și în lipsa unui astfel de utilaj, urcarea materialelor

urmând a fi efectuată de către muncitori, manual. Deși o astfel de posibilitate ar putea fi teoretic posibilă, instanța apreciază că din interpretarea dispozițiilor contractuale nu poate fi admisă o astfel de ipoteză. Astfel, mențiunilor excluse din valoarea contractuală astfel cum au fost prevăzute în finalul ofertei se referă pe lângă închirierea macaralei și la lucrări de săpături, umplutură, fundații speciale, lucrări care în mod evident au fost în sarcina reclamantei și care au fost efectuate în condițiile în care lucrarea se afla la stadiu de cofraj pentru placa peste etajul 1. Rezultă așadar că și închirierea macaralei era în sarcina reclamantei, lucrările neputând fi executate în termenele stabilite în condiţiile în care materialele urmau a fi urcate manual.

Referitor la pretențiile reclamantei instanța reține că aceasta solicită penalități de 100

euro pe zi de întârziere pentru perioada 19.11.2019-19.01.2020, conform art.12.2 din contract.

Această dispoziție contractuală prevede că pentru nerespectarea termenelor contractuale subantreprenorul se obligă la penalități de 100 euro pentru fiecare zi de întârziere.

Instanța constată că această dispoziție contractuală constituie o clauză penală prin care

a fost evaluat prejudiciul în cazul executării cu întârziere a obligațiilor de către subantreprenor. Din situația de fapt descrisă mai sus instanța apreciază că în cauză nu suntem

în ipoteza unei executări cu întârziere a obligațiilor de către societatea pârâtă, aceasta refuzând să-şi execute propriile obligații ca urmare a neîndeplinirii de către reclamantă a obligației sale de asigurarea a macaralei necesare pentru urcarea materialelor.

Excepţia de neexecutare a contractului este un mijloc de apărare aflat la dispoziţia uneia dintre părţile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligaţiei ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-şi execute propriile obligaţii.

În cauză au fost întrunite toate condiţiile pentru invocarea excepţiei de neexecutare a contractului: obligaţiile reciproce ale părţilor au avut temeiul în acelaşi contract; din partea celuilalt contractant a existat o neexecutare, suficient de importantă a contractului; neexecutarea nu s-a datorat faptei însăşi a celui care a invocat excepţia, iar părţile au convenit un termen de executare a uneia dintre obligaţiile reciproce.

Este de reţinut că, în cazul în care una dintre părţile contractului sinalagmatic refuză executarea contractului, cealaltă parte poate invoca excepţia de neexecutare a contractului, excepţie care este un mijloc de apărare aflat la dispoziţia uneia dintre părţile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligaţiei ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-şi execute propriile obligaţii.

Instanța apreciază că neexecutarea obligației de către societatea reclamantă a fost suficient de importantă, pârâta arătând că nu ar fi avut posibilitatea să realizeze în continuare lucrarea în lipsa macaralei, dovedind ca a solicitat reclamantei rezolvarea acestei probleme.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata unor daune interese în cuantum de 10% din valoarea contractului potrivit art.12.3, instanța reține că această dispoziție contractuală vizează situația în care una dintre părți reziliază contractul fără respectarea art.11.1 din contract. Acest din urmă articol vizează cazurile în care intervine rezilierea contractului respectiv,declararea incapacității de plată, faliment sau lichidare, cesionarea drepturilor și obligațiilor contractuale fără a avea acordul celeilalte părți, încălcarea din nou a oricărei obligații derivând din contract după ce a fost avertizată că o nouă încălcare va duce la rezilierea contractului și în ultimul rând, dacă în ermen de 7 zile de la data la care i-a fost notificată încălcarea oricărei obligații nu execută sau execută în mod necorespunzător, cealaltă parte va fi îndreptățită să considere prezentul contract desființat de plin drept, fără a fi necesară intervenția unei instanțe judecătorești.

Deși acest din ultim caz reprezintă un pact comisoriu instanța reține că acesta nu poate fi corelat cu dispoziția prev de art.12.3 care menționează rezilierea contractului fără respectarea art.11.1. În cauză însă constatarea încetării contractului și invocarea practic a pactului comisoriu expres s-a făcut de către reclamantă, așa cum este menționat în notificarea de la fila 17, prin urmare nu sunt aplicabile dispozițiile art.12.3, cererea reclamantei fiind sub

acest aspect neîntemeiată.

Instanța apreciază că în concret situația de fapt reținută în speță este subsumată ipotezei prevăzute de art.5 din contract respectiv în situația în care subantreprenorul părăsește șantierul, beneficiarul are dreptul să reține sumele aferente situației de lucrări la momentul abandonării lucrărilor. În cauză, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse și susținerile părților, reclamanta a achita și ultima factură emisă de către societatea pârâtă.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 2825,19 lei reprezentând contravaloarea manoperei de cofrat și decofrat placă, instanța constată că potrivit situației de lucrări nr.12/29.10.2019 se menționează execuția cofragului placă etaj 1, iar potrivit situației de lucrări nr.13/08.11.2019 se menționează execuție cofrag stâlpi etaj 2. Nu au fost cuprinse astfel, lucrări de decofrare, iar în privința celor de cofrare acestea au fost recunoscute ca executate prin achitarea facturilor eferente situațiilor de plată menționate de către reclamantă.Rezultă așadar că și acest ultim capăt de cerere este neîntemeiat.

În ceea ce privește cererea reconvenţională instanța reține că referitor la primul capăt de cererere s-a invocat excepția inadmisibilității de către eclamantă. Referitor la această excepție instanța reține că s-a solicitat constatarea intervenirii unui caz fortuit în activitatea de realizare a obiectivului imobil rezidențial, la data de 12.11.2019 constând în refuzul reclamantei de a pune la dispoziție o macara.

Potrivit art.1351 C.civ , dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră sau de caz fortuit. Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.

Rezultă așadar că intervenirea cazului fortuit este o situație de fapt care determină anumite efecte juridice, respectiv exonerarea de răspundere contractuală. Potrivit art. 35 C. proc. civ. cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”. Așadar, art. 35 C. proc. civ. se referă la cererea pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, ceea ce conduce la concluzia că, în cazul în care se solicită constatarea unei situaţii de fapt, cererea, astfel formulată, este inadmisibilă, în temeiul

art. 35 C. proc.

Pentru aceste considerente instanța va admite excepția inadmisibilității și va respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil.

Referitor la capătul de cerere reconvențională privind contravaloarea lipsei de folosință a macaralei tehnologice ce ar fi urmat să deservească șantierul începând cu data începerii lucrărilor și până la încetarea activității, instanța apreciază că acest capăt de cerere este neîntemeiat.

Astfel, deși prin interpretarea dispozițiilor contractuale instanța a concluzionat că obligația asigurării macaralei se afla în sarcina beneficiarului, instanța reține că societatea pârâtă a executat până la data de 11.11.2019 lucrările menționate în contract, potrivit situațiilor de lucrări, acestea fiind achitate de către societatea reclamantă.Faptul că aceasta a înțeles să efectueze lucrările respective prin utilizarea exclusiv a forței umane nu poate genera în sarcina reclamantei o obligație suplimentară decât aceea a achitării lucrărilor executate.

De altfel, natura juridică a lipsei de folosință este aceea a răspunderii delictuale care este exclusă în ipoteza existenței unor raporturi contractuale între părți. Mai mult, instanța constată că necesitatea unei macarale s-a impus cu necesitate din momentul efectuării lucrărilor la nivelul 1, moment în care societatea pârâtă a părăsit șantierul, invocând neexecutarea contractului de către reclamantă, așa cum am arătat anterior.

Pentru aceste considerente instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Având în vedere modul de soluționarea a cererilor , în temeiul art.453 alin.2 Cpc va compensa cheltuielile de judecată.

Domenii speta

Spete similare