Succesiune.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 30.08.2018 sub numărul 23886/299/2018, reclamantul GL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul GT, să se constate deschisă succesiunea defuncţilor GV, decedat la data de 22.08.2004 şi GE, decedată la data de 20.12.2009, să se constate că moştenitori legali ai defuncţilor sunt GL şi GT, să se constate că masa succesorală este compusă din apartament situat în B, str.  G nr. , sc.  , et. , ap. , sector 1 şi cota parte de 1/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna ..., str. TV FN, jud. C., respectiv să se dispună partajul asupra masei succesorale, prin atribuirea apartamentului către reclamant, cu plata unei sulte către pârât, precum şi partajul cotei de 1/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna 23 A, str. T  FN, jud. C.

În motivarea cererii, a arătat reclamantul că la data de 22.08.2004 a decedat GV, având ca moştenitori pe GE, în calitate de soţie supravieţuitoare, GL şi GT, în calitate de fii. Masa succesorală a defunctului este compusă din cota parte de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în B, str. G nr. , sc. , et. , ap. , sector 1, dobândit în timpul căsătoriei cu soţia GE, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 152/24.03.1981 încheiat cu Întreprinderea pentru construirea şi vânzarea locuinţelor. Moştenitorilor le-au revenit următoarele cote: GE cota parte de 1/4, iar lui GL şi GT cota de 3/8 din masa succesorală. Prin urmare, în urma moştenirii defunctului GV, apartamentul este deţinut în cotă de 5/8 de GE, respectiv în cotă de câte 3/16 de GL şi GT.

A mai învederat reclamantul că la data de 20.12.2009 a decedat GE, având ca moştenitori pe GL şi GT în calitate de fii, masa succesorală fiind compusă din cota parte de 5/8 din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în B, str. G nr. , sc.  et. , ap.  sector 1 şi cota parte de 1/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna .., str. TV FN, jud. C, dobândit prin sentinţa civilă nr. 3414/22.12.2011 pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 1302/254/2009. Astfel, moştenitorilor GL şi GT le-a revenit, fiecăruia, cota de ½ din masa succesorală de pe urma defunctei GE.

A menţionat că a solicitat pârâtului, în repetate rânduri, dezbaterea succesiunii, însă acesta a refuzat orice înţelegere amiabilă.

Având în vedere numărului coproprietarilor, cota parte deţinută, faptul că nu are alt imobil locuinţă în proprietate şi domiciliază la adresă, precum şi faptul că imobilului nu este comod partajabil în natură, a solicitat reclamantul atribuirea în natură a apartamentului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 669 Cod civil, art. 30, art. 35, art. 192, art. 979 C. proc. civ.

În probaţiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri şi expertiză.

Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 21.983,41 lei (fila 73 vol. I) şi 722 lei (fila 21 vol. II).

La data de 25.02.2019, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată.

Astfel, a solicitat, în legătură, cu apartamentul situat în B, str. G nr. , sc. , et. , ap. , sector 1, împărţirea prin formarea a două loturi distincte, atribuindu-se fiecărui coindivizar câte un lot. A menţionat că apartamentul este partajabil în natură, iar reclamantul nu are banii necesari pentru plata sultei. De asemenea, a solicitat atribuirea către reclamant a cotei părţi de 1/6 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna , str.  FN, jud.  şi stabilirea unei sulte în favoarea părţii care a preluat bunuri de o valoare mai mică din masa succesorală. A menţionat că nu doreşte ca această cotă de 1/6 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna ..., str. T FN, jud. C. să intre în lotul său.

Pârâtul a învederat că, de la decesul părinţilor, reclamantul nu şi-a manifestat niciodată intenţia de a deschide succesiunea, dimpotrivă, alcoolic fiind, s-a mulţumit să locuiască în apartamentul succesoral pentru anumite perioade de timp, cu permisiunea pârâtului. Astfel, reclamantul a locuit în apartament până când s-a căsătorit, apoi s-a mutat împreună cu soţia în garsoniera proprietatea lui până în anul 2004, când, datorită deselor scandaluri, soţia l-a scos afară. După decesul tatălui, reclamantul a locuit acasă la pârât circa 1 an şi 3 luni, apoi până în anul 2016 s-a mutat la concubina lui din acea perioadă. Prin urmare, niciodată nu s-a pus problema dezbaterii succesiunii de pe urma părinţilor. A menţionat pârâtul că, fiind în relaţii bune, dar şi pentru că reclamantul avea venituri foarte mici, au rămas în indiviziune.

Totodată, a precizat că în august 2018 a aflat că reclamantul doreşte deschiderea succesiunii, dar numai de pe urma mamei, aşa cum a dedus din citaţia de la notariat. S-a deplasat la notariat, ocazie cu care a aflat că s-a prezentat o doamnă pentru deschiderea succesiunii, iar reclamantul i-a spus că nu ştie unde este notariatul.

A învederat pârâtul că şi-a exprimat acordul cu privire la deschiderea succesiunii, dar, cât priveşte vânzarea apartamentului, i-a propus reclamantului să locuiască acolo, deoarece nu îl dă nimeni afară.

În drept, a invocat prevederile art. 205, art. 984 alin. (2) C. proc. civ.

În dovedire, a anexat înscrisuri.

În şedinţa publică din data de 20.05.2019, reclamantul a depus la dosar cerere precizatoare, arătând că activul succesoral este compus din apartament situat în B, str. Av. G. nr., sc., et., ap. , sector , cota parte de 1/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului format din locuinţă în suprafaţă de 20 mp, anexe de 43 mp situat în comuna .., str ,  nr. 29/31 (fostă T), jud. C şi terenul aferent intravilan de 2.635,25 mp conform sentinţei civile nr. 3414/22.12.2011 pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 1302/254/2006 şi nu 1623 mp cum reiese eronat din certificatul fiscal şi teren extravilan în suprafaţă de 4.164,50 mp situat în parcela A383/14 pe raza comunei , jud. C, conform sentinţei civile nr. 2699/C/18.12.2008 definitivă şi irevocabilă pronunţată Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 608/254/2008. Totodată, a arătat că există un pasiv succesoral în sumă de 14.432,73 lei reprezentând 9.232,73 lei cheltuieli de întreţinere cu apartamentul, efectuate în perioada septembrie 2015-prezent, 200 lei instalare detector gaz metan, 5.000 lei lucrări de renovare şi igienizare apartament, sume suportate exclusiv de reclamant şi care trebuie suportate proporţional cu cota parte a fiecăruia din moştenire.

La termenul de judecată din data de 04.11.2019, reclamanta a depus la dosar cerere de pronunţare a unei hotărâri parţiale, în temeiul art. 983 alin. (3) C. proc. civ., cu privire la pasivul succesoral recunoscut de ambele părţi, în cuantum de 14.432,73 lei. De asemenea, în temeiul art. 989 coroborat cu art. 988 C. proc. civ., a solicitat atribuirea provizorie a apartamentului.

În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriu, expertize tehnice judiciare, fiind depuse la dosar raportul de expertiză întocmit de expert DP şi raportul de expertiză întocmit de expert M..

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, constată următoarele:

În fapt, după cum rezultă din certificatul de deces seria DS nr. 072785/03.02.2010 anexat la fila 10 vol. I, la data de 22.08.2004 a decedat numitul GV. Din certificatul de deces seria DS nr. 072786/03.02.2010 anexat la fila 11 vol. I, reiese că la data de 20.12.2009 a decedat numita GE.

Potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii.

Potrivit art. 651 vechiul Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte. În consecință, cu privire la primul capăt al cererii de chemare în judecată, reținând că numiţii GV şi GE au decedat la data de 22.08.2004, respectiv 20.12.2009, instanța va constata deschisă succesiunea de pe urma defuncţilor.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect constarea că moştenitori legali ai defuncţilor sunt GL şi GT, instanţa va analiza cu prioritate excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală de pe urma defunctei GE, în privinţa lui GL, excepţie invocată la termenul de judecată din data de 15.07.2020 şi unită cu fondul cauzei la acelaşi termen.

Astfel, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Potrivit art. 685 vechiul Cod civil, succesiunea poate fi acceptată curat şi simplu, şi sub beneficiu de inventar, iar conform art. 689, acceptarea poate fi sau expresă sau tacită. Este expresă când se însuşeşte titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia sa de acceptare. Art. 690 stabileşte că actele curat conservatorii, de îngrijire şi de administraţie provizorie nu sunt acte de primirea moştenirii, dacă cel ce le-a făcut n-a luat titlu sau calitate de erede.

Conform art. 700 vechiul Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. Astfel, în privinţa succesiunii defunctei GE, termenul de 6 luni a început să curgă la data decesului acestuia, anume 20.12.2009, împlinindu-se la data de 20.06.2010.

Se observă că, pentru a justifica acceptarea moştenirii de pe urma mamei sale, pârâtul arată că, în decursul termenului de opţiune succesorală, a achitat impozitul pentru apartamentul din Aleea S, depunând în acest sens la dosar chitanţa seria BCIT nr. 882459/11.02.2010 (fila 51 vol. V).

Se constată însă că şi reclamantul a efectuat, în decursul termenului de opţiune succesorală, acte de administrare a imobilului din Aleea S, astfel cum rezultă din chitanţele nr. 0000225/26.05.2010 şi nr. 0000161/24.04.2010, anexate la filele 75-76 vol. III, din care reiese plata cheltuielilor de întreţinere pentru apartamentul antemenţionat.

Instanţa nu poate primi susţinerea pârâtului în sensul că această plată ar fi fost făcută în calitatea reclamantului de proprietar asupra unei cote de 3/16 din apartament, deţinută din succesiunea după tată. Astfel, din chitanţele de plată a întreţinerii, nu rezultă că plata s-ar fi efectuat doar pentru o anumită cotă (cea deţinută de pe urma defunctului tată), aceasta vizând întreaga sumă datorată cu titlu de întreţinere.

În aceeaşi măsură, se reţine că, în decursul termenului de opţiune succesorală, reclamantul a efectuat şi alte acte de administrare a imobilului, cum ar fi încheierea de acte adiţionale pentru furnizarea de servicii telefonie sau plata facturilor de curent electric (filele 88-93 vol. III).

Nu se poate reţine că actele de acceptare tacită a moştenirii sunt acte echivoce, pe motiv că nu s-ar putea stabili dacă reclamantul le-a efectuat în calitate de coproprietar sau de moştenitor.

În aprecierea actelor de acceptare a moştenirii după părinţi – în ceea ce îi priveşte pe ambii fii – instanţa are în vedere că atât plata impozitului pentru un anumit bun, cât şi a cheltuielilor de întreţinere, în interiorul termenului de opţiune succesorală, valorează acte de acceptare tacită, astfel că, apreciază instanţa, părţile au acceptat moştenirea rămasă de pe urma mamei lor.

Suplimentar, se constată că actele de acceptare tacită a moştenirii, chiar făcute cu privire la un singur bun, valorează acte de acceptare a întregii moşteniri.

Se reţin şi prevederile art. 669 vechiul Cod civil, conform căruia copiii sau descendenţii lor succed tatălui, mamei (…) în părţi egale când se găsesc toţi în gradul dintâi şi sunt chemaţi după propriul lor drept.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală şi va constata că moştenitori legali ai defuncţilor GV şi GE sunt GL şi GT, fiecăruia, în calitate de fiu, revenindu-i cota de 1/2 din masa succesorală.

Se reţine că, în privinţa acceptării de către fii a succesiunii de pe urma tatălui acestora, se impun cu putere de lucru judecat considerentele din cuprinsul sentinţei civile nr. 2699/C/18.12.2008 pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 609/254/2008, respectiv nr. 3414/22/12.2011 pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 1302/254/2009, din cuprinsul cărora reiese că GT şi GL sunt moştenitori ai defunctului V.

În privința componenței masei succesorale, se constată, în raport de al treilea capăt al cererii, că masa succesorală se compune din: 1) apartament situat în B., str. Av. G nr. , bl. , sc. , et. , ap., sector 1, 2) teren extravilan în suprafaţă de 4.164,50 mp situat în comuna , tarla , parcela , judeţul C, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert M, 3) sarcini ale moştenirii în cuantum de 9.030,05 lei.

Astfel, se constată că apartamentul situat în B, str. nr. , bl. , sc. , et. , ap. , sector 1 face parte din masa succesorală, fiind dobândit de părinţii GV şi GE prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 152/1/1981 şi titlul de proprietate nr. 3984/17.11.1981.

De asemenea, din masa succesorală face parte şi terenul extravilan în suprafaţă de 4.164,50 mp situat în , tarla, parcela , judeţul C, conform sentinţei civile nr. 2699/C/18.12.2008 pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 609/254/2008, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, din care rezultă că a fost atribuit numitei GE lotul nr. 5 format din suprafaţa de 4.164,50 mp, situat în extravilanul localităţii ..., jud. C...

Însă, cu privire la cota de 1/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului format din locuinţă în suprafaţă de 20 mp, anexe de 43 mp situat în comuna ..., str. . nr. ...(fostă. ), jud. C şi terenul aferent intravilan de 2.635,25 mp, se reţine, din dispozitivul sentinţei civile nr. 3414/22.12.2011 pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 1302/254/2006, că reclamanţii din acel dosar, împreună cu intervenienţii în nume propriu GT, GE şi GA, au un drept de proprietate asupra imobilului antemenţionat.

Or, cu privire la cota de 1/16, se observă că nu rezultă din sentinţa civilă nr. 3414/22.12.2011 coroborată cu acte de stare civilă depuse la dosar, care este cota din teren şi clădire care revine defunctei GE, respectiv fiilor săi, iar, în cauză, nici reclamantul/a, nici pârâtul nu au explicat de unde provine cota de 1/16, cum au determinat această cotă (de altfel, prin întâmpinare, pârâtului face referire la o cotă de 1/6). Din probele administrate în cauză, nu rezultă ce s-a întâmplat cu ceilalţi coproprietari menţionaţi în cuprinsul sentinţei, dacă sunt decedaţi sau nu şi care este relaţia de rudenie dintre coproprietari, pentru a fi determinate, în prezenta cauză, cotele ce s-ar cuveni părţilor. În consecinţă, cererea de chemare în judecată va fi respinsă, ca neîntemeiată, cu privire la cota 1/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului format din locuinţă în suprafaţă de 20 mp, anexe de 43 mp situat în comuna ..., str. ...nr. (fostă T), jud. C şi terenul aferent intravilan de 2.635,25 mp.

Se mai reţine, conform art. 984 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., că dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.

Din această perspectivă, cheltuielile denumite de reclamant pasiv succesoral reprezintă, de fapt, o sarcină a moştenirii, anume o obligaţie care nu există în patrimoniul defuncţilor, dar care se naşte în persoana moştenitorilor la deschiderea succesiunii sau ulterior, independent de voinţa defunctului sau moştenitorilor, urmând a fi suportate de moştenitori conform cotelor ce le revin din masa succesorală.

Cu privire la sarcinile moștenirii, se reține, conform dovezilor anexate la filele 100-119 vol. I, că valoarea cheltuielilor reprezentând întreţinere, efectuate de GL în perioada 27.11.2015-17.05.2019, este de 9.030,05 lei (iar nu 9.232,73 lei cum a arătat reclamantul), această sumă reprezentând o sarcină a moștenirii, urmând a fi suportată de moştenitori conform cotelor ce le revin din masa succesorală. Nu pot fi considerate sarcini ale moştenirii cheltuielile în sumă de 200 lei instalare detector gaz metan şi 5.000 lei lucrări de renovare/igienizare, din moment ce nu s-a făcut dovada efectuării acestora, conform art. 249 C. proc. civ. De asemenea, nu pot fi luate în calcul nici sumele reprezentând arenzi încasate în baza contractelor de arendă nr. 35/11.05.2015 şi nr. 247/16.04.2019, întrucât reclamantul nu a formulat o solicitare concretă cu privire la aceste sume. Or, conform art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.

În consecinţă, se va reţine că, în masa succesorală, este inclusă şi suma de 9.030,05 lei reprezentând sarcini ale moştenirii, iar cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată, în privinţa diferenţei de 5.402,68 lei.

În ceea ce priveşte partajul averii succesorale, se reține că, potrivit art. 728 vechiul Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.

Conform art. 988 C. proc. civ., la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert D (filele 1-14 vol. III), rezultă că bunul imobil situat în B, str. nr.  (faţă de titlul de proprietate, reţinându-se că reclamantul a indicat eronat, în cererea de chemare în judecată, nr. ), sc. , et. , ap. , sector 1 este reprezentat de un apartament decomandat, compus din patru camere şi dependinţe, valoarea imobilului fiind de 544.000 lei.

După cum reiese din raportul de expertiză, apartamentul nu este comod partajabil în natură, reprezentând o singură unitate locativă distinctă. Se va ține cont, în efectuarea partajului, atât de acest aspect (solicitarea pârâtului, din cuprinsul întâmpinării, de a se dispune partajarea imobilului în natură fiind astfel neîntemeiată), cât şi de faptul că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat să îi fie atribuit în natură imobilul, cu plata unei sulte către pârât, solicitarea similară a pârâtului, făcută la ultimul termen de judecată, fiind tardivă (nefiind formulată prin întâmpinare). De asemenea, se reţine că, potrivit adeverinţei emise de Asociaţia de Proprietari bloc 2-4 (fila 135), pârâtul nu a mai locuit în apartament din anul 2015. Pentru aceste motive, va fi atribuit în natură reclamantei GA, moştenitoare a reclamantului GL, apartamentul situat în B, str. nr. , bl. , sc. , et. , ap. , sector 1.

După cum rezultă din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expert DP, valoarea imobilului este de 544.000 lei.

Se reţine însă, conform art. 984 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., că dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.

Cu privire la sarcinile moștenirii, cum anterior s-a reţinut, acestea sunt în sumă de 9.030,05 lei, această sumă urmând a fi suportată de moştenitori conform cotelor ce le revin din masa succesorală.

Așadar, toate părțile litigiului sunt obligate la a suporta sarcinile moștenirii, inclusiv reclamanta, în calitate de moștenitor legatar universal al defunctului reclamant GL (conform testamentului autentificat sub nr. 1291/02.07.2019 de notar public ES, anexat la fila 42 vol. II), la rândul său moştenitor legal al defuncţilor GV şi GE.

Astfel, din sulta ce ar reveni pârâtului din valoarea imobilului (1/2 din 544.000 lei), conform cotei corespunzătoare, va fi scăzută, tot proporțional cu cota a pârâtului, valoarea sarcinilor moștenirii.

Aşadar, din valoarea de 544.000 lei, pârâtului i-ar reveni o cotă de 1/2 constând în 272.000 lei, din care va fi scăzută cota de 1/2 din sarcinile moştenirii, adică 4.515,025 lei, rezultând o diferență de 267.484,975 lei cu titlu de sultă, pe care reclamanta o va achita pârâtului.

Față de prevederile art. 990 C. proc. civ., instanța va stabili că partea obligată la sultă o va achita pârâtului în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu privire la terenul situat în comuna , tarla , parcela .., judeţul C, rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert M (filele 1-8 vol. IV) că acest bun este comod partajabil în natură şi se reţine că niciuna dintre părţi nu a solicitat o altă modalitate de partajare, motiv pentru care se va dispune ieşirea din indiviziune prin atribuirea în natură către reclamantă a lotului nr. 5/1 din terenul situat în comuna , tarla , parcela /, judeţul C, respectiv atribuirea în natură către pârât a lotului nr. 5/2 din terenul extravilan situat în comuna ..., tarla , parcela , judeţul C, astfel cum au fost individualizate în raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert M. Pentru a dispune această atribuire, instanţa reţine, conform raportului de expertiză, că lotul nr. 5/2, atribuit pârâtului, este situat în nordul lotului nr. 6, aparţinând tot pârâtului (conform sentinţei civile nr. 2699/C/18.12.2008 pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 609/254/2008 definitivă şi irevocabilă), cele două loturi fiind astfel învecinate, aflându-se unul în continuarea celuilalt (plan de situaţie fila 8 vol. IV).

Nu se va dispune sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor în raport de care instanţa a constatat, faţă de dovezile administrate, că nu fac parte din masa succesorală (cota de 1/16 din imobilul format din teren intravilan şi construcţii situat în comuna t, str. D. nr. .. (fostă  FN), judeţul C şi suma de 5.402,68 lei reprezentând diferenţă sarcini moştenire).

Cu privire la cererea de pronunţare a unei hotărâri parţiale, aceasta va fi respinsă, ca rămasă fără obiect, nefiind îndeplinite condiţiile art. 989 alin. (1) C. proc. civ. (în cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanţa, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulţi coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanţa va ţine seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili şi termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părţi cuvenite celorlalţi coproprietari), din moment ce, prin prezenta hotărâre, a fost soluţionată cauza în integralitate, apartamentul fiind atribuit reclamantei. De altfel, contrar susţinerii reclamantei, pârâtul nu a recunoscut suma reprezentând sarcini ale moştenirii, pentru a fi aplicabil art. 983 alin. (3)  C. proc. civ., conform căruia în cazul în care înţelegerea priveşte numai partajul anumitor bunuri, instanţa va lua act de această învoială şi va pronunţa o hotărâre parţială, continuând procesul pentru celelalte bunuri.

Cu privire la cererea de majorare a onorariului de expert, formulată de expert M., instanța reține că potrivit art. 339 alin. (2) C. proc. civ., la cererea motivată a experţilor, ţinându-se seama de lucrarea efectuată, instanţa va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecţiuni sau a raportului suplimentar, după caz.

 Potrivit art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2002 privind organizarea activităţii de expertiza tehnică judiciară şi extrajudiciară, onorariul definitiv pentru expertiza tehnica judiciară se stabileşte de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus şi de gradul profesional ori ştiinţific al expertului sau al specialistului.

Având în vedere complexitatea raportului de expertiză efectuat (incluzând identificarea şi evaluarea terenurilor), neîncuviinţarea obiecţiunilor formulate şi, implicit, lipsa obligaţiei expertului de a răspunde la obiecţiuni, instanţa apreciază că suma de 2.500 lei, stabilită iniţial, este rezonabilă şi suficientă, neimpunându-se majorarea onorariului de expert. În consecinţă, va fi respinsă, ca neîntemeiată, cererea de majorare a onorariului, formulată de expert M.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, în procesele de partaj, soluţia de ieşire din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor şi, reţinând, specificul raportului juridic existent între părţi, se impune suportarea cheltuielilor de judecată potrivit cu cota ce revine fiecărei părţi din masa succesorală. Pentru aceste motive, instanţa consideră că pârâtul nu pot fi obligat la plata către reclamantă a întregii sume reprezentând cheltuieli de judecată, ci doar a 1/2 din aceasta, potrivit cotei pe care pârâtul o deţine din masa succesorală.

Reclamanta a efectuat în cauză cheltuieli de judecată în cuantum total de 22.705,96 lei taxă judiciară de timbru [conform chitanțelor seria 2018 179141/2018 nr. 222634 (45)/27.12.2018 și seria 2019 179141/2019 nr. 136474 (48)/20.06.2019, depuse la filele 73 vol. I şi 21 vol. II], 9.200 lei onorariu avocat în cuantum (conform chitanțelor nr. C.SCH 000249/08.05.2019, nr. C.SGH 000219, seria ANM nr. 0101/11.12.2019 şi seria ANM nr. 0102/12.12.2018 depuse la filele 52-53, 55-56 vol. V), 100 lei taxă extras carte funciară, 212,53 lei, 229,90 lei, 52 lei cheltuieli deplasare, conform bonurilor fiscale nr. 0691/00044/13.01.2020, nr. 0413-00036/23.01.2020, nr. 0691/00045/13.01.2020 şi nr. 0413-00037/23.01.2020 anexate la fila 57 vol. V, 193,18 lei, 232,35 lei, 52 lei cheltuieli de deplasare, conform bonurilor fiscale nr. 0327/00324/19.09.2019, nr. 0585-00075/13.11.2019, nr. 0327/00326/19.09.2019 şi nr. 0350-00499/10.10.2019, anexate la fila 58 vol. V. Cheltuielile reprezentând onorariu experţi au fost suportate de părţi în cote egale pe parcursul procesului.

Taxa de timbru datorată pentru pretenţiile admise este de 21.621,92 lei, care va fi suportată în cote de ½ de fiecare parte (taxa a fost calculată la valoarea de 91.067,705 euro ca sumă între valoarea apartamentului 89.860 euro şi 1.207,705 euro = 423.228,052 lei conform valorilor indicate de reclamant la fila 28 verso vol. I + 9.030,05 lei valoare sarcini = 432.258,552 lei, taxa de timbru de 5% fiind astfel de 21.612,92 lei).

Cu privire la onorariul de avocat şi taxa extras carte funciară, se reţine că cererea de chemare în judecată a fost admisă în proporţie de 98,31% (432.258,55 lei din 438.668,23 lei), solicitarea de acordare a cheltuielilor fiind astfel justificată (din perspectiva culpei procesuale ce revine reclamantei pentru 1,69 % - pretenţiile respinse) pentru sumele de 9.044,52 lei onorariu avocat şi 98,31 lei taxă extras carte funciară. Cum, din aceste cheltuieli, şi reclamanta este ţinută să suporte ½ faţă de cota parte ce îi revine din moştenire, în temeiul art. 451, 452, 453 alin. (1) raportat la art. 455 C. proc. civ., instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată proporţional cu valoarea pretenţiilor admise şi cota parte deţinută, anume 10.806,46 lei taxă judiciară de timbru, 4.522,26 lei onorariu avocat, 49,15 lei taxă extras carte funciară.

Nu vor fi acordate însă cheltuielile având ca obiect plata cheltuielilor de deplasare. Instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada consumului autoturismului la 100 km şi nici a distanţei între locul de pornire şi cel de destinaţie, pentru a se putea aprecia dacă toată cantitatea de combustibil achiziţionată (40 litri la data de 16.01.2020, 43,45 litri la data de 23.01.2020, 34,07 litri la data de 19.09.2019 şi 41,94 litri la 13.11.2019) a fost utilizată exclusiv în scopul efectuării deplasării pe ruta B. – Comuna .../M şi retur. Astfel, nu se poate efectua, nici măcar aproximativ, un calcul referitor la cheltuielile necesare transportului, neputând fi apreciat dacă, pentru o călătorie dus-întors pe ruta B – Comuna ... /M, s-a consumat întreaga cantitate de combustibil achiziţionată. De asemenea, nu vor fi acordate nici cheltuielile în cuantum de 52 lei – peaj (tarif trecere Pod Feteşti), accesorii cheltuielilor achiziţionare combustibil.

În temeiul art. 9 alin. (2) C. proc. civ., instanţa va lua act de precizarea pârâtului privind solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare