Contract administrativ

Sentinţă civilă 404 din 09.06.2021


 „Daunele interese” sunt despăgubirile în bani pe care debitorul este îndatorat să le plătească în cazul neexecutării obligaţiei sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor de către debitor.

În condiţiile în care reclamantul nu face dovada imposibilităţii prestării serviciului din cauza comportamentului obstrucţionist al pârâtei, precum şi  a prejudiciului produs din cauza împiedicării prestării serviciului, nu se pot acorda daune interese.

Prin sentinţa civilă nr. 404 din data de 09.06.2021, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosar nr. .. s-a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de pârâtă, s-a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru pretenţiile aferente perioadei 2013-15.02.2018, invocată de pârâtă şi, în consecinţă s-au respins aceste pretenţii ca prescrise, respingându-se , în rest, ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta G. E. SRL în contradictoriu cu pârâta U.A.T.O.R.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.545/115/18.02.2021, reclamanta G. E SRL, în faliment, prin lichidator judiciar A-L I SPRL în contradictoriu cu pârâta U A T O O R a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 lei, reprezentând daune interese compensatorii pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea Contractului de delegare nr.446/21.10.2013; cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul reţine că, între reclamantă şi A D I ,,I D’’ C-S a fost perfectat Contractul de delegare nr. 446/21.10.2013 pentru întreaga arie de operare a Judeţului C-S.

În baza acestui contract, unităţile administrativ-teritoriale sunt membre ale A de D I ,,I D’’ C-S, asociaţia acţionând în nume de delegatar.

În conformitate cu prevederile 2 alin. 1 din Contractul de delegare nr. 446/21.10.2013, Delegatul va avea dreptul exclusiv de a furniza Serviciul în aria administrativ teritorială a Judeţului C-S şi îşi asumă răspunderea furnizării Serviciului, sub controlul Delegatarului, în condiţiile şi termenii Contractului de delegare şi în conformitate cu normele legale şi reglementare aplicabile”. 

Potrivit art. 10  pct. 2, 4 din Contractul de delegare, delegatul are dreptul să încaseze contravaloarea Serviciului prestat, corespunzător tarifului aprobat de autorităţile administraţiei publice locale şi să aplice la facturare tariful aprobat conform legislaţiei în vigoare.

Conform art. 10 pct. 5 şi 9, Delegatul are dreptul să încheie contracte de prestare a Serviciului cu toţi operatorii din Aria Delegării, iar cu Operatorii din Aria Delegării doar pentru deşeurile provenite din gospodăriile populaţiei, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară a locuinţelor-apartamentelor proprietate individuală şi  să încheie contracte de prestări servicii cu terţe persoane în vederea realizării prezentului Contract.

În cuprinsul contractului de delegare nu se prevede nici obligaţia încheierii de contracte subsecvente cu U.A.T. din Aria de delegare, ci doar cu operatorii, pentru deşeurile generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară a locuinţelor proprietate individuală, şi nici sancţiunile aplicabile pentru neîncheierea acestor contracte. 

Pe de altă parte, Tribunalul constată că reclamanta nu a realizat niciun demers pentru încheierea contractului de prestări servicii cu U.A.T. O R.

Contractul de mediere încheiat cu A I D C-S, de care se prevalează reclamanta , a avut ca obiect plata şi modalitatea de plată a taxei de monitorizare şi alte aspecte cuprinse în caietul de sarcini şi în contractul de delegare şi nu se poate desprinde concluzia că, în procedura medierii, s-ar fi pus problema încheierii contractelor de prestări servicii cu U.A.T.-urile din Aria de delegare.

Reclamanta nu a dovedit că îndeplinea condiţiile pentru prestarea Serviciului pe raza UAT O R şi că a fost împiedicată de pârâtă să presteze serviciul pe raza U.A.T.  O R.

 Cu privire la solicitarea de daune, Tribunalul reţine că „daunele interese” sunt despăgubirile în bani pe care debitorul este îndatorat să le plătească în cazul neexecutării obligaţiei sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor de către debitor.

Conform art. 1516 alin. 1 Cod civil,  Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei, iar potrivit prevederilor art. 1530 C.civ., Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei.

 Pe de altă parte, art. 1517 C.civ. prevede că O parte nu poate invoca neexecutarea obligaţiilor celeilalte părţi în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acţiune sau omisiune.

Aşadar, pentru a solicita daune-interese, este necesar a fi îndeplinite următoarele condiţii:

1 - Să existe o neexecutare a unei obligaţii asumate de către debitor;

2 - Să existe o culpa a debitorului;

3 - Să existe un prejudiciu cauzat de neexecutarea obligaţiei debitorului; prejudiciul trebuie sa fie cert, previzibil, material/moral, sa nu provină din culpa creditorului;

4 - Să existe un raport de cauzalitate între neexecutare şi prejudiciul suferit de către creditor.

Tribunalul constată că aceste condiţii nu sunt îndeplinite, reclamantul nefăcând dovada imposibilităţii prestării serviciului din cauza comportamentului obstrucţionist al pârâtei şi nici dovada vreunui prejudiciu produs din cauza împiedicării prestării serviciului.

Dimpotrivă, se apreciază de către Tribunal că neprestarea Serviciului în întreaga Arie de delegare nu poate fi imputată decât Delegatului, de vreme ce acesta, în baza Contractului de delegare nr. 446/21.10.2013 şi a anexelor la acesta, putea să presteze Serviciul, fără încheierea unui contract subsecvent cu unitatea administrativ teritorială, şi putea să emită facturi pentru serviciile prestate.

Prin decizia nr. 1374/18.10.2021, Curtea de Apel Timişoara  a respins recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 404/09.06.2021.