Legea nr. 10/2001

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:2022:001........

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. .....

SECŢIA CIVILĂ

Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor

în materiile civil, litigii cu profesioniştii, minori şi familie şi proprietate intelectuală

SENTINŢA CIVILĂ NR. 993

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ..........

GREFIER: ...................

Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamantele S.F. şi S.A.R. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, prin primar, având ca obiect Legea 10/2001.

Instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra cauzei în şedinţa din data de 03 noiembrie 2022, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, în vederea deliberării, a amânat  pronunţarea pentru data de 17 noiembrie şi, respectiv pentru astăzi, 28 noiembrie 2022,

T R I B U N A L U L

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. dosar ....., reclamantele S.F. și S.A.R. au chemat în judecată pârâtul Municipiul  Sfântu-Gheorghe prin Primar,  solicitând instanţei să  oblige pârâta la emiterea unei dispoziţii de soluționare a notificării nr. 268/13.08.2001 având ca obiect imobilele situate în mun. Sfântu-Gheorghe str. ..... nr. ...., str. ..... nr. .... și str. ...... nr. ..... și  în sensul propunerii de măsuri compensatorii prin puncte, obligarea pârâtului să transmită dosarul direct către Comisia Națională de Compensare a Imobilelor, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că prin notificarea nr. 268/13.08.2001 autoarea reclamantelor S.M. a solicitat măsuri reparatorii, în principal restituire în natură și în subsidiar despăgubiri pentru trei imobile, respectiv: cel situat în mun. Sfântu-Gheorghe str. .... nr. ...., compus din suprafața de teren de 960 mp și construcție CF vechi ....., cel situat în str. .... nr. ...., compus din teren în suprafață de 550 mp, CF nr. ..... (Cf vechi ....) nr. top ..... și cel situat în  str. .... nr. ....., compus din teren în suprafață de 2247 mp, corp A demolat în suprafață de 39,24 mp, corp B în suprafață de 81,78 mp și corp D în suprafață de 105,99 mp, înscris în CF vechi nr. ...., top ..... Imobilele au fost preluate abuziv de stat de la S.M. în calitate de moștenitor al numitelor P. I. și K. B. Notificatoarea a decedat la data de 22.07.2008, reclamantele fiind moștenitoarele acesteia.

Reclamantele arată că deși au depus toate actele doveditoare prevăzute de lege, conform art. 22 din L nr. 10/2001, pârâtul a refuzat să soluționeze notificarea. La data de 25.09.2019 acestea au solicitat continuarea procedurii administrative, însă prin adresa nr. 57812/4.09.2019 le-au fost solicitate documente în completare, acestea fiind depuse de reclamante. Cu toate acestea nu au primit niciun răspuns la cererea lor.

 În drept, se invocă dispoziţiile Legii nr. 10/2001- art. 4 și 5, dispoziţiile art. 21 și 33 din Legea nr. 165/2013.

 În probaţiune au fost depuse la dosar înscrisuri (filele 11-28).

Pârâtul Municipiul Sfântu-Gheorghe prin Primar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii.

În motivare s-a arătat, în ce privește excepția invocată, că măsurile reparatorii prin echivalent se acordă de entitatea investită, or unitatea administrativ-teritorială nu are această calitate.

Pe fondul litigiului se arată că se impunea disjungerea notificării și examinarea în mod separat a situației juridice pentru fiecare imobil în parte, conform prevederilor art. 22 lit. b din Normele de aplicare a Legii nr. 10/2001. Certificatul de moștenitor depus de reclamante nu include și dreptul de creanță născut prin depunerea notificării.

În ce privește imobilul situat în str. .... nr. ... se arată că moștenitoarea numitei P.I., S.M., a solicitat restituirea în natură, iar în subsidiar despăgubiri bănești pentru terenul aferent acestui imobil, în suprafață de 550 mp. Clădirile aferente acestui imobil au trecut în proprietatea numitei S.M. cu titlu de moștenire, dar terenul în suprafață de 550 mp a trecut în proprietatea Statului Român, cu drept de administrare operativă directă în favoarea Consiliului Popular al Orașului Sfântu Gheorghe, în temeiul prevederilor Legii nr.58/1974, potrivit cărora dobândirea de terenuri agricole se putea face numai prin moștenire legală, fiind interzisă dobândirea prin acte juridice. Or, în această situație, terenul nu a putut fi transmis moștenitorilor prin succesiunea testamentară, în baza Testamentului autentificat sub nr.65/1976. Prin contractul de vânzare cumpărare încheiat între S.M. și familia N., s-a procedat la înstrăinarea construcțiilor aferente imobilului (clădire și anexe), întabulându-se dreptul de proprietate asupra construcțiilor în favoarea cumpărătorilor, iar dreptul de administrare asupra terenului în favoarea Consiliului Popular al Orașului Sfântu Gheorghe.

Referitor la imobilul situat în str. ....... nr...., s-a arătat că autoarea notificării a solicitat restituirea în natură, iar în subsidiar, despăgubiri bănești, pentru corpul de clădire preluat în mod ilegal de către stat și repartizat în mod ilegal Cooperativei ......pentru atelier reparații încălțăminte, precum și pentru terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 960 mp. Pârâtul a învederat faptul că S.M. nu a avut în proprietate toată suprafața de teren, motiv pentru care nu este posibilă acordarea de măsuri compensatorii pentru suprafața de 960 mp.

Se mai arată că se impune examinarea caracterului abuziv al preluării terenurilor, având în vedere prevederile Legii nr.59/1974, care statuează că în caz de înstrăinare a construcțiilor, terenul aferent acestora trece în proprietatea statului, dar cu plata unei despăgubiri. Imobilul notificat este compus din 2 case de cărămidă, curte și grădină, cu o suprafață totală de 960 mp., fiind proprietatea numitelor P.I., H. A., K. B., P. M. și P. Z., în cote-părți de 1/5 fiecare. În urma decesului numitei K. B., S.M. a moștenit o cotă-parte de 1/5 din întregul imobil, fiind vorba de o moștenire testamentară, terenul aferent, în suprafață de 196 mp, a trecut în proprietatea statului, în baza Legii nr.58/1974. Urmare a decesului numitei P.I., S.M. a dobândit o cotă-parte de 2/10 din construcțiile aferente întregului imobil, aceeași cotă de 2/10 din suprafața terenului aferent construcțiilor intrând, pentru același motiv, în proprietatea statului. Cota-parte de 1/5 a numitei P.M.  a fost moștenită de către S.M. și S. E. L., în cote de ½ fiecare, însă certificatul de moștenitor de pe urma numitei P.M. nu a fost depus la dosarul notificării, nefăcându-se, astfel, dovada calității de persoană îndreptățită cu privire la această cotă-parte. Cota-parte a numitei P. Z., adică 2/10 din imobil, a trecut în proprietatea Statului Român, în temeiul Decretului nr.223/1974.

Ulterior, prin Decizia nr.236 din 18.12.1980, Comitetul Executiv al Municipiului Sfântu Gheorghe a repartizat cota de 2/10 din imobil, aflată în proprietatea statului, ca atelier de reparații, în favoarea Cooperativei ........, asupra acestei părți întabulându-se dreptul de proprietate, cu titlu de drept cumpărare în Baza Legii nr.112/1995, în favoarea lui F.L.

În ce privește imobilul situat în str. ....... nr....., s-a arătat că și pentru acesta, autoarea notificării a solicitat restituirea în natură sau, în subsidiar, despăgubiri bănești în ce privește imobilul cu nr.top.1069, iar în cartea funciară aferentă imobilului nu se identifică niciun imobil cu un astfel de nr.top., astfel că se impune identificarea nr. top vizat de notificare.

Se arată că terenul aferent imobilului a trecut în proprietatea statului în temeiul Legii nr.58/1974, dezmembrându-se în 2 parcele : una atribuită pe durata de existență a construcțiilor în favoarea numitei S.M., iar cealaltă, având destinația de curte.

În final pârâtul arată că se impune efectuarea unei expertize topografice în vederea identificării cu exactitate a terenurilor ce fac obiectul notificării, doar astfel fiind posibil a se determina dacă există suprafețe libere pentru a fi restituite în natură. Notificările se soluționează în ordinea înregistrării lor.

În drept se invocă dispozițiile Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 165/2013.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 8.10.2020 instanța respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât, motivele fiind arătate în cuprinsul încheierii.

În vederea justei soluţionări a cauzei, instanţa a dispus depunerea la dosar a copiei dosarului administrativ privind notificarea nr. 268/N/2001.

De asemenea, a fost încuviințată proba cu expertiză tehnică topografică, sens în care a fost depus la dosar Raport de expertiză întocmit de expert A.A.C. (fila 154 și urm).

 Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine  următoarele:

Defuncta S.M. a depus, în temeiul Legii nr. 10/2001, notificarea nr. 268/N/2001, prin BEJ K. J. G., prin care a solicitat restituirea în natură a imobilelor  următoare :

-terenul aferent imobilului  situat în str. .... nr. .. în suprafață de 550 mp, din CF Sfântu-Gheorghe nr. .... nr. top ..................,

- imobilul situat în str...... nr.... respectiv corp de clădire preluat în mod ilegal de către stat și repartizat în mod ilegal Cooperativei .... pentru atelier reparații încălțăminte, precum și pentru terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 960 mp, identificat în CF nr. ..... nr. top .... grădină cu 2 case de cărămidă și nr . top 850 curte în suprafață de 708 mp

-imobilul situat în str...... nr..... înscris în CF nr. 85 nr. top .... compus din teren în suprafață de 2247 mp, corp A demolat în suprafață de 39,24 mp, corp B în suprafață de 81,78 mp și corp D în suprafață de 105,99 mp, înscris în CF vechi nr. ...., top .... (fila 189 vol. I).

Reclamantele din prezenta speţă sunt succesoarele defunctei S.M., conform actelor de stare civilă depuse la dosar.

Deși reclamantele au adresat numeroase adrese către pârât pentru ca acesta să  emită dispoziție de restituire în natură, depunând toate înscrisurile ce le-au fost solicitate, Municipiul Sfântu-Gheorghe prin Primar nu a soluţionat notificarea  în speță.

Ca urmare, reclamantele au învestit instanţa cu prezenta acţiune prin care a solicitat să se dispună obligarea pârâtului la emiterea unei dispoziţii de restituire în natură sau în echivalent,  în condiţiile Legii nr. 165/2013.

În soluţionarea acţiunii instanţa reţine că în ce privește imobilul situat în str. .... nr. ...., clădirile aferente acestui imobil au trecut în proprietatea numitei S.M. cu titlu de moștenire, iar terenul în suprafață de 550 mp a trecut în proprietatea Statului Român, cu drept de administrare operativă directă în favoarea Consiliului Popular al Orașului Sfântu Gheorghe, în temeiul prevederilor Legii nr.58/1974.

Prin contractul de vânzare cumpărare încheiat între S.M. și familia N., s-a procedat la înstrăinarea construcțiilor aferente imobilului (clădire și anexe), întabulându-se dreptul de proprietate asupra construcțiilor în favoarea cumpărătorilor, iar dreptul de administrare asupra terenului în favoarea Consiliului Popular al Orașului Sfântu Gheorghe.

În ce privește imobilul situat în str. ...... nr. ..., identificat în CF nr. .... nr. top ..... grădină cu 2 case de cărămidă și nr . top ..... curte în suprafață de 708 mp, acesta  este compus din 2 case de cărămidă, curte și grădină, cu o suprafață totală de 960 mp., fiind proprietatea numitelor P.I., H. A., K. B., P.M. și P. Z., în cote-părți de 1/5 fiecare.

În urma decesului numitei K. B., S.M. a moștenit o cotă-parte de 1/5 din întregul imobil, fiind vorba de o moștenire testamentară, iar terenul aferent, în suprafață de 196 mp, a trecut în proprietatea statului, în baza Legii nr.58/1974.

Urmare a decesului numitei P.I., S.M. a dobândit o cotă-parte de 2/10 din construcțiile aferente întregului imobil, aceeași cotă de 2/10 din suprafața terenului aferent construcțiilor intrând, pentru același motiv, în proprietatea statului.

Cota-parte de 1/5 a numitei P.M. a fost moștenită de către S.M. și S. E. L., în cote de ½ fiecare.

 Cota-parte a numitei P.Z., adică 2/10 din imobil, a trecut în proprietatea Statului Român, în temeiul Decretului nr. 223/1974. Ulterior, prin Decizia nr.236 din 18.12.1980, Comitetul Executiv al Municipiului Sfântu Gheorghe a repartizat cota de 2/10 din imobil, aflată în proprietatea statului, ca atelier de reparații, în favoarea Cooperativei ......, asupra acestei părți întabulându-se dreptul de proprietate, cu titlu de drept cumpărare în Baza Legii nr.112/1995, în favoarea lui F. L.

Concluzionând, la momentul depunerii notificării, din acest imobil S.M. deţinea doar cota de 5/10 din dreptul de proprietate, prin urmare cererea de restituire poate fi admisibilă doar în această măsură.

Analizând situaţia imobilului situat în str. ....... nr.....,  tribunalul reţine că  terenul aferent imobilului a trecut în proprietatea statului în temeiul Legii nr.58/1974, fiind dezmembrat în 2 parcele: una atribuită pe durata de existență a construcțiilor în favoarea numitei S.M., iar cealaltă, având destinația de curte. Acest imobil a fost menţionat în Referatul  privitor la trecerea în patrimoniul statului român nr. 9779/1975 (fila 12 vol. II), precizându-se că trecerea în proprietate se va face cu plata de despăgubiri. Însă, tribunalul a efectuat numeroase demersuri pentru a verifica dacă defuncta S.M. a primit într-adevăr despăgubiri şi care a fost cuantumul acestora, însă demersurile au rămas fără rezultat, astfel că plata despăgubirilor nu a fost dovedită în speţă.

Expertul numit în cauză a identificat imobilele ce au format obiectul notificării nr. 268/2001 (fila 156 şi următoarele) și a constatat următoarele :

-imobilul situat în str. ..... nr. ...  - nr. top ...... –la data notificării erau proprietari asupra terenului S.P. și D.G. pentru 4/10 și Statul Român pentru 6/10, iar asupra construcțiilor S.P. și G. cu 8/10 și F. L. cu 2/10.

- imobilul din str. ...... nr. .... se identifică nr. top ............ la data notificării proprietar asupra terenului era Statul Român, iar asupra construcțiilor numiții D. A. și S. M.

- imobilul din strada ..... (......) nr. ....., asupra terenului era proprietar Statul Român, iar construcțiile de sub nr. top ......  se aflau în proprietatea lui C. A..

Expertul nu a identificat teren liber apt a fi restituit în natură în ce privește imobilele situate în str. .....  nr. ....  și str. .....  nr. ...., iar în ce privește imobilul din strada .....  nr. .... a arătat că terenul este grevat cu drept de trecere pentru alte imobile.

Ca urmare, instanța constată că nu se poate dispune restituirea în natură a imobilelor pretinse prin notificare. De altfel, solicitarea reclamantelor, exprimată prin precizarea de acţiune depusă la ultimul termen de judecată a fost de acordare a despăgubirilor prin echivalent.

Sunt incidente în acest caz prevederile art. 10 alin. 2 și 10 din Legea 10/2001 conform cărora ,,În cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale, spaţiilor verzi,… precum şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. (10) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (6), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv”.

 În consecinţă, instanţa va stabili că reclamantele sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii prin echivalent pentru toate cele trei imobile preluate abuziv de la autorul lor.

În drept, tribunalul reţine că măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) şi (3) din lege, permite entităţii obligate la restituire să ofere persoanei îndreptăţite, prin compensare în echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deţine, aflate în circuitul civil, şi care sunt acceptate de persoana îndreptăţită.

Referitor la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, instanţa va ţine seama de pct. 1.7. din HG 250/2007, în sensul că entitatea obligată la restituire poate să ofere persoanei îndreptăţite, prin compensare în echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deţine şi care sunt acceptate de persoana îndreptăţită, însăşi prin art. 1 alin. 5 din lege făcându-se referire la acest caracter al bunului, pentru ca acesta să poată forma obiect al compensării, ca măsură reparatorie în echivalent.

Cât priveşte obligaţia unităţii de a acorda bunuri în compensare, această obligaţie subzistă deci numai în cazul în care există bunuri disponibile, deoarece această formă de reparaţie în echivalent este prioritară în raport de acordarea despăgubirilor în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Întrucât pârâtul nu deţine bunuri disponibile şi/sau, după caz, servicii care ar putea fi acordate în compensare, poate propune doar acordarea de despăgubiri.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea investită cu soluţionarea cererii, precum şi măsura compensării prin puncte prevăzută în cap. III.

Instanța are în vedere și Decizia în interesul legii nr. XX/2007, prin care s-a statuat că, în aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pe fond nu numai contestaţia formulată împotriva deciziei/dispoziţiei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci şi acţiunea persoanei îndreptăţite în cazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare de a răspunde la notificarea părţii interesate.

De asemenea, s-a reţinut că, în cazul în care unitatea deţinătoare sau unitatea învestită cu soluţionarea notificării nu respectă obligaţia instituită prin art. 25 şi 26 din Legea nr. 10/2001, de a se pronunţa asupra cererii de restituire în natură sau să acorde persoanei îndreptăţite măsuri reparatorii prin echivalent - precum situația din speță, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, se impune, de asemenea, ca instanţa învestită să evoce fondul şi să constate, pe baza materialului probator administrat, dacă este sau nu întemeiată cererea de restituire în natură. Într-un astfel de caz, lipsa răspunsului unităţii deţinătoare, respectiv al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, echivalează cu refuzul restituirii imobilului, iar un asemenea refuz nu poate rămâne necenzurat, pentru că nici o dispoziţie legală nu limitează dreptul celui care se consideră nedreptăţit de a se adresa instanţei competente, ci, dimpotrivă, însăşi Constituţia prevede, la art. 21 alin. (2), că nici o lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea intereselor sale legitime.

Rezultă că soluţionarea pe fond a acţiunii persoanei îndreptăţite, în cazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare de a-i răspunde la notificare, presupune ca instanţa de judecată, în virtutea plenitudinii sale de jurisdicţie ce i s-a acordat prin lege, să cenzureze legalitatea şi temeinicia cererii de restituire formulate prin notificare şi să dispună ea însăşi, în mod direct, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legii, asupra modalităţii de reparaţie cuvenită persoanei îndreptăţite - restituire în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, desigur în forma şi condiţiile prevăzute de lege.

În concluzie, cum am reținut în precedente, instanța va stabili că reclamantele sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele preluate abuziv și în consecință va obliga pârâtul să propună Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor acordarea de măsuri compensatorii conform Legii nr. 165/2013 pentru imobilele în speță.

 În temeiul art. 453 Cod de procedură civilă tribunalul va obliga pârâtul, aflat în culpă procesuală, la plata sumei de 5.600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul expertului judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantele S.F., cu domiciliul în ...................., și S.A.R., cu domiciliul în ......................, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul  Sfântu-Gheorghe prin Primar, cu sediul în mun. Sfântu-Gheorghe, str. 1 Decembrie 1918, nr. 2, Jud. Covasna şi în consecinţă:

Obligă pârâta la soluţionarea dosarului administrativ nr. TV 446/2001 în sensul emiterii unei dispoziţii cu propunere de măsuri compensatorii prin puncte, pentru următoarele imobile:

- terenul  aferent imobilului situat în str. ..... nr. .... în suprafață de 550 mp, înscris în CF Sfântu-Gheorghe nr. ..... nr. top ..............

- cota de 5/10 din terenul aferent imobilului situat în str. ..... nr. ...., identificat în CF nr. .... nr. top .... și nr . top ....., în suprafaţă de 960 mp

- terenul în suprafaţă de 2247 mp, aferent imobilului situat în strada ..... (....) nr. ...., identificat în CF nr. .... nr top ....., ......

Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 5.600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel ce se va depune la Tribunalul Covasna în 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 28.11.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

 PREŞEDINTE GREFIER 

Domenii speta

Spete similare