Camera preliminară, cereri și excepții, regulariltatea actului de sesizare. art. 346 Cod procedură Penală

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 2037/62/2020/a1

ÎNCHEIERE

Şedinţa camerei de consiliu din 18 ianuarie 2021

Completul compus din:

Judecător de cameră preliminară  AC

Grefier DM

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov este reprezentat de procuror AA.

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cererilor şi excepţiilor pe cameră preliminară formulate de către inculpatul NV prin apărător ales, avocat Gheorghe Alexandru cu privire la legalitatea rechizitoriului şi administrării  probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală  în dosarul de urmărire penală  nr.624/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate potrivit art.369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, părţile nefiind citate.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 11 ianuarie 2021, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe. La acea dată, având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunţarea pentru data de azi când, în urma deliberării,

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr.624/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov din 26.06.2020, înregistrat la această instanţă în data de 14.07.2020 sub nr. 2037/62/2020, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul NV sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu aplic. 41 alin. 2 C.p. (din 1969) (5 acte materiale aferente relaţilor comerciale cu fiecare partener dintre SC FM SRL, TB SRL, VA SRL, VI SRL, GI SRL) şi art. 5 C.p.

 În fapt, s-a arătat că în cursul anului 2011 inculpatul NV, în calitate de administrator al SC CVR SRL şi având, potrivit art. 10 din Legea nr. 82/1991, responsabilitatea organizării şi conducerii contabilităţii persoanei juridice, a procedat la înregistrarea în evidența contabilă a societății de cheltuieli aferente achiziţiilor fictive de mărfuri şi servicii de la SC FM SRL, SC TB SRL, SC VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL, în scopul sustragerii de la plata către bugetul de stat a obligaţiilor fiscale, având ca rezultat prejudicierea bugetului consolidat al statului în cuantum de 620.168 lei  (reprezentând debit compus din 248.067 lei impozit pe profit și 372.101 TVA).

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că în perioada 9.04.2012- 30.10.2013 organele fiscale din cadrul ANAF - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov au efectuat o inspecţie parţială privind activitatea SC CVR SRL ocazie cu care s- a constatat înregistrarea în evidenţa financiar-contabilă a unor achiziţii de materiale de construcţii şi servicii de la furnizorii FM SRL, TB SRL, VA SRL, VI SRL şi GI SRL,  înregistrări care nu au la bază operaţiuni reale. (f. 40-74, vol. I)

Din verificările efectuate de inspectorii fiscali, respectiv din analizarea documentelor aferente operațiunilor comerciale aparent desfăşurate între SC CVR SRL, pe de o parte şi SC FM SRL, SC VI SRL, SC GI SRL, SC TB SRL şi SC VA SRL, pe de altă parte, s-a constatat că la data efectuării tranzacţiilor ultimii doi parteneri erau declaraţi inactivi şi aveau anulată înregistrarea în scopuri de TVA, nefiind îndeplinite condiţiile de exercitare a dreptului de deducere a taxei în conformitate cu dispoziţiile art. 146 al. 3 din Codul fiscal, în timp ce pentru celorlalţi furnizori fie nu s- au comunicat, prin reprezentanţii legali, răspunsuri la solicitările organelor de control de a prezenta documentele financiar contabile, fie nu şi- au îndeplinit obligaţia de a depune declaraţii pentru perioada în care au fost emise facturile către SC CVR SRL.

 În aceste condiţii nu a putut fi identificată vreo sursă de provenienţă pentru mărfurile livrate în final agentului economic administrat de inculpatul NV, existând suspiciuni cu privire la furnizorii iniţiali, care fie nu şi-au îndeplinit obligaţiile declarative pentru perioada de interes, fie nu au raportat livrări în tot sau în parte către SC FM SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL ori prin obiectul de activitate nu ar fi avut legătură cu comercializarea de materiale de construcţie. 

Pentru identificarea relaţiilor comerciale desfăşurate în perioada 2011- 2012 între SC CVR SRL, pe de o parte şi SC FM SRL SC TB SRL, SC VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL, analizarea modalităţii de plata pentru serviciile şi bunurile achiziţionate de către SC CVR SRL şi pentru determinarea normelor fiscale încălcate prin modul de înregistrare de către societatea administrată de inculpatul NV a cheltuielilor aferente unor achiziţii care nu au putut fi confirmate ca fiind operaţiuni reale, s-a dispus efectuarea în cauză a unei constatări tehnico- ştiinţifice de către inspectorii antifraudă din cadrul DGAF - Direcţia de Combatere a Fraudelor, detaşaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.

Potrivit raportului întocmit la data de 23.01.2019 în urma constatării tehnico- ştiinţifică efectuată pe baza documentelor contabile atașate la dosarul cauzei, evidenţelor fiscale computerizate ale ANAF şi actelor de urmărire penală efectuate, a rezultat că în cursul anului 2011 CVR S.R.L. ar fi avut relații comerciale cu următoarele societăți (f.136-147, vol. II):

1.SC FM SRL

În semestrul I 2011, SC CVR SRL a înregistrat în evidența contabilă, în luna mai 2011, achiziții de la SC FM SRL în sumă totală de 928.038 lei cu TVA inclus. Plățile pentru achizițiile de la SC FM SRL sunt înregistrate în fișa contului 5121 în data de 06.05.2011, respectiv în data de 13.05.2011.

a)În data de 04.01.2011 SC CVR S.R.L în calitate de antrepenor a încheiat cu SC FM SRL în calitate de subantreprenor, prin MF, în calitate de administrator, contractul de subantrepriză nr. 02/04.01.2011 având ca obiect ,,executarea lucrărilor de construcție în conformitate cu prevederile proiectelor, standardelor și prescripțiilor tehnice în vigoare”, în perioada ianuarie 2011-mai 2011, valoarea lucrărilor fiind de 478.038,66 lei, conform situații de lucrări. (f.42-43, vol. V)

b)În baza contractului, FM SRL a emis factura fiscală FM nr. 233/05.05.2011 în sumă totală de 478.038,66 lei cu TVA inclus. (f.51, vol. V)

Atașat la factura nr. 233/05.05.2011, au fost identificate următoarele situații de lucrări:

-Situație de lucrări nr. 1/05.05.2011 ,,ARHITECTURĂ” în sumă totală de 328.053,44 lei cu TVA inclus;

-Situație de lucrări nr. 1/05.05.2011 ,,ARHITECTURĂ” în sumă totală de 20.000,00 lei cu TVA inclus;

-Situație de lucrări nr. 2/05.05.2011 ,,INSTALAȚII ELECTRICE” în sumă totală de 27.993,00 lei cu TVA inclus;

-Situație de lucrări nr. 3/05.05.2011 ,,INSTALAȚII SANITARE” în sumă totală de 26.051,72 lei cu TVA inclus;

-Situație de lucrări nr. 4/05.05.2011 ,,AMENAJARE TEREN” în sumă totală de 75.940,40 lei cu TVA inclus.

c)În data de 12.05.2011 SC CVR S.R.L în calitate de antrepenor a încheiat cu SC FM SRL în calitate de subantreprenor, prin MF, în calitate de administrator, contractul de subantrepriză nr. 20/12.05.2011 având ca obiect ,,executarea lucrărilor de construcție în conformitate cu prevederile proiectelor, standardelor și prescripțiilor tehnice în vigoare”, în perioada mai 2011- decembrie 2011, valoarea lucrărilor fiind de 450.000 lei, conform situații de lucrări. (f.25-26, vol. V)

În baza contractului, FM SRL a emis factura fiscală FM nr. 239/13.05.2011 în sumă totală de 450.000 lei cu TVA inclus. (f.50, vol. V)

Atașat la factura nr. 239/13.05.2011, au fost identificate următoarele situații de lucrări:

-Situație de lucrări nr. 1/fără data ,,REZISTENȚĂ” în sumă totală de 450.000,00 lei cu TVA inclus.

Facturile de achiziție sunt înregistrate de CVR SRL în jurnalul de cumpărări aferent lunii mai 2011.

Din analiza conturilor bancare ale societăților CVR SRL și FM SRL, rezultă următoarele:

* în data de 06.05.2011, CVR SRL virează din contul deschis la BRD SA în contul societății FM SRL deschis la BRD  suma de 72.523,61 lei reprezentând ,,cv factura 233/05.05.2010” ; tot în data de 06.05.2011 FM SRL virează din contul deschis la BRD în contul societății LB SRL suma de 70.000 lei.

* în data de 06.05.2011, CVR SRL virează din contul deschis la BRD SA în contul societății FM SRL deschis la BRD  suma de 385.515,05 lei reprezentând ,,cv factura 233/05.05.2010” ; FM SRL virează din contul deschis la BRD în contul SC M SRL, (teoretic beneficiar pentru care presta lucrări în calitate de subcontractor) suma de 13.880 lei în data de 9.05.2011, respectiv societății LB SRL suma totală de 400.000 lei, astfel: în data de 09.05.2011 = 160.000 lei, în data de 11.05.2011 = 125.000 lei şi în data de 13.05.2011 = 115.000 lei.

* în data de 13.05.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății FM SRL deschis la CEC BANK SA  suma de 300.000 lei reprezentând ,,cv factura 239/13.05.2011” . Tot în data de 13.05.2011, FM SRL virează suma de 300.000 lei în contul lui MF cu titlu de ,,cv antecontract”. Suma de 300.000 lei este reintrodusă în contul societății FM SRL în aceeași zi cu explicația ,,restituire conf.antecontract MF”.

* în data de 13.05.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății FM SRL deschis la CEC BANK SA  suma de 150.000 lei reprezentând ,,cv factura 239/13.05.2011”.(f. 141, vol. II şi 1-15,vol.XXII)

Din evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului s-a constatat în legătură cu SC FM SRL (CUI 14612760) că începând cu data de 4.03.2010 numitul PAR a preluat părţine sociale de la asociatul iniţial, devenind asociat unic şi administrator, ocazie cu care a fost schimbată denumirea firmei (iniţial SC EC SRL) şi sediul social la adresa din Com Vulcan ..., jud. Braşov. Obiectul principal de activitate a constat în lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Începând cu data de 22.09.2011 au dobândit calitatea de asociaţi şi numiţii MA şi MF, acesta din urmă fiind desemnat şi administrator în locul numitului PAR, care la data de 30.09.2011 a cesionat părţile sociale în favoarea asociatului său. Ulterior, la data de 1.10.2012 a intrat în acţionariatul societăţii numitul ONA, acesta devenind şi unic administrator începând cu data de 25.09.2012, pentru ca MA şi MF să îi cedeze toate părţile sociale deţinute. Începând cu data de 3.07.2013 s- a deschis procedura de insolvenţă  pentru FM SRL, fiind desemnat lichidator judiciar C SPRL.(f. 171-192,vol.VIII)

Din declaraţia formulată în calitate de martor de numitul MF a rezultat că la data de 26.09.2011 a preluat 99% din părţile sociale ale SC FM SRL de la cumnatul său PAR, până la data respectivă ajutându- l pe acesta din urmă în administrarea societaţii de care s- a ocupat exclusiv ulterior datei de 26.09.2011 până la data de 6.10.2012, când a cesionat părţine sociale numitului Oprea Nicolae Aurel. (f. 101-102, vol. III)

Referitor la relaţia cu SC CVR S.R.L, numitul MF a arătat că în cursul anului 2011 s- a întâlnit cu NV care i- a propus să subcontracteze către SC FM SRL o parte din lucrarea la ferma de porci din Codlea aparţinând SC M SRL, motiv pentru care l- a pus pe acesta din urmă în legătură cu PAR pentru încheierea documentelor, fără a avea cunoştinţă despre lucrările efectuate efectiv, doar constatând la preluarea firmei că în contabilitatea FM SRL existau documente justificative privind relaţiile dintre cele două societăţi. Numitul MF a arătat că în cursul anului 2011 SC FM SRL  avea angajaţi, fără a putea preciza care dintre aceştia au realizat lucrările la ferma de porci pentru SC M SRL, cine a fost şeful sau dirigintele de şantier, numitul PAR ocupându-se de gestionarea efectivă pe partea de lucrări de construcţii.

Din declaraţia numitului Brătescu Radu Emil, angajat al SC CV S.R.L şi SC CVR S.R.L în perioada 2007- 2014 a rezultat referitor la lucrările efectuate în beneficiul SC M SRL că acestea au fost realizate cu angajaţi ai SC CV S.R.L., dar este posibil ca partea de săpături ori montarea de instalaţii să fi fost realizată în subantrepriză. Martorul a arătat că nu are cunoştinţă de denumirea societăţii subantreprenoare cu care să se fi făcut săpăturile sau de reprezentantul acesteia, însă nu a observat angajaţi ai SC FM SRL sau pe numitul MF la locul realizării acestui obiectiv. Cu excepţia momentului la care s- a realizat montarea instalaţiilor utilizării fermei de porci, martorul nu a observat alţi angajaţi decât pe cei ai SC CVR S.R.L care s-au ocupat în mod exclusiv de finisaje şi de structură. (f. 160-163, vol.III)

Fiind audiat în calitate de martor, numitul FCI a arătat că în perioada 2010- 2011 a avut o colaborare cu reprezentantul SC CVR S.R.L, NV, în vederea realizării unei lucrări cu fonduri europene pentru beneficiara M SRL, în calitate de diriginte de şantier şi reprezentant al benefiaciarului, însă fără a discuta cu vreo persoană din partea SC M SRL. Numitul  FCI s- a ocupat de execuţia structurii de rezistenţă la obiectiv, verificând de câteva ori stadiul lucrărilor discutând exclusiv cu reprezentantul SC CVR S.R.L, ai cărei angajaţi s- au ocupat de partea de rezistenţă a obiectivului, fără să aibă cunoştinţă de FM SRL sau vreun alt subantreprenor.(f. 155-157, vol.III)

Fiind audiat în calitate de martor, numitul CNE, administratorul SC M SRL, beneficiara lucrărilor pentru modernizarea şi extinderea fermei de porci din Codlea executate de SC CVR S.R.L, iniţial a declarat că nu are cunoştinţă dacă lucrarea a fost subcontractată total sau în parte către o altă societate, pe timpul lucrării neobservând vreun reprezentant de la FM SRL, însă ulterior, fiind reaudiat la cererea apărătorului inculpatului, a precizat că s- a apelat de către SC CVR S.R.L la subcontractarea unor lucrări, întrucât era în urmă cu fazele proiectului, SC FM SRL fiind cea care a pus la dispoziţie un buldoexcavator de dimensiuni mari, numitul MF prezentându- se la faţa locului însoţit de diferite persoane. (f. 44-46, 47-48, vol. III)

Se arată că aceste din urmă declaraţii sunt contrazise atât de numiţii FCI şi MF, acesta negând orice implicare în efectuarea lucrărilor în beneficiul M SRL, cât şi prin procesul verbal de control întocmit la data de 31.10.2011 de către inspectorii din cadrul DGRFP Braşov Activitatea de Inspecţie fiscală Serviciul de Inspecţie Fiscală 2 cu ocazia controlului încrucişat la SC CVR S.R.L efectuat în urma cererii de rambursare a soldului sumei negative a TVA solicitată de beneficiarul M SRL, potrivit căruia echipa de inspecţie a constatat că antreprenorul avea încadrat un număr de 27 de angajaţi în luna mai 2011, iar pentru efectuarea lucrărilor a încheiat în afara contractului de subantrepriză cu FM SRL şi un contract de închiriere utilaje şi autoturisme din data de 20.05.2011 cu SC CV S.R.L, agent economic afiliat, de la care a închiriat utilaje constând în buldoexcavator, automacara, schelă, cilindru compactor, microbuz de persoane şi altele. (f. 60-67, vol. 20)

S-a precizat faptul că recunoaşterea în cuprinsul declaraţiei fiscale D394  întocmită în numele FM SRL a livrărilor efectuate aparent în beneficiul SC CVR S.R.L. nu este de natură a proba realitatea relaţiilor comerciale dintre cei doi agenţi comerciali, în condiţiile în care la rândul ei societatea FM SRL ar fi subcontractat o parte din lucrările de construcţii societăţilor SA MC SRL (în valoare de 297.029 lei, fără TVA) şi SC EB SRL (în valoare de 306.881 lei, fără TVA), agenţi economici ai căror reprezentanţi statutari nu au putut fi identificaţi de organul de control, care nu au avut angajaţi, nu au depus situaţii fiscale în perioada în care au desfăşurat activităţi econimice şi care ulteior au fost declaraţi inactivi, astfel cum rezultă din procesul verbal din data de 247 din data de 15.11.2013 întocmit de inspectorii din cadrul DGRFP Braşov -Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov. (f. 58-60, vol.I)

Din verificările efectuate s-a constatat că SA MC SRL şi SC EB SRL au făcut obiectul cercetărilor în mai multe cauze penale, între care şi dosarul nr. 63/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. În această cauză s- a dispus la data de 8.07.2019 trimiterea în judecată a inculpatului BM, care în calitate de administrator de fapt al SC MC SRL şi SC EB SRL a emis în perioada 2010-2011 facturi de livrări materiale de construcţii, care în realitate nu au fost efectuate, documente justificative pe care le- a pus la dispoziţia reprezentantului unui alt agent economic, în scopul înregistrării în actele contabile ale societăţii, evidenţierii de cheltuieli fictive şi sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.

În perioada ulterioară comiterii faptelor, societatea FM SRL a făcut obiectul mai multor controale efectuate de către inspectori din cadrul DGRFP Braşov (procesul verbal nr. 713 din 27.06.2013), respectiv DGAF Direcţia Regională Sibiu (procesul verbal nr. 2604 din 16.12.2014), ocazie cu care s- au constatat o serie de nereguli, inclusiv în legătură cu relaţii desfăşurate de aceasta cu SC TB SRL în anul 2010, SC KBM SRL în anul 2011, SC VPG SRL în iunie 2011, SC MC SRL în martie 2011, SC EB SRL în aprilie 2014, SC LB SRL, al cărei administrator era acelaşi MF, în perioada 2010-2011 şi SC DG SRL în trimestrul IV 2011, al cărei administrator a arătat inspectorilor fiscali că pentru bunurile aparent livrate către SC FM SRL  furnizor a fost SC MC SRL, numitul BM fiind cel care l- a rugat să îi factureze marfă pentru ca la rândul săi să o refactureze.  (f. 1-124, vol.XIX)

2.  SC TB SRL

În semestrul I 2011, respectiv în luna ianuarie 2011, SC CVR SRL înregistrează în evidența contabilă, achiziții de la TB SRL în sumă totală de 60.568,42 lei cu TVA inclus.

d)SC CVR a pus la dispoziţia organelor de cercetare penală actele de achiziție de la TB SRL de  materiale de construcții, respectiv 4 facturi fiscale pe care era menţionat numele “PV, BN 203412”, persoană care nu a putut fi identificată în baza de date a DEPABD (f.204, vol. V) şi la rubrica date privind expediţia era trecut “prin poştă”, în sumă totală de 60.568,42 lei cu TVA inclus conform tabelului următor (f.52,55,58,61, vol. V):

Nr.si data FFDenumire produse/serviciiBaza impozitareTVATotal

5099803/09.01.2011fier beton PC 109.887,502.373,0012.260,50

5099804/16.01.2011plasă sudată 69.750,002.340,0012.090,00

5099805/18.01.2011plasă sudată 109.760,002.342,4012.102,40

5099806/23.01.2011ciment(35kg)9.737,002.336,8812.073,88

5099809/30.01.2011var(25kg) și ciment(35kg)9.711,002.330,6412.041,64

TOTAL48.845,511.722,9260.568,42

Facturile de achiziție sunt înregistrate de CVR SRL în jurnalul de cumpărări aferent lunii ianuarie 2011. Conform notelor de recepție și a bonurilor de consum, materialele achiziționate de CVR SRL de la TB SRL, au fost recepționate și date în consum, întrând în gestiunea beneficiarului lucrării, SC GC SRL, la data la care au fost achiziționate.

Plățile pentru achizițiile de la TB SRL sunt înregistrate în evidența contabilă a SC CVR SRL, astfel:

-plăți numerar conform fișă cont 5311 = 25.000 lei

-plăți prin viramente bancare conform fișă cont 5121 = 35.568 lei

În dosarul în cauză au fost identificate chitanțe în sumă totală de 25.000 lei, conform tabelului următor:

În conturile bancare ale societății CVR SRL nu au fost identificate viramente către TB SRL. (f. 142, vol. II)

Astfel, înregistrările contabile din fișa cont 5121, din care rezultă că SC CVR SRL a achitat prin viramente bancare suma totală de 35.568 lei către SC TB SRL, nu sunt reale.

Potrivit datelor comunicate de RECOM, SC TB SRL (CUI 14297409) a fost înregistrată la data de 13.11.2001, având inițial ca asociați persoane din Oradea, cu obiect de activitate comerț cu piese auto, pentru ca începând cu 17.12. 2008 numitul Faur Florin Darius, persoană care nu a putut fi identificată, să dobândească calitatea de unic asociat şi administrator, sediul social fiind stabilit la adresa din în Oradea, ..., judeţul Bihor, iar obiectul principal de activitate să fie modificat în intermedierea în comerțul cu diverse produse. În cursul anului 2015 societatea a intrat sub incidența legii nr. 85/2014, fiind desemnat lichidator M Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL (f.1-192,vol.IX şi f.213-229, vol. X)

 Din raportul de constatare criminalistică nr. 2999985 din data de 4.07.2018 (f. 138-146, vol.IV) s- a stabilit că scrisul, inclusiv semnăturile de pe facturile şi chitanţele emise de SC TB SRL în favoarea SC CVR S.R.L  prezintă asemănări cu scrisul numitului CM, persoană fără nicio legătură cu primul agent economic, care fiind audiat a declarat că în perioada 2009- 2010 a avut relaţii comerciale cu numiţii CV şi fiul acestuia întrucât deţineau o societate prin care ofereau spre vânzare diverse scule, piese de camioane, tractoare. Ulterior, în cursul anului 2011 CV şi fiul acestuia i- au solicitat să completeze diferite facturi şi chitanţe în numele societăţilor menţionate, între care şi SC TB SRL, cei doi motivând că nu ştiu să scrie bine. (f. 83- 86, vol.III)

Referitor la SC CVR S.R.L, martorul a arătat că la un moment dat, s-a prezentat la el MF împreună cu PAR, care i-au solicitat să completeze mai multe facturi fiscale emise  în numele SC TB SRL către SC CVR S.R.L., împreună cu chitanţe în valoare de până la 5000 lei, lucru pe care numitul CM l- a făcut fără a bănui că ceva nu este în regulă. Susţinerile martorului CM, referitoare la existenţa facturilor în alb emise în numele SC TB SRL, sunt confirmate prin declaraţia formulată de numitul CV cu ocazia audierii în cauza nr. 794/P/2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. (f. 88-91, vol.III)

3.SC VA SRL

În semestrul II 2011, respectiv în luna iulie 2011, SC CVR SRL înregistrează în evidența contabilă, achiziții de la VA SRL în sumă totală de 358.647,41 lei cu TVA inclus, achiziții înregistrate în jurnalul de cumpărări.

În data de 04.07.2011 SC CVR S.R.L în calitate de cumpărător a încheiat cu SC VA SRL în calitate de vânzător, prin reprezentant AI, fără ca semnătura realizată pe acest înscris să corespundă cu cea din actele puse la dispoziţia organelor de cercetare penală de Oficiul Registrului Comerţului (f.23-37,vol.X), contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect ,,vânzarea de materiale de construcții”, respectiv vânzarea de fier beton,cărămidă, multibat și ciment pe o perioadă de 64 de zile începând cu data de 04.07.2011 până la data de 05.09.2011. Valoarea totală a mărfii vândute este de 289.231,78 lei plus TVA. (f. 73-75, vol.V)

e)SC VA SRL a emis un număr de 3 facturi prin care SC CVR a achiziționat materiale de construcții în sumă totală de 358.647,41 lei cu TVA inclus conform tabelului următor(f.76-78, vol. V):

Nr.si data FFDenumire produse/serviciiBaza impozitareTVATotal

2011104/05.07.2011fier beton149.746,0335.939,05185.685,08

2011105/07.07.2011bară 12m, cărămidă, OB colac94.850,2522.764,06117.614,31

2011106/11.07.2011ciment, multibat, cărămidă44.635,5010.712,5255.348,02

TOTAL289.231,7869.415,63358.647,41

Facturile de achiziție sunt înregistrate de CVR SRL în jurnalul de cumpărări aferent lunii iulie 2011. Conform notelor de recepție și a bonurilor de consum, materialele achiziționate de CVR SRL de la VA SRL au fost recepționate și date în consum întrând în gestiunea beneficiarului lucrării, SC GC SRL, la data la care au fost achiziționate.

Plățile pentru achizițiile de la VA SRL sunt înregistrate în evidența contabilă a SC CVR SRL, în fișa contului 5121, în luna august 2011 și în data de 01.09.2011.

Din analiza conturilor bancare ale societăților CVR SRL și VA SRL, rezultă următoarele :

* în data de 04.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 40.000 lei; în perioada 05.08.2011-08.08.2011 banii sunt retrași numerar din contul societății VA SRL.

* în data de 09.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 40.000 lei; în perioada 09.08.2011-10.08.2011 suma de 30.000 lei este transferată în contul lui Jeru Olteanu Iulian Florin, iar suma de 19.800 este retrasă numerar din contul societății VA SRL.

* în data de 11.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 40.000 lei; în perioada 11.08.2011-14.08.2011 suma de 39.900 lei este retrasă numerar din contul societății VA SRL.

* în data de 17.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 40.000 lei; în perioada 18.08.2011-19.08.2011 suma de 20.000 lei este transferată în contul societății VP SRL, iar suma de 20.000 este retrasă numerar din contul societății VA SRL.

* în data de 19.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 40.000 lei; în perioada 19.08.2011-23.08.2011 suma de 39.940 lei este retrasă numerar din contul societății VA SRL.

* în data de 24.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 70.000 lei; în perioada 24.08.2011-26.08.2011 suma de 20.000 lei este transferată în contul societății VP SRL, suma de 20.000 lei este transferată în contul lui JOIF, iar suma de 29.950 lei este retrasă numerar din contul societății VA SRL.

* în data de 30.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 40.000 lei; în perioada 30.08.2011-31.08.2011 suma de 10.000 lei este transferată în contul societății VP SRL, suma de 9.950 lei este transferată în contul lui JOIF, iar suma de 20.000 lei este retrasă numerar din contul societății VA SRL.

* în data de 01.09.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VA SRL deschis la ING suma de 48.647,41 lei; în perioada 01.09.2011-04.09.2011 suma de 20.000 lei este transferată în contul lui JOIF, iar suma de 28.580 lei este retrasă numerar din contul societății VA SRL. (f. 142-143, vol. II şi f. 49- 54, vol. XXII)

Din istoricul societăţii VA SRL (CUI 22507560) cu sediul în Bucureşti, str. ..., rezultă că aceasta a fost înregistrată la data de 25.11.2009, numitul AI, cetățean italian, deținând calitatea de asociat unic şi administrator începând cu data de 13.11.2009. Principalul obiect de activitate al societății a constat în cultivarea altor plante din culturi nepermanente. SC VA SRL nu a avut angajați după data 19.10.2009, data la care a încetat contractul individual de muncă al numitului NML, în calitate de director general (f. 216, vol.V), Din data de 18.05.2011 societatea a fost înscrisă în registrul contribuabililor inactivi. (f. 1-68, vol. X)

Din datele financiare comunicate de unităţile bancare la care SC VA SRL a deţinut conturi bancare rezultă că suspectul JOIF, fără să aibă în mod oficial vreo legătură cu acest agent economic, a fost împuternicit în data de 21.07.2011 să acționeze în numele societății cu drepturi depline în relația acesteia cu ING BANK N.V. Amsterdam-Sucursala București, fiindu- i înmânat la 27.07.2011 cardul bancar aferent contului bancar al societății.  În data de 31.07.2011 JOIF a ridicat cardul manager, devenind totodată utilizator al serviciului home banking, acesta fiind cel care imediat după efectuarea plăţilor, a tranferat sau ridicat în numerar sumele de bani încasate de la CVR SRL reprezentând contravaloarea facturilor emise de furnizoarea VA SRL, respectiv ff seria va nr. 2011106/11.07.2011, ff seria va nr. 2011105/07.07.2011 şi ff seria va nr. 2011104/05.07.2011. De asemenea, în aceeaşi perioadă contul bancar deschis la ING BANK N.V. Amsterdam-Sucursala București a fost fie debitat fie creditat de către VP SRL ori a fost creditat în mod constant de către SC KBM SRL cu sume de 10.000 sau 20.000 lei, pentru ca în final toate aceste sume de bani să fie retrase în numerar de la terminale ING BANK aflate în Municipiul Braşov. (f. 39-41, vol. XXII)

Fiind citat în vederea audierii, iniţial în calitate de martor, suspectul JOIF, în calitate de persoană împuternicită pe conturile bancare ale VA SRL şi dar şi pe cele ale SC VPG SRL, a refuzat să dea o declaraţie referitoare la toate aspectele menţionate anterior. (f. 13, vol.III) 

Din extrasele contului bancar deschis de SC VPG SRL la ING BANK N.V. Amsterdam-Sucursala București se constată creditări cu sume mari provenite de la SC KBM SRL, SC VA SRL şi FM SRL urmate la scurt timp de retrageri în numerar cu cardul bancar.  (f. 1-2, vol. XXIII) 

Din verificările efectuate cu privire la numitul JOIF s-a constatat că în cursul anului 2019 acesta a fost cercetat în calitate suspect în dosarul 2561/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru comiterea infracţiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. şi art. 5 al. 1 C.p. constând în aceea că în perioada 2011-2012, cu intenţie, în calitate de împuternicit pe conturile bancare ale SC KBM SRL, a retras în numerar sume de bani provenite din activităţi ilicite evazioniste săvârşite de doi agenţi economici, pe care ulterior retragerii le- a remis beneficiarilor. (f. 55-61, vol. XXIV)

Din declaraţia numitului NML rezultă că acesta a deţinut calitatea de asociat şi administrator al VA SRL şi SC VPG SRL până în anul 2009 când a cesionat toate părţile sociale către cetăţenii italieni AI şi AM, cărora le-a predat arhiva, inclusiv cea contabilă şi ștampilele. Din susținerile celor doi martorul cunoștea că intenționau să investească în producția de materiale promoționale şi tot el a fost cel care a intermediat contactul cu societatea care le- a pus la dispoziție o locație pentru stabilirea sediului social. (f. 53-55, vol.III) 

Întrucât din documentele puse la dispoziție de ING BANK N.V. Amsterdam-Sucursala București s-a constatat că numitul IRB a fost împuternicit să efectueze operaţiuni în numele SC VA SRL, în baza  documentului intitulat Decizia Asociatului Unic nr. 2 din 9.11.2011 pe care este aplicată o semnatură scurtă “Iancu” (f. 48, vol. XXII), fără ca ulterior datei de 9.11.2011 să fie efectuate tranzacţii de tipul celor menţionate anterior, s- a procedat la audierea acestuia, ocazie cu care a arătat că în perioada 2007-2008 a lucrat ca promoter pentru una dintre societăţile VA SRL sau SC VPG SRL administrate de numitul NML, fără a putea preciza data la care a fost încheiată colaborarea cu acesta, dar având cunoştinţă de faptul că  pe fondul crizei economice din anul 2008 au fost cesionate părţile sociale ale societăţilor menţionate unor cetăţeni italieni. IRB a negat orice legătură cu numitul AI, pe care l- ar fi văzut o singură dată şi nu a făcut vreo referire la împrejurările în care a fost desemnat împuternicit pe conturile SC VA SRL.  (f. 60-62, vol.III) 

4.SC VI SRL

În semestrul II 2011, respectiv în luna octombrie 2011, SC CVR SRL înregistrează în evidența contabilă, achiziții de la VI SRL în sumă totală de 205.530 lei cu TVA inclus, achiziții înregistrate în jurnalul de cumpărări.

În data de 04.10.2011 SC CVR S.R.L în calitate de cumpărător a încheiat cu SC VI SRL în calitate de vânzător, prin reprezentant CC, fără ca semnătura realizată pe acest înscris să corespundă cu cea din actele puse la dispoziția organelor de cercetare penală de Oficiul Registrului Comerţului (f. 270-283,vol.X), contractul de vânzare-cumpărare nr. 76/04.10.2011 având ca obiect ,,vânzarea de materiale de construcții”, respectiv vânzarea de fier beton și plasă sudată pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 03.10.2011 până la data de 29.10.2011. Valoarea totală a mărfii vândute este de 165.750 lei + TVA. (f.95-97, vol. V)

SC VI SRL a emis un număr de 3 facturi prin care SC CVR achiziționează materiale de construcții în sumă totală de 205.530 lei cu TVA inclus conform tabelului următor (f.98-100, vol. V):

Nr.si data FFDenumire produse/serviciiBaza impozitareTVATotal

51/03.10.2011avans marfă cf.ctr.2/01.10.201180.645,1619.354,84100.000,00

54/06.10.2011storno avans marfă fact 51/03.10.201180.645,1619.354,84100.000,00

53/06.10.2011plasă sudată, fier beton165.750,0039.780,00205.530,00

TOTAL165.750,0039.780,00205.530,00

Facturile de achiziție sunt înregistrate de CVR SRL în jurnalul de cumpărări aferent lunii octombrie 2011. Conform notelor de recepție și a bonurilor de consum, materialele achiziționate de CVR SRL de la VI SRL, sunt recepționate și date în consum întrând în gestiunea beneficiarului lucrării, SC VC SRL, la data la care au fost achiziționate.

Plățile pentru achizițiile de la VI SRL sunt înregistrate în evidența contabilă a SC CVR SRL, în fișa contului 5121, în luna octombrie 2011.

Din analiza conturilor bancare ale societăților CVR SRL și VI SRL, rezultă următoarele:

* în data de 06.10.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VI SRL deschis la PIRAEUS BANK suma de 100.000 lei; în aceași zi, banii sunt retrași numerar din contul societății VI SRL cu explicația ,,achiziție cereale”.

* în data de 07.10.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății VI SRL deschis la PIRAEUS BANK suma totală de 105.530 lei; în aceași zi, banii sunt retrași numerar din contul societății VI SRL cu explicația ,,achiziție cereale”. (f. 143, vol.II, f. 180, vol. XXI)

Din datele comunicate de RECOM (f. 251-289, vol.III) a rezultat că SC VI SRL (CUI ....) cu sediul în Bucureşti, ...., adresa Cabinetului de avocat BGM, a fost înregistrată la data de 13.03.2011 cu obiect de activitate - activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea, numitul CC deţinând calitatea de asociat unic şi administrator, societatea având un singur angajat începând cu data de 1.10.2012 (f. 217, vol. V).

Operaţiunile efectuate la Oficiul Registrului Comerţului au fost efectuate prin împuternicit BCD, iar împuternicit să efectueze orice activitate  în numele societăţii a fost numitul ML, inclusiv pe conturile bacare. (f. 112-113, vol.IV) 

Fiind audiat în calitate de martor, numitul BCD a arătat că începând cu anul 2008 s- a ocupat cu înregistrarea de societăţi comerciale, în acest sens a colaborat cu diferite cabinete de avocatură. Astfel, că la solicitarea aşa- numitului FA, din Constanţa, care l- a contactat telefonic, a procedat la înregistrarea SC VI SRL şi  SC VC SRL, discutând exclusiv prin email şi telefon toate detaliile, datele de identitate ale acestora fiindu- i comunicate de acelaşi FA. Pentru serviciile prestate şi alte cheltuieli numitului BCD i- a fost platită în contul bancar o sumă de bani. Martorul a precizat că nu s- a deplasat personal la birourile notariale cu asociaţii societăţilor nou infiinţate, nici nu s- a ocupat de găsirea unor împuterniciţi pentru acestea, toate datele fiindu- i comunicate de persoana care l- a constactat, revenindu- i doar întocmirea documentelor necesare, inclusiv a actului pentru stabilirea sediului social la Cabinetul de avocat BGM şi depunerea la Oficiul Registrului Comerţului după semnarea în prealabil de către viitorii asociaţi. Aceste persoane au venit însoţite de  o persoană, identificată ca fiind numitul ACA (f. 129-131, vol.III) 

Martorul BCD a pus la dispoziţia organelor de cercetare o copie a mesajelor primite pe adresa de email de la aşa-numitul FA cu adresa de email ... ( persoană care nu a putut fi identificată în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date) din care rezultă că toate datele pentru înregistrarea SC VI SRL cu asociat unic şi administrator CC i- au fost comunicate de o terţă persoană, precum şi faptul că pentru acelaşi agent economic urma să fie împuternicit numitul ML (f. 133-134, vol.III) 

Din extrasele contului bancar deschis la Raiffeisen Bank pe numele BCD rezultă că numitul ARG i- a trasnferat primului în perioada 16.03.2011- 5.04.2011 suma totală de  8800 lei în patru tranşe. (f. 49-50, vol.XXIII) 

Fiind identificat şi audiat în calitate de martor, numitul ARG a declarat că începând cu anul 2010 a ajutat- o pe soţia sa ALE la înfiinţarea de societăţi comerciale, împrejurare în care l- a cunoscut pe numitul RG pentru care a contribuit la înfiinţarea mai multor agenţi economici controlaţi de acesta, dar pentru care figurau ca asociaţi rude ale acestuia din urmă.Tot acesta din urmă l- a rugat pe ARG să il ajute pentru a găsi un sediu social în vederea înfiinţării altor societăţi comerciale, astfel că martorul i- a comunicat numărul de contact, găsit pe internet, al unei persoane care se ocupa de înfiinţarea de societăţi în Bucureşti. Tot la solicitarea numitului RG i- a transferat persoanei din Bucureşti o sumă de bani, fără a putea preciza cuantumul. Martorul a arătat că nu cunoştea detalii legate de afacerile derulate de RG în perioada respectivă, dar în repetate rânduri era însoţit de un bărbat numit ML. (f. 42-43, vol.IV) 

Din declaraţia numitului ACA rezultă că în urmă cu mai mulţi ani, având nevoie de bani a postat un anunţ pe OLX prin care si- a aratat disponibilitatea de a prelua societăţi comerciale, ocazie cu care a fost contactat de aşa numitul A, jurist, la solicitarea căruia şi pentru sume de aproximativ1500 lei a preluat părţi sociale pentru diferite societăţi sau a intermediat preluarea de societăţi către numitele GV, NVC, IM, CC CN. (f. 135-138, vol.III) 

Se arată că aceste susţineri se coroborează parţial cu declaraţia formulată de numitul CC în calitate de suspect în dosarul penal nr. 659/D/P/2013 al DIICOT ST Constanţa, care a arătat că prin intermediul numitei GV a aflat de posibilitatea de a preluarea societăţi comerciale contra unor sume de bani prin intermediul aşa- numitului C, astfel încât s- a întâlnit cu o persoană, probabil avocat împreună cu care s- a deplasat la notar din zona Piaţa Muncii pentru a semna mai multe documente, între care probabil şi acte privind SC VI SRL despre activitatea căreia nu avea cunoştinţă, operaţiune pentru care a primit suma de 600 lei. Numitul CC a precizat că nu il cunoaşte pe numitul ML, persoană împuternicită pe conturile bancare aparţinând SC VI SRL. (f.191-194, vol.III)

Declaraţia numitului CC a fost confirmată de martora CN, mama sa, care a arătat că în urma cu mai mulţi ani s- a deplasat împreună cu GV, IM şi aşa numitul C,  identificat ca fiind ACA la un birou notarial pentru a prelua societăţi comerciale, contra sumei de 600 lei fiecare. La cabinetul nortarial a semnat unele documente fără a le citi, iar la final a primit de la o persoană necunoscută care i- a însoţit suma de bani stabilită. În legătură cu aceleaşi aspecte martora a mai fost audiată şi la Poliţia Capitalei şi la Poliţia din Constanţa. (f.118-119, vol.III) 

Din verificările efectuate cu privire la împuternicirea numitului ML pentru administratorul SC VI SRL, s- a constatat că în data de 16.03.2011 la Biroul Notarilor Publici …. au fost întocmite următoarele procuri:

- procura prin care numitul CC a împuternicit pe numitul ML (CNP 1881218134155) să il reprezinte cu puteri depline în activitatea SC VI SRL, cu încheierea de autentificare nr. 241/16.03.2011;

- procura prin care numita CN, l- a împuternicit pe numitul CAD să o reprezinte cu puteri depline în activitatea SC V SRL, cu încheierea de autentificare nr. 242/16.03.2011;

- procura prin care numita GV l- a împuternicit pe numitul CAD  să o reprezinte cu puteri depline în activitatea SC GI SRL, cu încheierea de autentificare nr. 243/16.03.2011. (f.111-118, vol.IV)

Fiind audiat în cauză, numitul ML a făcut declaraţii în totală contradicţie cu cele menţionate anterior, arătând că în perioada în care lucra în zona Portului Constanța, în jur de anul 2009, a cunoscut persoane care se ocupau cu achiziții cereale, întocmeau avize pentru cereale, printre care și CC care l- a împuternicit cu procură specială să se ocupe de reprezentarea societății VI SRL în fața oricăror persoane fizice și juridice. Martorul nu a putut preciza dacă a fost la un notar sau în ce localitate am fost cu ocazia împuternicirii amintite mai sus, dar cu acestă împuternicire s- a deplasat în București la o unitate bancară, eventual PIRAEUS BANK SA și unde a deschis un cont bancar pentru SC VI SRL, acționând la solicitarea numitului CC. Ulterior a completat avize și borderouri de achiziții cereale prezentate în alb, cu datele transmise de CC sau alte persoane trimise de acesta, iar cu aceste borderouri de achiziții cereale a retras diferite sume de bani din contul deschis la PIRAEUS BANK pe care le înmâna mandantului sau altor persoane fără a opri vreo sumă de bani, primind de regulă o dată pe lună aproximativ suma de 2.500 lei, un salariu minim pe economie. ML a arătat că l-a cunoscut pe RG din zona Portului Constanța, aproximativ în aceeași perioadă în care a fost împuternicit pe firma VI SRL. (f.40-41, vol.III)

5.SC GI SRL

În semestrul II 2011, respectiv în luna iulie 2011 și decembrie 2011, SC CVR SRL înregistrează în evidența contabilă, achiziții de la GI SRL în sumă totală de 369.737 lei cu TVA inclus, achiziții înregistrate în jurnalul de cumpărări.

În data de 25.07.2011 SC CVR S.R.L în calitate de cumpărător încheie cu SC GI SRL în calitate de vânzător, prin reprezentant GV, contractul de vânzare-cumpărare nr. 46/25.07.2011 având ca obiect ,,vânzarea de materiale de construcții”, respectiv vânzarea de fier beton și plasă sudată pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 25.07.2011 până la data de 24.08.2011. Valoarea totală a mărfii vândute este de 149.175 lei + TVA. (f.108-110, vol. V)

În data de 05.12.2011 SC CVR S.R.L în calitate de cumpărător încheie cu SC GI SRL în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare fără număr având ca obiect ,,vânzarea de materiale de construcții”, respectiv vânzarea de fier beton și plasă sudată pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 23.12.2011 până la data de 22.01.2012. Valoarea totală a mărfii vândute este de 149.000 lei + TVA. (f.111-113, vol. V)

f)În baza celor două contracte, SC GI SRL a emis un număr de 4 facturi prin care SC CVR achiziționează materiale de construcții în sumă totală de 369.737 lei cu TVA inclus conform tabelului următor (f.123-126, vol. V):

Nr.si data FFDenumire produse/serviciiBaza impozitareTVATotal

277/25.07.2011avans marfă48.387,0011.612,9060.000,00

280/29.07.2011storno FF 277/25.07.201148.387,0011.612,9060.000,00

278/29.07.2011plasă sudată,fier beton149.175,0035.802,00184.977,00

395/27.12.2011plasă sudată,fier beton149.000,0035.760,00184.760,00

TOTAL298.175,0071.562,00369.737,00

Facturile de achiziție emise de GI SRL au fost însoțite de avize de însoțire a mărfii şi au fost înregistrate de CVR SRL în jurnalul de cumpărări aferent lunii iulie 2011 și decembrie 2011. Conform notelor de recepție și a bonurilor de consum, materialele achiziționate de CVR SRL de la GI SRL au fost recepționate întrând în gestiunea beneficiarului lucrării, SC VC SRL și date în consum la data la care au fost achiziționate.

Plățile pentru achizițiile de la GI SRL sunt înregistrate în evidența contabilă a SC CVR SRL, în fișa contului 5121, în luna iulie 2011, august 2011 și decembrie 2011, în sumă de 369.737 lei.

Potrivit avizelor de însoţire a mărfii  produsele achiziţionate de SC CVR SRL de la GI SRL constând în fier beton şi plasă sudată au fost transportate cu mijloace de transport cu numere de înmatriculare: conform avizului 324/1.08.2011- B 38 EIB şi B 87 VYC, delegat AP, conform avizului 325/1.08.2011-B 82 AZN şi BIF 17 MOU, delegat IA, conform avizului 326/1.08.2011- B 12 EYM şi IF 16 PUY, delegat PT,  conform avizului 409/27.12.2011- B 38 EIB şi B 87 VYC, delegat AP, conform avizului 410/27.12.2011- B 99 PKI şi B 21 NIM, delegat Ozman Giuzum, conform avizului 414/B 82 YOP şi B 87 YOM .

În urma verificărilor a fost identificat fostul titular al autovehiculului cu nr. de înmatriculare B 21 NIM, în persoana numitei Stoica Maria care a declarat că a deţinut autoturismul marca Dacia cu nr. B 21 NIM din anul 2006 până în 2017, fiind condus exclusiv de soţul său până în anul 2013, când a decedat, fără să îl fi folosit la transport marfă sau să îl fi împrumutat vreunei persoane. (f.236-237, vol.III)

În ce priveşte autovehiculului cu nr. de înmatriculare B 12 EYM, numitul Neculcea Marin a arătat că a deţinut autoturismul marca Dacia cu acest număr până în anul 2017 când a predat- o la casat, fără să fi desfăşurat în toată perioada transporturi de marfă pentru socităţi comerciale, fiind folosit doar în interes personal. (f.260-261, vol.III)

Fiind audiat în calitate de martor, Drăghiciu Ioan, administrator al SC CC SRL CUI 14737267, cu sediul în Codlea, societatea pe numele  careia au figurat înregistrate vehiculele tip cap tractor cu nr. de înmatriculare B ..., B ... şi B .., a arătat că acestea au fost în folosinţa societăţii anterior anului 2011 până în anul 2014, însă nu a avut relaţii comerciale cu la SC GI SRL. Cu referire la SC CVR SRL martorul a prezentat fişa client din care reiese că au existat raporturi in luna august 2012. (f.277-281, vol.III)

În ce priveşte persoanele delegate ale căror date se regăsesc pe avizele de însoţire marfă, astfel cum rezultă din procesul verbal de verificări din data de 5.07.2018 s- au constatat neconcordanţe între actul de identitate indicat şi nume, iar pentru numerele de înmatriculare IF 17MOU şi IF 16PUY nu au fost identificate înregistrări.  (f.283, vol.III)

Din analiza conturilor bancare ale societăților CVR SRL și GI SRL, rezultă următoarele:

* în data de 28.07.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății GI SRL deschis la PIRAEUS BANK suma de 60.000 lei; în aceeași zi banii sunt virați în contul societății TEF SRL.

* în data de 01.08.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA suma de 51.977 lei și din contul deschis la BRD SA suma de 73.000 lei în contul societății GI SRL deschis la PIRAEUS BANK; în aceași zi, banii sunt virați în contul societății TEF SRL.

* în data de 28.12.2011, CVR SRL virează din contul deschis la CEC BANK SA în contul societății GI SRL deschis la PIRAEUS BANK suma de 184.760 lei; în aceeași zi banii sunt virați în contul societății TEF SRL. (f. 143, vol. II şi f. 160-162 şi 175- 179, vol. XXI)

Din analiza contului bancar … deschis la PIRAEUS BANK (actualmente FIRST BANK SA) de SC EF SRL CUI 27443719 rezultă ca unic împuternicit din data de 18.01.2011 a fost numitul TDI. Acest cont a fost creditat în cursul anului 2011 cu sume semnificative (maxim 462.000 lei) prin transferuri bancare provenind de la de la societăți cu rol de ordonator, între care SC GI SRL şi SC V SRL, având ca explicații plată contravaloare facturi fiscale. De regulă, în aceeași zi în care contul era creditat toate sumele respective sunt retrase în numerar de către sus- numitul cu justificarea achiziții cereale

În mod similar suma de 60.000 lei provenită de la SC GI SRL cu justificarea plata factura 0030 a fost retrasă în numerar în data de 28.07.2011, în condițiile în care suma provenea de la societatea CVR SRL în urma transferului către GI SRL din data de 28.07.2011 cu justificarea CV.F.NR.277/25.07.2011

În ce priveşte contul bancar având IBAN … deschis la RAIFFEISEN BANK SA aparținând societății EF SRL CUI 27443719 din analiza tranzacţiilor efectuate a rezultat că acesta a fost creditat în perioada 06.04.2011 – 22.12.2011 cu sume considerabile provenind din transferuri de la diferite societăți comerciale, printre care şi SC GI SRL, după care în aceeași zi, banii erau retrași în numerar din bancomat sau din unitatea bancară de către numitul TDI cu justificarea achiziții cereale. (f. 1-2,13-14, 58-62, vol. XXIII)

Potrivit documentelor comunicate de unităţile bancare în baza mandatelor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Braşov persoanele împuternicite pe conturile bancare deschise de SC GI SRL la CEC Bank a fost numitul CAD începând cu data de 5.07.2011, iar pe conturile deschise la PIRAEUS BANK au fost RG începând cu data de 22.06.2010 şi CAD începând cu data de 9.03.2012. (f. 50-56, 153-159, vol. XXI)

Din verificările privind pe numitul TDI s- a constatat că acesta era un cunoscut al numitului RG, faţă de cei doi fiind dispusă trimiterea în judecată prin rechizitoriul nr. 430/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în legătură cu înregistrarea în cursul anului 2010 în contabilitatea SC GI SRL a unor operaţiuni fictive constând în achiziţii de cereale în baza unor facturi puse la dispoziţie de TDI, în calitate de administrator al SC ABS SRL. (f. 24-35, vol. XXIV) 

Din istoricul SC GI SRL (CUI 27072009) (f. 130-148, vol. IX) s- a constatat că aceasta a fost înregistrată la data de 16.06.2010, având sediul social la adresa din Constanţa, str. ... şi obiect principal de activitate comerț cu ridicata al cerealelor. Numitul RCE a deținut calitatea de asociat, în timp ce numitul RG a fost desemnat administrator începând cu 16.06.2010 până la data de 16.03.2011, când în locul său a fost numită GV, aceasta dobândind şi calitatea de asociat începând cu luna martie 2011. Societatea GI SRL nu a figurat cu niciun angajat înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa. (f. 175, vol. V)

Persoană împuternicită împuternicit să efectueze orice activitate în numele societăţii a fost numitul CAD, inclusiv pe conturile bacare.Fiind audiat acesta a arătat că având intenția de a se angaja la barul deținut de numitul RG în urmă cu 8- 9 ani, i-a înmânat acestuia actul de identitate, însă ulterior s- a răzgândit şi nu a mai fost încheiat vreun contract de muncă.

 Numitul CAD a precizat că nu a desfășurat nicio activitate pentru societatea numitului RG şi nici nu a semnat vreun document la bancă sau la notariat pentru aceasta, nu a avut calitatea de împuternicit al SC GI SRL, nu a avut drept de semnătură în bancă şi nu a retras bani din conturi. De asemenea, a contestat întocmirea şi semnarea facturilor sau a avizelor de marfă în numele GI SRL către clienta CVR SRL, necunoscând- o nici pe numita GV. (f. 209-211, vol. V).

Din declaraţia numitului RG (f. 37-38, vol.III) a rezultat că de la înființarea societății GI SRL în anul 2010 s-a ocupat efectiv de administrare până în perioada martie-aprilie 2011, când au fost cesionate părţile sociale şi a predat arhiva unei persoane de sex feminin, fără a-şi aminti numele sau alte date de identificare ale acesteia sau date de contact.

Societatea GI SRL a avut ca principal obiect de activitate achiziții de cereale pe care ulterior le comercializa în România, fiind posibil ca expertul contabil IC să fie cel care a ținut contabilitatea.

Actele de cesiune s-au întocmit la un birou specializat situat în apropierea Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, iar la momentul audierii numitul RG a declarat că nu se mai afla în posesia niciunui document sau înscris privind arhiva societății GI SRL sau actele de cesiune ale acestei societăți şi nici nu a mai avut nicio legătură cu acestă firmă. Acesta a precizat că SC GI SRL, în timpul în care a fost administrator, nu a avut relații comerciale cu societatea CVR SRL CUI 26928210 și numele de NV nu îi spune nimic.

Referitor la CAD, martorul a  declarat că acesta din urmă e un prieten vechi, iar pentru că la momentul la care a cesionat firma GI SRL avea bani de încasat, a insistat la cei care au preluat societatea, o femeie însoțită de doi bărbați, ca CA să fie împuternicit în bancă pe contul societății GI SRL pentru a-şi putea ridica suma restantă din banii ce urmau să ajungă în contul societăţii, bani care nu au ajuns în cont.

În cauză a fost audiat martorul BRE care a declarat că a reprezentat constructorul CVR SRL (în calitate de șef de șantier) cu ocazia realizării lucrărilor cu fonduri europene: fermă de creştere şi îngrăşare porci în Municipiul Codlea (fostul CAP), extindere şi modernizare Pensiunea BI beneficiar SC M SRL, realizare Pensiune B din sat Simon, Jud. Braşov, beneficiar SC GC SRL și realizare Pensiune Turistică PZ (actualmente cu denumirea V) din loc. Vama Buzăului, Jud. Braşov, beneficiar SC PZ SRL şi realizare Pensiune VC din loc. Vama Buzăului, Jud. Braşov, beneficiar  SC VC SRL.

Referitor la ferma de creştere şi îngrăşare porci în Municipiul Codlea (fostul CAP), martorul BRE a declarat că nu știe să fi lucrat la acest obiectiv oameni angajați ai societății FM SRL. Îl cunoaște pe administratorul acestei societăți în persoana numitului MF și menționează că nu l-a văzut niciodată la locul realizării obiectivelor sus-menționate, precizând totodată că la finisaje și la structură au lucrat doar angajați ai societății CVR SRL

Referitor la lucrarea extinderea şi modernizare Pensiunea BI beneficiar SC M SRL, nu știe să fi existat vreo subantrepriză, nu a văzut alți muncitori care să nu fie angajați ai societății CVR SRL.

Referitor la lucrarea Pensiune B din sat Simon, Jud. Braşov, beneficiar SC GC SRL, martorul BRE a declarat că nu reține să fi fost achiziționate materiale de construcții de la societățile TB SRL CUI 14297409 și VA SRL CUI 22507560 pentru realizarea acestei lucrări. Materialele erau livrate direct pe șantiere, fiind recepționate de acesta, de NV sau de NC.

Referitor la lucrarea Pensiune Turistică PZ actualmente cu denumirea V) din loc. Vama Buzăului, Jud. Braşov, beneficiar SC PZ SRL, martorul BRE a declarat că nu reține să fi fost achiziționate materiale de la societățile VI SRL CUI 28205570, GI SRL CUI 27072009 pentru realizarea acestei lucrări (f. 160-163, vol.III) 

În concluzie, din actele de urmărire penală rezultă fără dubiu că SC TB SRL, SC VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL sunt societăți constituite special în scopul emiterii de facturi fiscale către diferiți beneficiari, între care SC CVR SRL, care au procedat la înregistrarea acestora în contabilitate, obţinând astfel, în mod ilicit, un beneficiu fiscal reprezentat de cuntumul cu care au fost diminuate obligaţiile fiscale datorate bugetului general consolidat al statului. În ce priveşte furnizorii menţionaţi anterior se constată o serie de elemente comune, respectiv imposibilitatea identificării documentelor contabile ale acestora sau a unui reprezentant, lipsa unor angajaţi înregistraţi la Inspectoratul Teritorial de Muncă, cercetarea acestora în diferite cauze penale, împuternicirea pe conturile bancare a unor persoane care aparent nu au avut nicio legătură administrarea societăţii care au procedat la retragerea în numerar a sumelor de bani transferate de SC CVR SRL în baza facturilor fiscale fictive.

Dincolo de susţinerile invocate de apărătorul ales al inculpatului în cuprinsul cererii din data de 21.10.2019 referitoare la faptul că nu s- a făcut dovada că achiziţiile de bunuri şi servicii nu sunt reale, în condiţiile în care la dosarul cauzei au fost depuse contracte, facturi, devize şi situaţii de lucrări, iar agenţiile de management care au gestionat finanţările realizate din fonduri europene şi Inspectoratul de Stat în Construcţii au examinat cu rigurozitate proiectele de construcţii, fiind exclusă fraudarea, se apreciază ca fiind lipsit de relevanță faptul că documentele justificative şi actele contabile sunt întocmite cu respectarea tuturor cerințelor de formă, în condiţiile în care din actele de urmărire penală efectuate s- a constatat că acestea nu reflectă realitatea, ipoteză cu implicații atât în plan penal cât şi în fiscal.

Astfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că Directiva a şasea privind sistemul comun de taxă pe valoare adăugată trebuie interpretată ca interzicând orice drept al unei persoane impozabile de a deduce TVA plătită în amonte, dacă tranzacţiile din care derivă acest drept constituie o practică abuzivă. Există o practică abuzivă atunci când, în primul rând, tranzacţiile  în cauză, indiferent de aplicarea formală a condițiilor prevăzute de dispoziţiile Directivei şi a legislaţiei naţionale care o transpune, au ca efect obţinerea unui avantaj fiscal a cărui acordare ar fi contrară scopului acestor prevederi, iar în al doilea rând trebuie să rezulte dintr- un număr de factori obiectivi că scopul esențial al acestor tranzacții este obținerea unui avantaj fiscal. 

Deşi pe baza jurisprudenţei CJUE dreptul de deducere a TVA funcționează automat şi trebuie respectat, inclusiv părţii care nu cunoaşte ce s- a întâmplat în amonte sau în aval în lanţul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, totuşi în situaţia în care pe baza unor elemente obiective se stabileşte că persoana impozabilă ştia sau ar fi trebuit să ştie că prin achiziţiile sale participă la o tranzacție în legătură cu evitarea frauduloasă a TVA- ului, exercițiul dreptului de deducere al TVA ului poate fi refuzat sau limitat. Determinarea unei astfel de ipoteze, cea a relei credințe, atunci când există o cauză penală pendinte revine organelor de urmărire penală, acestea administrând mijloace de probă atât în apărarea cât şi în acuzarea persoanei cercetate.

Or astfel de elemente obiective subzistă în prezenta cauză, astfel cum au fost prezentante anterior, dar şi prin faptul că în mod cu totul surprinzător, în decurs de câteva luni, SC CVR SRL, prin reprezentantul legal NV a procedat la înregistrarea de cheltuieli aferente relaţiilor comerciale desfăşurate cu patru parteneri cu un comportament cel puţin suspect, ba chiar în privinţa cărora ar fi putut la o simplă verificare să constate că la momentul întocmirii facturilor fiscale erau declaraţi inctivi şi mai mult valoarea achiziţiilor este una care excede cu mult cuantumul mediu al achiziţiilor efectuate de la furnizori cu activitate reală în domeniul comercializării de materiale de construcţii, D, H şi R, astfel cum reiese din jurnalele de cumpărări aferente anului 2011 şi declaraţiilor fiscale D394. (f.  f.34.-45,190-196, vol.VII)

În ce priveşte relaţia cu SC FM SRL, din declaraţiile martorilor şi din analizarea resurselor SC CVR SRL rezultă că subcontractarea lucrărilor către prima societate s- a făcut în mod artificial, în scopul mutării datoriei fiscale în sarcina acesteia din urmă, care la rândul său a subcontractat aparent efectuarea lucrărilor către două firme fantomă, beneficiind în final de deducerea TVA şi diminuarea bazei impozabile cu valori apropiate celor colectate initial. Pe de altă parte, din analiza actelor contabile şi a operaţiunilor bancare efectuate prin conturile bancare aparţinând SC FM SRL  se constată legături fie anterior, fie ulterior comiterii faptelor care fac obiectul cauzei atât cu societăţi cu comportament de tip fantomă SC TB SRL şi SC VA SRL precum şi o parte din beneficiarii lucrărilor efectuate de CVR SRL, respectiv SC M SRL şi SC M SRL, care în eventualitatea în care societatea reprezentată de inculpatul NV nu ar fi putut furniza o parte din servicii, ar fi putut contracta direct cu subantreprenorul scutind eventuale cheltuieli. (f.31-34, vol.VIII).

Potrivit concluziilor raportului de constatare întocmit la data de 23.01.2019 de către inspectorul antifraudă în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală – Direcţia de Combatere a Fraudelor, detaşat în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov rezultă că prin înregistrarea în evidența contabilă a achizițiilor de la SC FM SRL, SC TB SRL, SC VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL, SC CVR SRL prin reprezentantul legal în persoana inculpatului NV a diminuat baza impozabilă a impozitului pe profit și a majorat taxa pe valoare adăugată deductibilă, determinând un prejudiciu total de 620.168 lei  (reprezentând debit compus din 248.067 lei impozit pe profit și 372.101 TVA) (f. 136-150, vol. II).

Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul NV a invocat dreptul de a nu face nicio declaraţie (f. 1- 3, vol.III).

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 14.10.2020 a fost constatată neregularitatea actului de sesizare în sensul că, deși activitatea infracțională este detaliat redată și analizată raportat la fiecare societate comercială parteneră, dintre cele cinci avute în vedere, aferent fiecărui act material, totuși, la secțiunea în drept nu este menționată valoarea cheltuielilor cu achiziţii fictive de mărfuri şi servicii aferent relației cu fiecare societate comercială dintre cele cinci.

În baza art. 345 alin. 3 C.pr.pen, în termenul prevăzut de lege, prin ordonanța din 27.11.2020 procurorul a comunicat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată și a remediat neregularitatea, indicând cuantumul achizițiilor raportat la fiecare societate comercială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară reţine următoarele:

Potrivit art. 346 alin. 4 C.pr.pen., în toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii.

Astfel, având în vedere considerentele încheierii intermediare, răspunsul procurorului în sensul menţinerii dispoziţiei de trimitere în judecată și remedierea neregularităților, judecătorul de cameră preliminară va reţine că este posibilă stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii şi, prin urmare, va constata competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală şi, în baza art. 346 alin. 4 C.pr.pen., va dispune începerea judecăţii în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 346 alin. 4 C.pr.pen. constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 624/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpatul NV trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. 41 alin. 2 C.p. (din 1969) (5 acte materiale aferente relaţilor comerciale cu fiecare partener dintre SC FM SRL, TB SRL, VA SRL, VI SRL, GI SRL), art. 5 C.p. și dispune începerea judecăţii.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 18.01.2021.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER,

Red. A.C./18.01.2021

Tehnored. D.M./18.01.2021

4 ex.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 2037/62/2020/a1

ÎNCHEIERE

Şedinţa camerei de consiliu din 14 octombrie 2020

Instanța constituită din:

Judecător de cameră preliminară: AC

Grefier: DM

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov este reprezentat de procuror IB

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cererilor şi excepţiilor pe cameră preliminară formulate de către inculpatul NV prin apărător ales, avocat Gheorghe Alexandru cu privire la legalitatea rechizitoriului şi administrării  probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală  în dosarul de urmărire penală  nr.624/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate potrivit art.369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, părţile nefiind citate.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 22 septembrie 2020, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe. La acea dată, având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunţarea pentru data de 06.10.2020 şi apoi pentru data de azi când, în urma deliberării,

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 624/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov din 26.06.2020, înregistrat la această instanţă în data de 14.07.2020 sub nr. 2037/62/2020, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul NV sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu aplic. 41 alin. 2 C.p. (din 1969) (5 acte materiale aferente relaţilor comerciale cu fiecare partener dintre SC FM SRL, TB SRL, VA SRL, VARAIN IMPROVMENT SRL, GI SRL) şi art. 5 C.p.

(….)

În termenul stabilit conform art. 345 C.p.p. raportat la art. 344 alin. 3 C.p.p., inculpatul NV, prin apărător ales, a solicitat excluderea unor mijloace de probă, solicitând ca în temeiul art. 346 alin 1, lit c, să se constate nulitatea dispoziţiei de trimitere în judecată şi restituirea cauzei la procuror, pentru acoperirea neregularităţilor, având în vedere următoarele motive:

Se susține că în speţa dedusă judecăţii, rechizitoriul nu cuprinde o descriere a situaţiei de fapt corespunzătoare infracţiunilor imputate inculpatului, ci mai mult o înşiruire a probelor din care ar rezulta vinovăţia unor alte persoane, respectiv reprezentanţii sau prepuşii furnizorilor societăţii CVR SRL, pe care inculpatul a administrat-o, respectiv, SC FM SRL, SC TB SRL sc VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL.

Inculpatul susține că rechizitoriul nu face nicio menţiune cu privire la faptul dacă facturile emise de furnizori au fost sau nu înregistrate în evidenţa contabilă a acestora, dacă vânzările efectuate de SC FM SRL, SC TB SRL sc VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL consemnate în cele facturile fiscale aveau sau nu existenţa reală şi dacă ele figurau înregistrate în contabilitatea societăţii cumpărătoare.

Se arată că lămurirea acestor aspecte era absolut necesară pentru ca modul de săvârşire a infracţiunii de evaziune fiscală să poată fi înţeles. Dacă operaţiunile comerciale consemnate în facturile fiscale au avut existenţa reală inculpatul poate fi acuzat de evaziune fiscală numai în situaţia că nu a înregistrat facturile în evidenţele contabile a SC FM SRL, SC TB SRL sc VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL

Dacă operaţiunile comerciale consemnate în facturile fiscale nu au existenţă reală, atunci se susține că evaziunea fiscală au săvârşit-o administratorii societăţilor comerciale beneficiare M SRL, VC SRL şi M SRL, care au folosit facturile pentru a înregistra în evidenţele societăţilor cumpărătoare cheltuieli nereale, iar inculpatul ar putea fi acuzat de complicitate la evaziune fiscală săvârşită de acesta.

Se susține că în rechizitoriu nu este detaliată şi nici măcar expusă maniera în care se presupune că inculpatul a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, respectiv care a fost modalitatea presupus frauduloasă prin care inculpatul s-ar fi înţeles cu reprezentanţii societăţilor mai sus menţionate pentru evidenţierea unor operaţiuni fictive, deşi pe de-o parte s-au făcut plăţi prin viramente bancare, deci sumele de bani au ajuns în conturile furnizorilor, iar pe de altă parte lucrările şi serviciile facturate au fost înglobate în construcţiile beneficiarilor reali.

În acest sens, se învederează instanţei că procurorul nu a dispus efectuarea vreunei expertize tehnice asupra construcţiilor realizate de CVR SRL care să confirme faptul că achiziţionarea materiilor prime şi serviciilor de la SC FM SRL, SC TB SRL sc VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL nu sunt reale.

O astfel de probă ar fi arătat fără putinţă de tăgadă dacă lucrările şi bunurile facturate de furnizorii SC FM SRL, SC TB SRL sc VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL se regăsesc pe teren în construcţiile edificate de societatea pe care am administrat-o.

Mai mult decât atât, eventuala nerealitate a bunurilor şi a serviciilor ar fi putut fi probată, eventual prin identificarea unor dublări a unor servicii sau bunuri în contabilitatea CV SRL, fapt ce nu a fost nici verificat, şi deci nici probat.

Cu atât mai mult nu este posibil ca lucrările facturate de SC FM SRL, SC TB SRL sc VA SRL, SC VI SRL şi SC GI SRL să fie nereale, deoarece construcţiile edificate în acea perioadă, pentru beneficiarii M SRL, VC SRL şi M SRL au fost realizate prin finanţări AFIR, fiecare etapă a construcţiei fiind verificată de inspectorii AFIR, precum şi finalizarea şi conformitatea lucrărilor fiind conform proiectelor de finanţare.

Faţă de acestea, se consideră că faptele imputate inculpatului nu sunt descrise cu toate elementele necesare pentru a conduce la caracterizarea lor în drept urmată de motivarea încadrării juridice şi pentru a putea şti care este prejudiciul ce se reţine ca rezultat din săvârşirea fiecărei fapte.

Deşi faptele descrise sunt mai multe de 10 la număr (facturi fiscale, contracte, situaţii de lucrări), infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt în număr de 5 acte materiale (articolul 9 literele „c" din Legea nr. 241/2005).

Dacă a apreciat că sunt incidente prevederile articolului 41 aliniat 2 Cod penal, procurorul nu numai că ar fi trebuit să menţioneze aceste prevederi, ci să şi arate care sunt faptele pe care le-a socotit ca fiind acte materiale ce alcătuiesc conţinutul constitutiv al infracţiunii continuate de articolul 9 litera "c" din Legea nr. 241/2005.

Pentru toate aceste considerente, se solicită constatarea neregularității rechizitoriului nr. 624/P/2014 din data de 26.06.2020 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, întrucât s-a omis descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpatului într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, în accepţiunea elementelor constitutive ale infracţiunii care face obiectul sesizării instanţei, nu s-au indicat numărul actelor materiale reţinute în privinţa inculpatului, perioada infracţională pentru care s-a dispus trimiterea în judecata şi există o neconcordanţă între faptele descrise şi încadrarea juridică a acestora.

Deopotrivă, se solicită excluderea următoarei probe administrate în cursul urmăririi penale în afara cadrului procesual legal, cu încălcarea dispoziţiilor art.8 şi art.10 alin.5 C.p.p.: raport de constatare tehnico-ştiinţifică fără nr. din data de 23.01.2019, depus la dosarul de urmărire penală, întocmit de inspectorii antifraudă detaşaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov (dos, u.p. vol.ll, f.136- 236).

Se invocă nulitatea acestei probe prin încălcarea dreptului la apărare, lipsa de obiectivitate a raportului, prin prisma calităţii inspectorului antifraudă, dar şi că inspectorul antifraudă s-a limitat la a prelua argumentele expuse în raportul de inspecţie fiscală întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, fără a consulta actele contabile ale societăţii. De asemenea, s-a mai arătat că specialistul antifraudă şi-a depăşit competenţele, trăgând concluzii de natură juridică.

Se arată că în acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin decizia nr. 87 din 13 februarie 2019, reţinând că ”aspectele constatate printr-un raport de constatare se bucură de aceeaşi valoare probantă cu cele reţinute într-un raport de expertiză, neexistând vreo ierarhizare a acestora. În acest context, Curtea reţine că, referitor la incompatibilitate, în doctrină s-a arătat că aceasta este „situaţia în care se poate eventual afla un subiect procesual atunci când ar participa în aceeaşi cauză penală în două poziţii procesuale sau o poziţie procesuală şi alta extraprocesuală ce nu se pot concilia. Inconciliabilitatea dintre cele două poziţii explică existenţa instituţiei procesuale a incompatibilităţii. Poziţiile procesuale sunt inconciliabile atunci când ocuparea lor de către acelaşi subiect procesual în aceeaşi cauză penală face să nască suspiciune, îndoială asupra capacităţii subiective a acestui subiect, în ceea ce priveşte obiectivitatea şi imparţialitatea în cazul subiecţilor oficiali sau cu privire la loialitatea şi probitatea în cazul subiecţilor particulari".

Potrivit art.97 alin.(2) lit.e) din Codul de procedură penală, atât rapoartele de expertiză, cât şi rapoartele de constatare reprezintă mijloace de probă, iar, potrivit art.103 alin.(l) din acelaşi act normativ, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Aceasta presupune ca probele obţinute prin aceste două mijloace de probă au valoare probatorie egală.

Or, din analiza coroborată a dispoziţiilor anterior menţionate rezultă, pe de o parte, că rolul şi locul specialistului în procedura penală nu sunt esenţial diferite de cele ale expertului, iar, pe de altă parte, că raportul de expertiză şi cel de constatare tehnico-ştiinţifică se bucură de aceeaşi importanţă în cadrul procedurilor penale, nefiind realizată o ierarhizare a valorii probante a celor două.

Constatările efectuate prin cele două mijloace de probă pot avea o influenţă importantă asupra judecătorului, în condiţiile în care atât expertiza, cât şi constatarea se dispun în scopul elucidării unor aspecte care fac necesară opinia unui specialist în domeniul respectiv, domeniu care nu intră în aria de expertiză a judecătorului. Mai mult, constatările efectuate prin cele două mijloace de proba pot juca uneori un rol determinant între elementele pe care judecătorul îşi întemeiază hotărârea.

Or, în aceste condiţii, existenţa unei situaţii care determină punerea la îndoială a imparţialităţii persoanei care este chemată să realizeze o analiză a unor elemente din procesul penal determină punerea la îndoială a imparţialităţii actului de justiţie.

Or, în condiţiile în care legiuitorul a apreciat cu caracter absolut că aceste situaţii determină imparţialitatea persoanelor implicate în procedurile judiciare penale, cu efecte ce se răsfrâng asupra echităţii procesului, este evident că existenţa acestor situaţii raportat la persoana specialistului produce aceleaşi efecte.

Suplimentar, potrivit art. 350 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, „în cazuri temeinic justificate, după începerea urmăririi penale, cu avizul procurorului, poate fi solicitată A.N.A.F. efectuarea de controale fiscale, conform obiectivelor stabilite" iar „rezultatul controalelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se consemnează în procese-verbale, care constituie mijloace de probă".

Aceste texte „dau expresie unei modalităţi de colaborare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu organele de urmărire penală în cursul procesului penal.

Rezultatul controalelor fiscale realizate se concretizeaă într-un proces-verbal care (...) constituie mijloc de probă, aspect care se corelează cu art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. în această ipoteză, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu acţionează în calitate de parte în procesul penal, ci ca organ de specialitate, în virtutea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 şi ale Codului de procedură penală şi nu afectează nici statutul sau activitatea organelor de urmărire penală" (paragr. 56);

Prin urmare, se va putea solicita ANAF efectuarea unor verificări, care au valoarea unor constatări de specialitate, dar numai în cazurile în care ANAF nu este persoană vătămată: „nu acţionează în calitate de parte în procesul penal, ci ca organ de specialitate", arată Decizia Curţii Constituţionale nr. 72/2019 (M. Of. nr. 332 din 02 mai 2019).

Se mai arată că în minuta întâlnirii procurorilor şefi de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel din 9-10 martie 2020, se concluzionează că : ”Toate celelalte acte întocmite de ANAF, care nu pot fi folosite cu valoare de constatări de specialitate în procesul penal, constituie, când ANAF are calitatea de persoană vătămată în procesul penal, înscrisuri provenind de la un subiect procesual principal, care vor avea acelaşi regim cu înscrisurile întocmite de oricare alt astfel de subiect”.

În vreme ce niciun subiect procesual principal nu poate furniza organului de urmărire penală sau instanţei de judecată „opinii de specialitate", cu caracter ştiinţific - întrucât acestea reclamă obiectivitate şi independenţă, în schimb orice subiect procesual poate furniza înscrisuri proprii, ca mijloace de probă, în măsura în care „din conţinutul lor rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului" - art. 198 alin. (1) C.p.p.

Problema de drept reală însă nu este dacă înscrisurile aflate în posesia ANAF sau depuse de către această persoană vătămată (de exemplu, odată cu sesizarea organelor de urmărire penală) se pot sau nu încadra în noţiunea de înscris - mijloc de probă; de principiu, răspunsul nu poate fi decât pozitiv. Problema este că valoarea lor probatorie nu poate fi alta decât aceea oricăror înscrisuri întocmite de o parte a procesului; în acest înţeles, de acte întocmite de părţi, ele nu vor putea avea o valoare probatorie mai mare decât, de exemplu, un jurnal al unei persoane fizice.

Nici procurorul şi nici judecătorul/instanţa nu se vor putea raporta la ele împotriva suspectului sau inculpatului ca la mijloace de probă conţinând informaţii de specialitate; concluziile având acest caracter nu se vor putea trage din aceste înscisuri, ci numai din expertize sau constatări întocmite în condiţiile art. 172-1811 C.p.p.

Mai mult, se arată că inculpatul a formulat obiecţiuni la acest raport, obiecţiuni ce au fost analizate tot de inspectorii antifraudă ai ANAF, care au formulat o opoziţie la obiecţiunile sale, opoziţie care l-a determinat pe procurorul de caz să respingă prin ordonanţă obiecţiunile inculpatului.

Cu alte cuvinte, se arată că partea civilă a administrat proba știinţifică pe baza căreia se sprijină acuzaţia şi tot partea civilă i-a respins dreptul de a formula obiecţiuni la propriul punct de vedere, lucru care este apreciat ca încălcând grav dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, sens în care se arată că se impune excluderea raportului de constatare tehnico-ştiinţific întocmit la 23.01.2019 de la dosarul cauzei, împreună cu punctul de vedere întocmit de inspectorii antifraudă detaşaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov la data de 18.07.2019.

Parchetul de pe lângă Tribunalul  Brașov a solicitat respingerea cererilor și excepțiilor invocate, pentru considerentele arătate pe larg în practicaua încheierii.

Analizând cererile și excepțiile invocate, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:

În ceea ce privește incompatibilitatea specialistului antifraudă, invocată ca derivând din decizia CCR nr. 87/2019, prin care s-a stabilit că ”soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 174 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede aplicarea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de art. 64 din acelaşi act normativ şi în ceea ce îl priveşte pe specialistul care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, care efectuează constatarea potrivit art. 172 alin. (10) din Codul de procedură penală, este neconstituţională.”, judecătorul reține următoarele considerații ale Curții Constituționale: ”49. Or, în ceea ce priveşte specialistul care efectuează rapoartele tehnico-ştiinţifice, legiuitorul nu a reglementat niciun caz de incompatibilitate. Acest lucru presupune că specialistul desemnat cu efectuarea unui raport tehnico-ştiinţific poate să fie la momentul realizării raportului în oricare dintre situaţiile prevăzute de art. 64, fără ca acest aspect să poată fi pus în discuţie. 50. Astfel, specialistul poate, de exemplu, să fi efectuat, în cauza în care întocmeşte raportul tehnico-ştiinţific, acte de urmărire penală, poate fi tutore sau curator al unei părţi sau al unui subiect procesual principal din respectiva cauză, poate să fi fost reprezentant sau avocat al unei părţi ori al unui subiect procesual principal, chiar şi în altă cauză, poate fi rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părţi, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora din cauza în care este desemnat etc. 51. Or, în condiţiile în care legiuitorul a apreciat cu caracter absolut că aceste situaţii determină imparţialitatea persoanelor implicate în procedurile judiciare penale, cu efecte ce se răsfrâng asupra echităţii procesului, este evident că existenţa acestor situaţii raportat la persoana specialistului produce aceleaşi efecte. 52. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 174 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede aplicarea cauzelor de incompatibilitate prevăzute de art. 64 din acelaşi act normativ şi în ceea ce îl priveşte pe specialistul care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora şi care efectuează constatarea potrivit art. 172 alin. (10) din Codul de procedură penală, este neconstituţională, încălcând dreptul la un proces echitabil, prevăzut de dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie”.

Din motivarea mai sus redată reținem că decizia CCR poate fi invocată în situația în care inculpatul apreciază că specialistul s-ar afla într-una din situațiile concrete de incompatibilitate din cele prevăzute la art. 64 C.p.p. Însă, judecătorul constată că simpla chestiune a detașării specialistului anti-fraudă, angajat al ANAF, în cadrul organelor de urmărire penală nu poate determina invalidarea unui raport de constatare tehnico-științifică pe motiv de părtinire, pe de o pentru că tocmai specializarea sa a determinat legiuitorul să opteze pentru soluția punerii la dispoziția procurorului a unui personal cu o înaltă calificare profesională, iar pe de altă parte pentru că la rândul său, ANAF este un organ de specialitate al administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, care, potrivit art. 2 lit. c din HG 34/2009 îndeplinește funcția de reprezentare a statului român pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate.

Or, judecătorul reține că statul, ca reprezentant al societăţii, este întotdeauna subiect activ principal al raportului juridic penal de conflict, fiind unicul titular al acţiunii penale, în care inculpatul se regăsește în poziția de subiect pasiv. Așadar, Ministerul Finanțelor Publice, prin ANAF, în calitate de reprezentant al statului în domeniul reglementat de normele juridice cărora li s-a adus o posibilă atingere prin fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, este firesc să pună la dispoziția organelor judiciare specialiști cu rolul de a conferi asistență tehnică în detalierea și analiza normelor încălcate. Este nefirească, prin urmare, susținerea potrivit căreia incompatibilitatea specialistului ar deriva de plano, fără arătarea unui motiv concret, din faptul că este angajat al ANAF, persoană vătămată în cauză, întrucât atât personalul ANAF, cât și cel ce compune organele judiciare, de altfel, se regăsesc în poziția de  angajați ai statului român, subiect activ al oricărui raport penal de conflict și subiect pasiv principal în cazul săvârșirii oricărei infracțiuni.

Judecătorul reține că decizia CCR nr. 87/2019, invocată în cauză, deschide inculpatului doar calea invocării incompatibilității specialistului antifraudă pentru unul dintre motivele concret prevăzute la art. 64 C.p.p., mijloc procedural de care însă nu s-a uzat în cauză.

În ceea ce privește cererea de excludere a raportului de constatare tehnico-științifică, judecătorul reține că în decizia nr. 72/2019, Curtea Constituțională arată următoarele:  ”48. Astfel, în timp ce prin art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 coroborat cu dispoziţiile art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din acelaşi act normativ, procesele-verbale încheiate de organele de constatare, inclusiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, erau mijloace de probă, Codul de procedură penală prevede că procesul-verbal încheiat de organul de constatare nu mai este mijloc de probă, ci doar act de sesizare a organelor de urmărire penală. În consecinţă, Curtea constată că, spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968, noul Cod de procedură penală nu mai reglementează caracterul de mijloc de probă al procesului-verbal încheiat de organul de constatare [art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968] şi, prin urmare, într-un cadru extraprocesual, deşi organul de constatare poate întocmi un proces-verbal de constatare, acesta nu poate constitui în acelaşi timp şi mijloc de probă în procesul penal. De aceea, procesul-verbal întocmit de organele fiscale conform art. 233^1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 nu poate fi act de constatare în raport cu art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, ci doar act de sesizare a organelor de urmărire penală în sensul art. 61 alin. (5) din Codul de procedură penală”.

Ca atare, prin prisma considerațiilor sus invocate, judecătorul nu va anula respectivul raport, ci îl va analiza la momentul pronunțării pe fondul cauzei alocându-i funcționalitatea de act de sesizare a organelor de urmărire penală.

În ceea ce privește neregularitatea actului de sesizare, tribunalul reține că aceasta este o sancțiune autonomă, care intervine atunci când rechizitoriul este întocmit cu nerespectarea condițiilor intrinseci sau extrinseci necesare sesizării instanței, incidența sancțiunii nefiind dependentă de existența unei vătămări, ci este independentă de legalitatea ori de sancțiunile aplicate actelor de urmărire penală.

Analizând prin urmare condițiile de fond și formă ale rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară constată că acesta respectă toate cerințele art. 328 C.p.p., nefiind decelate carențe sub acest aspect, rechizitoriul cuprinzând datele referitoare la faptele şi persoanele cu privire la care s-a efectuat urmărirea penală, menţiunile de la art. 286 al. 2 C.p.p., datele referitoare la faptele reţinute în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică, motivele de fapt și de drept, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiuni cu privire la măsurile preventive şi asigurătorii, dispoziţia de trimitere în judecată, persoanele ce urmează a fi citate în instanţă, fiind deopotrivă verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior.

 Tribunalul constată că acuzațiile au fost formulate cu suficientă precizie, permițând inculpatului să înțeleagă faptele de care este acuzat, încadrarea juridică și regimul sancționator, iar modul în care este descrisă starea de fapt asigură respectarea dreptului la apărare şi sesizarea instanţei în condiţii de legalitate, întrucât poate fi stabilită întinderea judecăţii.

În concret, inculpatul cunoaște faptele de care este acuzat încă de la momentul la care i s-a adus la cunoştinţă acuzaţia. Examinând ordonanţele de începere a urmăririi penale, de continuare a acesteia şi de extindere a urmăririi penale, de schimbare a încadrării juridice și punere în mișcare a acțiunii penale, precum şi rechizitoriul, se poate lesne constata că acestea se referă la aceleaşi fapte, cu privire la care inculpatul şi-a putut exercita pe deplin dreptul de apărare. Se remarcă de asemenea că a fost descris mecanismul activităţii infracţionale şi au fost indicate concret şi acţiunile presupus a fi fost săvârşite de către inculpat.

S–a statuat în teoria și practica judiciară că prin sintagma – fapta arătată în actul de sesizare –nu se poate înțelege doar simpla referire la o anumită infracțiune menționată în succesiunea activității inculpatului, ci descrierea detaliată a acelei fapte într-un mod susceptibil de a produce consecințe juridice, respectiv de a învesti instanța, o atare condiție fiind îndeplinită doar în cazul în care fapta arătată prin rechizitoriu este însoțită de precizarea încadrării juridice și de dispoziția de trimitere în judecată pentru aceasta, garanții procesuale menite să asigure aflarea adevărului, dreptul de apărare al celui judecat și mai ales dreptul la un proces echitabil.

Aceste garanții sunt reglementate atât prin dispozițiile art.8 Cod procedură penală, art.24 din Constituție, cât și prin dispozițiile art.6 paragraful 3 lit a) din Convenția europeană a drepturilor omului ratificată de România prin Legea nr.30/1994, conform cărora – orice acuzat are, în special, dreptul de a fi informat, în termenul  cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației adusă împotriva sa .

În jurisprudența sa, Curtea de la Strasbourg a explicat ce se înțelege prin cauză și natura acuzației aduse împotriva unei persoane (cauza De Torres c. Spaniei), arătând că acestea se referă la faptele materiale imputate care stau la baza acuzației, la calificarea juridică a acestora, precum și la circumstanțele agravante existente, iar informarea în mod amănunțit asupra faptelor imputate și încadrarea juridică a acestora nu ar trebui să fie în niciun caz ulterioare dispoziției de trimitere în judecată. Tot astfel, în hotărârile pronunțate în cauza Mattocia c Italiei ( 25.07.2000), Matteo c .Franței (19.12.2006), Pelissier și Sassy c. Franței (23.03.1999), Curtea a considerat că o informare precisă și completă cu privire la faptele care se reproșează acuzatului și a calificării juridice reprezintă o condiție esențială pentru echitatea procedurilor judiciare, apreciindu-se că aceasta trebuie făcută inclusiv prin intermediul actului de acuzare, care nu trebuie să fie caracterizat prin imprecizie cu privire la aspectele esențiale, sens în care s-a exemplificat locul și data infracțiunii imputate, concluzionându-se că neregulile din actul de sesizare cu privire la faptele pentru care este acuzată o persoană și încadrările juridice ar conduce la imposibilitatea pregătirii apărării cu privire la acuzațiile aduse.

Cu privire la aceste critici, judecătorul reține că nu este chemat să evalueze temeinicia sau netemeinicia acuzaţiilor ori dacă probele indicate de procuror în susţinerea acuzaţiilor chiar conduc la concluzia vinovăţiei. În această procedură judecătorul efectuează un control de legalitate a posteriori atât a actului de trimitere în judecată, cât şi a probelor pe care se bazează acesta; în cursul procedurii de cameră preliminară nu se analizează temeinicia acuzaţiei, substanţa probelor ori numărul lor.

În procedura de cameră preliminară nu se poate verifica decât dacă există descrisă situația de fapt cu toate elementele sale definitorii, judecătorul de cameră preliminară neavând atribuția de a stabili datele esențiale ale faptei prin interpretarea materialului probator, ci acestuia îi revine exclusiv competența de a verifica dacă actul de sesizare cuprinde în mod formal date cu privire la faptele despre care procurorul consideră că reprezintă infracțiuni, într-un mod susceptibil de a investi instanța, urmând ca în faza cercetării judecătorești să se verifice corespondența dintre situația de fapt și probele administrate în cursul urmăririi penale. Tot astfel, nu se poate pune în discuție în această fază procesuală încadrarea juridică a faptei, reglementările procesual penale necuprinzând dispoziții în acest sens. În plus, față de cele anterior expuse, judecătorul învederează că vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului, precum şi temeinicia acuzaţiei penale privesc faza de judecată a procesului penal, când are loc administrarea probatoriului şi evaluarea probatoriului administrat, fiind garantate părţilor şi subiecţilor procesuali plenitudinea drepturilor prevăzute de art. 6 CEDO, în vederea pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice.

Atât legislația europeană cât și practica instanței supreme au învederat că – pentru a se considera că instanța este legal sesizată din perspectiva limitelor rechizitoriului, este necesar ca în cuprinsul acestuia să fie arătate în mod concret faptele care fac obiectul trimiterii în judecată, să fie precis determinate, cu încadrarea juridică legală, pentru ca astfel să poată fi stabilit cadrul procesual și să rezulte voința neechivocă a procurorului de trimitere în judecată întrucât, existența unor necorelări evidente între partea expozitivă și dispozitivă a acestuia nu pot fi de natură să investească în mod legal instanța.

 Judecătorul de cameră preliminară a constatat că faptele de care inculpatul este acuzat sunt descrise în rechizitoriu de o manieră clară și inteligibilă, făcându-se referire la modul de comitere, loc, timp și urmările produse, astfel cum rezultă din starea de fapt expusă la începutul prezentei analize.

Nemulțumirea inculpatului determinată de o pretinsă insuficiență a mijloacelor de probă administrate în timpul urmăririi penale nu este de natură a atrage neregularitatea actului de sesizare. Evaluarea cantității, precum și calității mijloacelor de probă, așa numitul ”test al suficienței probelor”, este exclusă din sfera de verificare a regularității interne a rechizitoriului, fiind intrinsec legată de faza procesuală a judecății, presupunând verificarea temeiniciei acuzației penale. De asemenea, aprecierea inculpatului potrivit căreia în mod discreționar doar împotriva sa a fost pusă în mișcare acțiunea penală în cauză nu poate face obiectul unei analize în niciuna dintre fazele procesului penal, nici potrivit legii interne și nici potrivit jurisprudenței CEDO, ce nu a suferit vreun reviriment în sens contrar de la pronunțarea uneia dintre primele hotărâri – Helmers c. Suedia de natură a consacra acest principiu, art. 6 negarantând dreptul de a obține demararea unei proceduri penale împotriva unei persoane (respectiv administratorii societăților comerciale partenere).

Cu atât mai puțin nu fac obiectul camerei preliminare chestiunile de fapt ce conduc la reținerea, în drept, a corespondenței dintre faptă, în sens material și totalitatea normelor ce determină caracterizarea ei juridică. Raționamentul potrivit căruia apărarea exprimă îngrijorarea că nu au fost administrate suficiente mijloace de probă nu poate fi analizat decât în faza de judecată, inculpatul fiind liber să își exercite dreptul la apărare prin combaterea premiselor ce au fundamentat concluzia procurorului, clamată a fi fost eronat adoptată.

În ceea ce privește descrierea faptelor, judecătorul constată, contrar susținerilor apărării, că aceasta permite trasarea limitelor judecății, cu o singură excepție, sub aspectul căreia judecătorul va și admite în parte cererile inculpatului, și anume: deși activitatea infracțională este detaliat redată și analizată raportat la fiecare societate comercială parteneră, dintre cele cinci avute în vedere, aferent fiecărui act material, totuși, la secțiunea în drept nu este menționată valoarea cheltuielilor cu achiziţii fictive de mărfuri şi servicii aferent relației cu fiecare societate comercială dintre cele cinci.

Pentru aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară va admite în parte cererile  formulate de către inculpatul NV  și, în consecință, va constata neregularități ale actului de sesizare a instanţei cu rechizitoriul nr. 624/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, întocmit la data de 26.06.2020, privind pe inculpatul NV, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. 41 alin. 2 C.p. (din 1969) (5 acte materiale aferente relaţiilor comerciale cu fiecare partener dintre SC FM SRL, TB SRL, VA SRL, VI SRL, GI SRL) şi art. 5 C.p., raportat strict la descrierea în drept a faptei din rechizitoriu, prin prisma considerentelor de mai sus, urmând a respinge restul cererilor invocate.

În temeiul art. 345 al. 3 C.p.p. va dispune ca, în termen de 5 zile de comunicarea încheierii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 345 alin. 3 Cod procedură penală admite în parte cererile formulate de către inculpatul NV  și, în consecință:

Constată neregularități ale actului de sesizare a instanţei cu rechizitoriul nr. 624/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, întocmit la data de 26.06.2020, privind pe inculpatul NV, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. 41 alin. 2 C.p. (din 1969) (5 acte materiale aferente relaţilor comerciale cu fiecare partener dintre SC FM SRL, TB SRL, VA SRL, VI SRL, GI SRL) şi art. 5 C.p.

Respinge restul cererilor invocate.

În temeiul art. 345 al. 3 C.p.p. dispune ca, în termen de 5 zile de comunicarea încheierii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Pronunţată în camera de consiliu, azi, 14 octombrie 2020.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER,

Red. A.C./24.11.2020

Tehnored. D.M./24.11.2020

4 ex.

Domenii speta

Spete similare