Omorul

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, nr. 35/P/2020 din 10.04.2020 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților G I pentru săvârşirea infracţiunii de omor (violenţă în familie) prev. de art. 188 alin. 1 C. pen. raportat la art. 199 alin. 1 C. pen., respectiv G P pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor (violenţă în familie) prev. de art. 32 alin. 1 C. pen. raportat la art. 188 alin. 1 C. pen. raportat la art. 199 alin. 1 C. pen. şi cu aplicarea art. 41 alin. 1 C. pen. şi art. 75 alin. 1 lit. a) C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bsub nr. 865/110/2020 din data de 13.04.2020.

În faza de urmărire penală, nici persoana vătămată G I şi nici soţia victimei G P – B P sau alte rude ale acesteia nu au precizat / comunicat dacă înţeleg să se constituie sau nu părţi civile în procesul penal.

Nici victima şi nici persoana vătămată nu au fost spitalizate, dar la faţa locului s-a deplasat un echipaj al serviciului de ambulanţă, iar ultima a fost transportă cu ambulanța la Spitalul or. C, unde i-au fost acordate îngrijirile medicale necesare în cadrul CPU.

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Ba fost citat în fața instanței, cu mențiunea de a preciza dacă înțelege să se constituie parte civilă în prezenta cauză, însă acesta nu a dat curs solicitărilor instanței, neindicând cuantumul și natura eventualelor pretenții civile.

În fața instanței, numita B P s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului G I  la plata sumei de 35.000 euro cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 2.500 euro reprezentând daune materiale, iar suma de 32.500 euro reprezentând daune morale. De asemenea, a solicitat obligarea inculpatului la plata unei rente lunare echivalentă a trei salarii minime pe economie, până la data la care copiii săi minori vor împlini vârsta de 18 ani.

Inculpații G I și G P, fiind asistați de apărător desemnat din oficiu, respectiv de apărător ales, au solicitat instanţei – la al doilea termen de judecată şi înainte de citirea actului de sesizare al instanţei - aplicarea procedurii simplificate de judecare a cauzei, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 397 C.pr.pen., în sensul că recunosc în întregime faptele imputate, au cunoştinţă de întreg materialul probator acumulat la urmărirea penală, şi pe care şi-l însuşesc.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt : 

La data de 26.01.2020, în jurul orei 22:17, organele de poliţie au fost sesizate telefonic, prin intermediul aplicaţiei SNUAU 112, de către martorul G M din jud. Bacău, despre faptul că pe raza localităţii a avut loc un conflict spontan în urma căruia numiţii G I (în vârstă de 25 ani) şi G P (în vârstă de 44 ani) s-au înjunghiat în mod reciproc, iar ultimul a decedat.

În urma mijloacelor de probă administrate în cauză se reţine următoarea situaţie de fapt :

a). Situaţie premisă.

Inculpatul G I şi victima G P erau fraţi, însă se aflau într-o relaţie de duşmănie generată de un alt conflict, anterior, în urma căruia, între alţii, ambii inculpaţi au fost arestaţi preventiv şi condamnaţi, între altele, pentru comiterea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 C. pen.

Nici inculpaţii, nici victima şi nici celelalte rude apropiate ale lor nu au ocupaţie şi nici studii, iar unele dintre rudele lor nici nu sunt vorbitori de limbă română, chiar dacă sunt cetăţeni români, făcând parte din comunitatea rromă a etniei maghiare.

Inculpaţii şi victima locuiau pe aceiaşi uliţă, inculpatul G I împreună cu tatăl său, martorul G M, iar inculpatul G P împreună cu victima G P (tatăl său şi fiu al aceluiaşi martor G M), fiind aproape vecini (între cele două locuinţe mai există doar o singură casă – cea a martorului G M, frate şi el cu G I şi G P).

Deşi în realitate sunt fraţi drepţi, în actele de naştere, la rubrica „tatăl”, a inculpatului G I şi a victimei este înscris „Natural”, chiar dacă bilogic, tatăl ambilor este acelaşi G M (martorul, autor al sesizării), aspect recunoscut tacit de întreaga lor comunitate.

b). In concreto.

În după-amiaza zilei de 26.01.2020, inculpatul G I a consumat băuturi alcoolice în exces, pe raza localităţii de domiciliu, ajungând în stare de ebrietate şi s-a întors la domiciliu după ora 16:00, iar după lăsarea întunericului (după unii după ora 20:00, după alţii după ora 22:00), a auzit-o pe victimă făcându-i anumite reproşuri din propria curte şi invitând-o să se bată cu ea.

Inculpatul a luat asupra sa un briceag pe care în mod obişnuit îl purta în buzunare şi cu el pregătit (deschis, în interiorul buzunarului drept al pantalonilor), s-a deplasat la locuinţa victimei, a pătruns în curte, a deschis uşa locuinţei victimei şi a invitat-o pe acesta afară, pentru a discuta.

Victima a ieşit de îndată în curte şi i-a cerut inculpatului (fratele său) să plece acasă, dată fiind ora târzie şi starea fiziologică a inculpatului, fapt pentru care l-a condus pe acesta de haine (de antebraţ sau de piept) până la poartă, unde, în afara curţii victimei, în uliţă, inculpatul G I a scos briceagul din buzunar, s-a întors brusc şi printr-o mişcare neaşteptată, a lovit-o pe victimă cu acesta, o singură dată, în zona gâtului.

Victima a căzut la pământ şi nu s-a mai ridicat, iar inculpatul s-a retras de lângă ea, spre poarta locuinţei următoare – cea a martorului G M.

Aproape în acelaşi timp cu victima, din casa acesteia, au ieşit şi concubina – martorul B P, fiica mai mare – martorul G H şi fiul major al său – inculpatul G P, care i-au urmat pe cei doi până în drum.

Văzând ce se întâmplă şi sub imperiul emoţiei create de faptul că tatăl său este ucis de G I, inculpatul G P s-a întors în curte şi din spatele casei, a luat o coasă, cu care s-a năspustit asupra unchiului său G I, cu scopul de a-l ucide, la rândul său.

Încercarea inculpatului G P de a lua capul persoanei vătămate – inculpat G I a fost barată de acesta din urmă, cu mâna dreaptă, la nivelul căreia (palmar) i-a fost produsă o tăietură.

Inculpatul G P a mai aplicat şi alte lovituri cu acea coasă lui G I, într-o succesiune neîntreruptă, astfel producându-i acestuia din urmă mai multe leziuni la nivelul braţului stâng, al capului şi al picioarelor.

La un moment dat, în încercarea de a-l ucide pe G I, care se afla căzut, inculpatul a lovit cu coasa în poarta curţii locuinţei martorului G M, fapt pentru care toporiştea acesteia s-a rupt, o bucată din materialul lemnos din care era confecţionată fiind descoperită şi ridicată cu ocazia cercetării la faţa locului în curtea martorului, prezentând urme biologice cu aspect de sânge.

Văzând ce se întâmplă şi că lucrurile sunt de o asemenea gravitate, victima G P fiind deja decedată iar persoana vătămată – inculpat G I fiind pe cale a fi şi el aproape ucis de către fiul acesteia, au intervenit martorii G M şi G M, care l-au luat pe G I şi l-au condus în interiorul locuinţei tatălui lor, nepermiţându-i să mai iasă afară până la sosirea organelor de poliţie, anunţate, între alţii, de martorul G M.

La faţa locului a fost necesară deplasarea organelor de poliţie într-o formulă numeroasă, conflictul prezentând riscul de a degenera şi mai mult, precum şi echipaje ale ambulanţei, care au constatat decesul victimei şi au transportat-o de urgenţă pe persoana vătămată – inculpat la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare.

c). Aspecte medico-legale.

Din autopsierea cadavrului victimei G P de către specialiştii medico-legali din cadrul SJML Bacău, s-a constatat că decesul acesteia a fost de natură violentă şi că s-a produs ca urmare a hemoragiei externe consecutive plăgii înjunghiate cervicale penetrantă cu secţiune traheo – laringiană şi a structurilor vasculare cervicale, în cadrul unei agresiuni. 

De asemenea, urmare a examinării medico-legale a persoanei vătămate – inculpat G I, s-a constatat că aceasta prezenta plăgi ce s-au putut produce prin loviri cu obiecte tăietoare – înţepătoare şi pot data din 26.01.20202. Necesită 12 – 14 zile îngrijiri medicale.

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală:

-proces-verbal de sesizare,

-proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto aferentă,

-declaraţiile persoanei vătămate G I,

-rapoartele şi concluziile preliminare medico-legale:

ode autopsie a victimei G P şi

ode examinare fizică a persoanei vătămate G I,

precum şi planşele foto aferente,

-declaraţiile martorilor:

oG M,

oG M,

oB G ,

oB P,

oG H,

oG H  şi

oT D;

- toate  coroborate cu declaraţiile celor doi inculpaţi, care recunosc comiterea faptelor de care sunt acuzaţi.

2. În drept:

Fapta descrisă, de ucidere a victimei G P, de către fratele său, prin lovirea intenţionată a acesteia cu cuţitul în zona gâtului (cervicală) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor în forma violenţei în familie, prev. de art. 188 alin. 1 C. pen. raportat la art. 199 alin. 1 C. pen. și cu aplicarea art. 44 alin. 1 C.pen., şi a fost comisă de inculpatul G I cu gradul de vinovăţie prevăzut de lege (al intenţiei directe).

 De asemenea, fapta de lovire de mai multe ori, în zona capului, cu intenţia de a o ucide, cu o coasă, a persoanei vătămate G I, unchiul său, producându-i leziuni corporale vindecabile în 12 – 14 zile îngrijiri medicale (plăgi tăiate), sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de uciderea tatălui său de către acesta, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat în forma tentată, ca violenţă în familie, în condiţiile atenuantei legale a provocării, prev. de art. 32 alin. 1 C. pen. raportat la art. 188 alin. 1 C. pen. raportat la art. 199 alin. 1 C. pen. şi cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) C. pen. şi cu aplicarea art. 41 alin. 1 C. pen., fiind comisă de inculpatul G P cu gradul de vinovăţie prevăzut de lege (al intenţiei directe / indirecte).

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților instanţa va avea în vedere, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit,  conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Ambii inculpaţi recunosc comiterea faptelor, iar conform fişelor de cazier, G P este recidivist postexecutoriu, motive pentru care faţă de acesta au fost reţinute prevederile art. 41 alin. 1 C. pen., fiind anterior condamnat prin sentinţa penală nr. 595/12.08.2019 a Judecătoriei M, definitivă la data de 13.12.2019, la pedeapsa rezultantă a închisorii de 1 an şi 5 luni pentru comiterea mai multor infracţiuni de natură intenţională, cu suspendarea executării ei sub supraveghere, conform art. 91 C. pen., suspendare ce urmează a fi revocată conform art. 96 alin. 4 C. pen., după care, din pedeapsa ce urmează a fi executată, urmează a se deduce perioada de 24 ore (o zi), cât inculpatul s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a reţinerii (dispusă prin ordonanţa organelor de poliţie din data de 06.03.2019), precum și durata reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză, de la 27.01.2020 la zi.

G I nu este recidivist, însă este cunoscut cu antecedente penale, săvârșind prezenta faptă în stare de pluralitate intermediară, motiv pentru care instanța la termenul de judecată din data de 06.10.2020 a dispus schimbarea încadrării juridice prin reținerea prevederilor art. 44 alin. 1 Cod penal, ,acesta fiind anterior condamnat, prin aceiaşi sentinţă penală (nr. 595/12.08.2019 a Judecătoriei M), definitivă la aceiaşi dată (13.12.2019), la pedeapsa rezultantă a închisorii de 6 luni pentru comiterea mai multor infracţiuni de natură intenţională, cu suspendarea executării ei sub supraveghere, conform art. 91 C. pen., suspendare ce urmează a fi revocată conform art. 96 alin. 4 C. pen., după care, din pedeapsa ce urmează a fi executată, urmează a se deduce perioada 01.03.2019 – 05.06.2019, cât inculpatul s-a aflat sub imperiul măsurii arestării preventive în respectiva cauză penală, precum și durata reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză, de la 27.01.2020 la zi.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpatul G I, instanța reține că aceasta este de o gravitate sporita tocmai prin urmarea produsă – decesul victimei si împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpatul G P, instanța reține că și aceasta este de o gravitate sporita tocmai prin urmarea care s-ar fi putut produce,  inculpatul a lovind de mai multe ori cu intenţia de a o ucide, cu o coasă, pe persoana vătămată G I, unchiul său.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Actele de violenţă exercitate de inculpați în comiterea faptelor sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuiesc bine evaluate de către instanţa  în alegerea pedepselor. Aşa fiind, inculpații trebuiau să ştie că, pe lângă drepturi, au şi o serie de datorii, obligaţii, răspunderi, care caracterizează comportamentul lor în faţa societăţii. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în Codul penal român.

Instanţa, cu privire la inculpatul G P, va avea în vedere şi faptul că inculpatul a săvârșit fapta din prezenta cauză sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de uciderea tatăl său de către inculpatul G I.

Totodată, va avea în vedere și faptul că inculpații nu se află la primul contact cu legea penală, astfel cum rezultă din fișele de cazier judiciar aflate la dosar, iar în fața instanței aceștia nu au dat semne că ar regreta cu adevărat săvârșirea faptelor.

Ca urmare a prevalării de procedura recunoaşterii învinuirii, limitele pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

În baza art. 396 alin. 10 C.proc.pen., instanţa îl va condamna pe inculpatul G I la pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor în forma violenței în familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 din C.p raportat la art. 199 alin. 1 C.pen. și cu aplicarea art. 44 alin. 1 C.pen.

Fiind obligatorie, se va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege, prev. de art.66 lit. a,b, C.pen pe o perioadă de 5 ani, pe lângă pedeapsa principală.

Pe parcursul executării pedepsei în regim de detenție, inculpatului i se vor aplica și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi în condiţiile prev. de art. 65 al. 3 Cod penal.

În baza art.  96 alin. 4 C. pen. va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executǎrii pedepsei 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului G I prin sentinţa penală nr. 595/12.08.2019 din 25.10.2016 a Judecătoriei M, pronunţată în dosarul nr. 1365/260/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1356/13.12.2019 a Curții de Apel Bacău, și executarea acestei pedepse.

Va constata că infracțiunea de omor în forma violenței în familie, prevăzută de art. 188 alin. 1 din C.p raportat la art. 199 alin. 1 C.pen. și cu aplicarea art. 44 alin. 1 C.pen., dedusă judecății, se află în stare de pluralitate intermediară cu infracțiunile de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art.193 alin.1 Cod penal, distrugere, faptă prevăzută şi pedepsită de art.253 alin.1 Cod penal şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prevăzută şi pedepsită de art.371 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal, pentru care inculpatul G I a fost condamnat la pedeapsa rezultantă a închisorii de 6 (șase) luni închisoare prin sentinţa penală nr. 595/12.08.2019 din 25.10.2016 a Judecătoriei M, pronunţată în dosarul nr. 1365/260/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1356/13.12.2019 a Curții de Apel Bacău.

Va repune în individualitatea lor pedepsele componente din sentinţa penală nr. 595/12.08.2019 din 25.10.2016 a Judecătoriei M, pronunţată în dosarul nr. 1365/260/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1356/13.12.2019 a Curții de Apel Bacău, după cum urmează:

- pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art.193 alin.1 Cod penal;

- pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de distrugere, faptă prevăzută şi pedepsită de art.253 alin.1 Cod penal;

- pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prevăzută şi pedepsită de art.371 Cod penal;

- sporul de 3 luni închisoare.

Va înlătură sporul de 3 luni închisoare aplicat prin sentinţa penală nr. 595/12.08.2019 din 25.10.2016 a Judecătoriei M, pronunţată în dosarul nr. 1365/260/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1356/13.12.2019 a Curții de Apel Bacău.

În baza art. 38 alin. 1, art. 39, art. 44 și art. 45 Codul penal va contopi pedepsele mai sus aplicate astfel încât condamnatul să execute pedeapsa cea mai grea de 14 (paisprezece) ani închisoare, la care adăugă un spor de o treime din celelalte pedepse, respectiv 3 (trei) luni și 10 (zece) zile închisoare, condamnatul G I executând în final pedeapsa rezultantă de 14 (paisprezece) ani 3 (trei) luni și 10 (zece) zile închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C.p., pe durata a 5 ani și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C.p. după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale şi până când pedeapsa privativă de libertate aplicată va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 C.pen., va deduce perioada deja executată în cauza penală anterior menționată,  ca urmare a arestării preventive şi a arestului la domiciliu, de la 01.03.2019 până la 05.06.2019, precum și durata reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză, de la 27.01.2020 la zi.

Cu privire la starea de arest preventiv, instanța reține că sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat a avut loc cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

 Sub aspectul temeiniciei instanţa, raportat la modalitatea de comitere a faptelor şi urmările produse, instanța apreciază ca fiind real şi efectiv pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică, lăsarea acestuia în libertate.

Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură “există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (jurisprudenţa CEDO).

Prin urmare, instanţa este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate, pe de o parte, şi interesul public de protecţie a cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni grave, pe de altă parte, dedus din modul de săvârşire al faptelor, cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaţilor şi din consecinţele acestora.

Aplicând criteriile impuse de jurisprudenţa CEDO la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că menţinerea unui just echilibru între interesul general al societăţii în desfăşurarea procesului penal şi interesele inculpatului, impun privarea în continuare de libertate a acestuia.

Mai mult prin faptele presupus a fi comise au fost vătămate valori deosebit de importante, ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar induce un puternic sentiment de temere în rândul comunităţii, de insecuritate socială, de nesiguranţă, în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea făcută acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţie a statului, fapt ca în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie.

În aceste condiţii instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului în acest stadiul al procesului penal ar prezenta un pericol pentru ordinea publică şi ar genera o stare de insecuritate socială.

De asemenea raportat la probele existente la dosar până în acest moment, al procesului penal, se constată că termenul rezonabil al privării de libertate nu a fost depăşit, menţinerea inculpatului în arest preventiv fiind justificată.

În condiţiile speţei, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate, deoarece securitatea şi liniştea persoanelor ar fi ameninţate şi prin aceasta, în mod evident, ordinea publică.

Temeiurile care au determinat luarea măsurii actuale nu s-au modificat de-a lungul timpului, iar măsura preventivă este, în continuare proporţională cu gravitatea acuzaţiei, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 al. 3 din C.p.p.

Pentru aceste considerente, în baza art. 399 Cod de procedură penală instanța va menţine măsura arestării preventive şi starea de arest preventiv a inculpatului G I.

În baza art. 396 alin. 10 C.proc.pen., instanţa îl va condamna pe inculpatul G P la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor în forma violenței în familie, prevăzută de art. 32 alin. 1 C. pen. raportat la art. 188 alin. 1 C. pen. raportat la art. 199 alin. 1 C. pen. şi cu aplicarea art. 41 alin. 1 C. pen. şi art. 75 alin. 1 lit. a) C. pen.

Fiind obligatorie, se va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege, prev. de art.66 lit. a,b, C.pen pe o perioadă de 5 ani, pe lângă pedeapsa principală.

Pe parcursul executării pedepsei în regim de detenție, inculpatului i se vor aplica și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi în condiţiile prev. de art. 65 al. 3 Cod penal.

În baza art.  96 alin. 4 C. pen. va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executǎrii pedepsei de 1 (un) an și 5 (cinci) luni închisoare aplicată inculpatului G P prin sentinţa penală nr. 595/12.08.2019 din 25.10.2016 a Judecătoriei M, pronunţată în dosarul nr. 1365/260/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1356/13.12.2019 a Curții de Apel Bacău, si executarea în întregime a acesteia alături de pedeapsa închisorii de 4 (patru) ani închisoare aplicată prin prezenta.

Va executa pedeapsa rezultantă a închisorii de 5 (cinci) ani și 5 (cinci) luni închisoare, precum și pedeapsa complementară și cea accesorie dispuse în prezenta cauză, conform art. 45 C.pen.

În baza art. 72 C.pen., va deduce perioada deja executată în cauza penală anterior menționată,  ca urmare a reținerii de 24 de ore, de la 06.03.2019 până la 07.03.2019, precum și durata reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză, de la 27.01.2020 la zi.

Cu privire la starea de arest preventiv, instanța reține că sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat a avut loc cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

 Sub aspectul temeiniciei instanţa, raportat la modalitatea de comitere a faptelor şi urmările produse, instanța apreciază ca fiind real şi efectiv pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică, lăsarea acestuia în libertate.

Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură “există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (jurisprudenţa CEDO).

Prin urmare, instanţa este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate, pe de o parte, şi interesul public de protecţie a cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni grave, pe de altă parte, dedus din modul de săvârşire al faptelor, cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaţilor şi din consecinţele acestora.

Aplicând criteriile impuse de jurisprudenţa CEDO la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că menţinerea unui just echilibru între interesul general al societăţii în desfăşurarea procesului penal şi interesele inculpatului, impun privarea în continuare de libertate a acestuia.

Mai mult prin faptele presupus a fi comise au fost vătămate valori deosebit de importante, ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar induce un puternic sentiment de temere în rândul comunităţii, de insecuritate socială, de nesiguranţă, în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea făcută acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţie a statului, fapt ca în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie.

În aceste condiţii instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului în acest stadiul al procesului penal ar prezenta un pericol pentru ordinea publică şi ar genera o stare de insecuritate socială.

De asemenea raportat la probele existente la dosar până în acest moment, al procesului penal, se constată că termenul rezonabil al privării de libertate nu a fost depăşit, menţinerea inculpatului în arest preventiv fiind justificată.

În condiţiile speţei, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate, deoarece securitatea şi liniştea persoanelor ar fi ameninţate şi prin aceasta, în mod evident, ordinea publică.

Temeiurile care au determinat luarea măsurii actuale nu s-au modificat de-a lungul timpului, iar măsura preventivă este, în continuare proporţională cu gravitatea acuzaţiei, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 al. 3 din C.p.p.

Pentru aceste considerente, în baza art. 399 Cod de procedură penală instanța va menţine măsura arestării preventive şi starea de arest preventiv a inculpatului G P.

II. LATURA CIVILĂ

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 20 alin. 2 Cod de procedură penală, va respinge ca inadmisibilă acţiunea civilă formulată de partea civilă SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN BACĂU, având în vedere că aceasta nu a precizat natura și întinderea pretențiilor civile, și nici nu a propus probe în dovedirea acestora.

Potrivit art. 1.357 Cod civil -  Condiţiile răspunderii

(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Constantând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale generale și speciale, în temeiul art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpatul G I la plata sumei de 35.000 euro cu titlu de despăgubiri civile, echivalentul în lei la data plății, către partea civilă B P, din care suma de 2.500 euro reprezentând daune materiale, iar suma de 32.500 euro reprezentând daune morale.

Va respinge în rest acțiunea civilă exercitată de partea civilă B P ca neîntemeiată, având în vedere că aceasta solicită plata anumitor sume de bani care s-ar cuveni altor persoane, respectiv copiilor săi minori, care însă nu au calitate de părți civile în prezenta cauză, nici reprezentantul Ministerului Public și nici mama acestora neexercitând acțiunea civilă în numele lor, în termenul legal prevăzut de disp. art. 20 alin. 1 C.proc.pen.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informați inculpații că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) din Codul penal, va dispune confiscarea de la inculpați a cuţitului, respectiv a coasei, folosite la comiterea infracţiunilor (ridicate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului), aflate în plicurile nr. 6 și 7, conform procesului-verbal aflat la filele nr. 6-7 din dosar.

În temeiul art. 162 C.pr.pen. va dispune păstrarea până la soluţionarea definitiva a cauzei a  mijloacelor materiale de probă, ridicate cu ocazia cercetărilor penale, aflate şi înregistrate în Registrul de corpuri delicte din cadrul Tribunalului B– cf. procesului-verbal aflat la filele nr. 6-7 dosar - urmând ca la rămânerea definitiva a hot. bunurile, să fie restituite persoanelor de la care au fost ridicate si indicate in p.verbal, iar celelalte urmând a fi conservate si/sau distruse in condiţiile legii.

Fiind  în culpă procedurală în baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. va obliga inculpatul G I la plata sumei de 2.000 lei, cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 635,5 lei reprezentând cheltuieli în faza urmăririi penale).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga inculpatul G P la plata sumei de 2.000 lei, cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 635,5 lei reprezentând cheltuieli în faza urmăririi penale).

Va constanta că inculpatul G P a fost asistat de avocat ales, iar inculpatul G I de către apărător desemnat din oficiu.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală se va dispune plata onorariului avocatului din oficiu din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare