Obligatia de a face.Obligatia fostului angajatoe de a elibera o adeverinţă tip pentru stabilirea pensiei de serviciu

Asupra cauzei de faţă,

Prin acţiunea înregistrată la data de 25.09.2019 pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia Conflicte de Muncă, reclamanta I.L. în contradictoriu cu pârâtul T... D..., având în vedere inclusiv considerentele Deciziei nr. 13/2016 din şedinţa din 13 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/15.12.2016, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (l')-(14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal- bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 1029 din 21 decembrie 2016, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună:

- obligarea pârâtului T... D... sa elibereze adeverinţele individuale necesare recalculării pensiilor de serviciu având în vedere OG nr. 10/2007 şi a celorlalte acte normative la zi, în aplicarea Legii nr. 71/2015 şi a OUG nr. 20/2016, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 405 lei, plus un procent de 4% astfel cum se prevede în OUG 13/2008 şi la care să se adauge inclusiv creşterea procentuală de 10% potrivit legii nr. 293/2015, începând cu data de 09 aprilie 2015 la zi.

A solicitat  a se reţine şi să se valorifice data intrării în vigoare a Legii nr. 171/2015, a Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 219/C/01.02.2017 precum şi Ordinul ÎCCJ nr. 283/25.10.2012;

- obligarea pârâtului la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea O.G. 10/2007, a Legii nr. 71/2015 si a OUG nr. 20/2016, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului prin emiterea adeverinţelor si respectiv deciziilor potrivit prezentei cereri introductive, a diferenţei dintre veniturile pe care le-am obţinut potrivit Legii nr. 71/2015 şi OUG nr. 20/2016 (cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 lei majorată cu 10%) si venitul efectiv plătit (prin raportare la o valoare de referinţă sectorială reţinută şi uzitată în prezcnl la determinarea salarizării lunare), sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare corespondentă, calculată de la data de 9.04.2015 şi până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtului sa recalculeze pensiile de serviciu conform adeverinţelor si punerea lor in aplicare .

 Sub aspectul datei de 09.04.2015 ca fiind dată de reţinere a uzitării VRS 405 majorată cu 10%, solicită  a se reţine şi să se valorifice data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 .

În motivare cu privire la cererea deplin întemeiată şi justificată de salarizare prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 405 lei majorată cu 10% începând cu data de 9 aprilie 2015, reclamanta a  arătat că:

 A îndeplinit funcţia de grefier în cadrul Judecătoriei Băileşti, iar în prezent este pensionară, în baza art. 68 din Legea 567/2004 şi repusă în plată ca urmare a Legii 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti si al parchetelor de pe lângă acestea, iar la data pensionarii trebuia să i se aplice OG 10/2007.

La data eliberării adeverinţelor ca urmare a apariţiei Lg. 130/2015 nu s-a avut in vederea valoarea de referinţa sectorială 405 si nici acea majorările de 4% prevăzute în OUG 13/2008 şi respectiv de 10 % asa cum se prevede in această lege si in normele de aplicare a acestor dispoziţii legale.

În acelaşi sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 stabileşte că nu poate exista o salarizare diferită raportată la mai multe valori de referinţă sectoriale. Prin urmare, diferenţele de salarizare în cadrul familiei ocupaţionale justiţiei trebuie să rezulte exclusiv din coeficienţii de multiplicare specifici fiecărei funcţii şi grad.

Familia ocupaţională „Justiţie” este alcătuită în mod evident şi expres, conform reglementărilor în vigoare (Legea nr. 284/2010) din judecători, procurori, personal auxiliar de specialitate şi conex din instanţe şi parchete.

A arătat faptul că obligaţia şi dreptul corelativ ca la determinarea salarizării brute lunare cuvenită, a valorii de referinţă sectorială de 405 lei majorat cu 10%, este născut şi urmează a se dispune în consecinţă de instanţa de judecată ca începând cu data de 09.04.2015, data aplicabilităţii legii nr. 71/2015.

Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în aplicare reglementările legale enunţate anterior dar cu excluderea lipsită de suport juridic a grefierilor şi ale celuilalt personal de specialitate şi conex din instanţe şi parchete de a se proceda în mod similar şi în cazul lor. Mai grav, aceleaşi două instituţii au solicitat includerea în proiectul de buget pentru anul 2017 a sumelor necesare acestor majorări salariale exclusiv pentru categoria profesională a magistraţilor (a se vedea adresa Ministerului Justiţiei nr. 2/1244/19.01.2017), contrar avizului conform acordat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 64 din 19.01.2017, act în care se precizează în mod expres că avizul conform (obligatoriu) al CSM este acordat doar în condiţiile includerii sumelor necesare pentru calculul salariilor din cadrul întregii familii ocupaţionale „Justiţie”, nu doar pentru magistraţi.

Prezenta cerere introductivă dedusă judecăţii este motivată şi de nerespectarea dispoziţiilor legale si a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, publicata in Monitorul Oficial din 21.12.2016, anterior menţionată.

Prin aceasta decizie CCR a recunoscut practic hotărârile judecătoreşti privind valoarea de referinţa sectoriala unică, aplicabilă familiei ocupaţionale "Justiţie" pronunţate încă din 2008, această ordonanţă fiind amintită în decizia 794/2016 din Decizia ICCJ nr. 23/2015.

A precizat că, prin adresa nr. 2/1244/19.01.2017, transmisă de Ministerul Justiţiei către Consiliul Superior al Magistraturii, se comunică faptul că MJ a transmis proiectul de buget pe anul 2017 la Ministerul Finanţelor Publice, fiind incluse fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale doar pentru MAGISTRAŢI, raportate la o valoare de referinţa sectoriala de 405 lei la adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015.

În acest proiect de buget nu au fost prevăzute sumele necesare si pentru personalul auxiliar de specialitate si conex, in conformitate cu prevederile Deciziei nr. 794/2016 a CCR, definitivă si general obligatorie, deşi aceste categorii de personal fac pare din familia ocupatională "Justiţie".

 Se impune aplicabilitatea Deciziei nr. 794/2016 a CCR şi fată de categoriile de personal care au deplină legitimitate procesuală activă, noi toţi grefierii pensionari fiind parte a familiei ocupationale "Justiţie".

Valoarea de referinţă sectoriala este un element constitutiv al salariului, recunoscută prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

A învederat faptul că începând cu anul 2010, salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Având în vedere diferenţele salariale rezultate în urma aplicării acestei legi, astfel cum a fost ea reglementată prin legi anuale de salarizare, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea acestor inechităţi.

În acest sens, au fost adoptate Legea nr. 71/2015 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care a fost modificată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

Aceste intervenţii legislative au fost fireşti, absolut necesare faţă de realităţile din sistemul bugetar, întrucât au drept scop evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite.

Astfel, prin Legea nr. 71/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 233 din 6 aprilie 2015 şi intrată în vigoare la 9 aprilie 2015, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83 din 12 decembrie 2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu următoarele modificări şi completări, relevante în prezentul litigiu:

La articolul 1, după alineatul (5) s-a introdus un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins: „ (51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decăt cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii ".

Prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege, conform art. 5 alin. (1j din OUG nr. 83/2014, modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.

Potrivit art. I pct. 1 din OUG nr. 20/2016, la OUG nr. 57/2015 se introduce un nou articol, art. 3 ind. 1, cu următorul cuprins:

Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1 ), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază, de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În aplicarea alin. (1) şi (2), la stabilirea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare la nivel maxim aferent funcţiei, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie/specialitate din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în calcul majorările salariilor de bază ale personalului care beneficiază de prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi drepturile băneşti incluse în salariul de bază potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, numai pentru personalul care intră sub incidenţa celor două acte normative.

În ceea ce priveşte formularea textelor art. 5 alin. (11) din OUG nr. 83/2014, modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015 şi art. 3 ind. 1 alin. (1) din OUG nr. 20/2016, unde se arată că personalul va fi salarizat la „nivel de salarizare maximă în plată pentru funcţiile similare”, respectiv la nivelul maxim alindemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective”, se observă că acestea nu suportă nicio condiţionare, niciun fel de circumstanţiere sau particularizare, astfel încât trebuie admis că potrivit principiului de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă, astfel că include şi indemnizaţiile stabilite pe baza unei valori de referinţă sectorială majorată.

Aşadar, întrucât textul art. 5 alin. (I1) din OUG nr. 83/2014, modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015 şi art. 3 ind. 1 alin. (1) din OUG nr. 57/2015 (introdus prin OUG nr. 20/2016) nu făcea nicio distincţie, activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecărui ordonator principal de credite ar fi trebuit să presupună stabilirea celei mai ridicate indemnizaţii, în funcţie de diferitele repere profesionale (loc efectiv de muncă- judecătorie, tribunal, curte de apel, ÎCCJ, vechime în muncă şi vechime în funcţie), prin raportare inclusiv in indemnizaţiile în plată la nivelul aceluiaşi ordonator de credite, calculate în funcţie de o valoare de referinţă sectorială majorată si aflată în plată şi aducerea tuturor celor aliaţi într-o astfel de situaţie la nivelul cel mai ridicat.

De altfel, această chestiune a fost tranşată prin Decizia Curţii Constituţional nr. 794/15.12.2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1')-(14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal- bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 1029 din 21 decembrie 2016, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile arţ 3 indice 1 alin. (I2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale.

În raport de cele mai sus evocate, salariul de bază/indemnizaţia de încadrare pentru reclamantă trebuie stabilit, începând cu data de 01.10.2016, la nivelul maxim aflat în plată, în cadrul familiei ocupaţionale justiţie.

Acest nivel maxim este calculat în funcţie de o valoare de referinţă sectorială de 405 lei, astfel cum reiese din adresa nr. 2054/21.12.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi din decizia din data de 04.07.2011 a Curţii de Apel Cluj.

 Dreptul de a avea drepturile salariale calculate potrivit Legii nr. 71/2015, prin raportare la indemnizaţiile având o valoare de referinţă sectorială de 405 lei, s-a născut la data de 09.04.2015, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 71/2015 însă pârâţii nu au emis adeverinţele corespunzătoare şi nici nu au plătit diferenţele dintre venituri/pensie pe care le-aş fi obţinut potrivit Legii nr. 71/2015, cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 lei şi venitul/pensia efectiv plătită, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială uzitată în prezent.

Prin atitudinea omisivă, respectiv de refuz a emiterii dispoziţiilor/adeverinţelor cu indemnizaţia de încadrare raportata la valoarea de referinţă sectorială de 405 lei, s-a creat un prejudiciu în patrimoniul reclamanţilor, în înţelesul art. 1.531 din Codul civil din 2009, condiţiile trasate de acest text de lege (faptă ilicită - neemiterea ordinului de salarizare; prejudiciu - suma cuvenită potrivit ordinelor de salarizare neemise; legătura de cauzalitate şi vinovăţia) fiind îndeplinite.

În privinţa cererii de actualizare a sumei astfel stabilite, cu indicele de inflaţie, precum şi a cererii de obligare a pârâtului la plata dobânzilor legale penalizatoare, arăt că prin Decizia înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie nr. 2/2014 din 17 februarie 2014 (Completul competent sa judece recursul in interesul legii), publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 411, din 3 iunie 2014, s-au reţinut următoarele:

În drept, a invocat OUG 13/2008; Legea nr. 71/2015; Legea 293/2015; Decizia CCRnr. 746/2015; Decizia ÎCCJ 13/2016; OG 83/2014 completată prin Legea nr. 71/2015; Decizia CCR nr. 794/2016 ; Decizia ÎCCJ nr. 13/2016.

T... D... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată arătând  că susţinerile reclamantei sunt nefondate.

Conform art. 685 alin. l din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările şi completările ulterioare "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

"Prin urmare, pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate se stabileşte în funcţie de media salariilor de bază brute lunare realizate.

Atâta timp cât reclamanta, deja pensionată, nu a realizat venituri recalculate în funcţie de valoarea de referinţă sectorială solicitată, rezultă că nu ar putea beneficia de o altă pensie de serviciu decât cea stabilită deja.

Mai mult decât atât, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate se actualizează din oficiu, în fiecare an raportat la rata inflaţiei, conform art.68 alin. 10 din Legea nr. 567/2004 "Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică." şi nu în raport de veniturile personalului auxiliar de specialitate în activitate, astfel încât nu se impune actualizarea pensiilor de serviciu în funcţie de valorile de referinţă sectoriale modificate ulterior datei pensionării reclamantei.

In acest act normativ nu există reglementări cu privire la recalcularea/revizuirea pensiilor de serviciu.

Aşadar, perioada de referinţă avută în vedere la stabilirea pensiei de serviciu a reclamantei a fost 12 luni anterioare lunii în care a depus cererea de pensionare.

Astfel, reclamanta a depus cererea de pensionare la data 24.07.2015, iar perioada celor 12 luni anterioare acestei cereri pentru stabilirea bazei de calcul a pensiei a fost iulie 2014 -iunie 2015.

Cu privire la majorarea de 10% apreciază că aceasta nu poate fi acordată, întrucât această creştere a fost prevăzută de Legea 293/2015, care a intrat în vigoare la 28.11.2015, dată la care reclamanta era deja pensionată, după acest moment drepturile de pensie ale acesteia, fiind determinate conform legislaţiei aplicabile.

Prin urmare, creşterea procentuală de 10% stabilită prin Legea 293/2015 nu poate acorda reclamantei, deoarece excede perioadei de 12 luni, care trebuie avută în vedere la stabilirea bazei de calcul pentru acordarea pensiei de serviciu.

În drept, şi-a  întemeiat prezenta pe dispoziţiile art. 205 C. proc. civ. şi pe celelalte acte normative invocate.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, iar la data de 27.01.2020 , la solicitarea instanţei, reclamanta şi precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că solicită ca raportarea să se efectueze la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 lei.

Analizând actele şi lucrările dosarului precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 40 alin. 2 lit. h Codul Muncii, angajatorul este obligat să elibereze la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat al angajatului.

Reclamanta s-a adresat T... D..., în calitate de angajator, solicitând eliberarea adeverinţei tip privind stabilirea pensiei de serviciu în care baza de calcul în funcţie de care se determină cuantumul acesteia să fie stabilită prin raportare la o valoare de referintă sectorială de 421,36 lei, începând cu data de 09.04.2015 -30.11.2015.

Dispoziţiile Legilor nr. 71/2015 şi nr. 293/2015 au afectat valoarea salariilor de bază, valoarea de referinţă sectorială majorându-se la 405 lei, respectiv 421, 36 lei, începând cu data de 09.04.2015 şi cu încă 10% - de la data de 01.12.2015. Ca urmare, şi baza de calcul avută în vedere de legiuitor la stabilirea pensiei de serviciu, pentru persoanele pensionate ulterior datei de 09.04.2015, inclusiv a persoanelor prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. d din  Hotărârea Guvernului nr. 706/2015, a fost majorată .

Astfel, se constată că, la data de 25.07.2015 a intrat în vigoare Legea nr. 130/2015, prin care s-au adus modificări şi completări Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar, fiind introdus art. 68 ind. 5, la alineatul 1 dispunându-se că „Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

De asemenea, prin art. II, alin.1 si 2 din Legea nr. 130/2015 s-a prevăzut că:

„(1) De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii.

(2) Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate, precum şi media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcţie.”

Intervalul de 12 luni prevăzut de Legea nr. 130/2015 pentru care se stabileşte baza de calcul a pensiei este 01.07.2014 - 01.07.2015, perioadă care cade sub incidenţa Legii nr. 71/2015.

Însă, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015, precum şi a pronunţării deciziei nr. 23/2016 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, s-a stabilit că nivelul salariului de bază brut lunar pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex în funcţie trebuia să fie mai mare, prin raportare la valori de referinţă sectorială superioare, drept pentru care drepturile salariale ale acestor categorii de personal au fost recalculate la data de 09.04.2015 şi, respectiv, 01.12.2015, sens în care ordonatorii de credite au emis ordine/decizii prin care nivelul indemnizaţiilor şi salariilor au fost raportate la aceste valori de referinţă sectoriale.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate şi conex de la instanţele arondate Curţii de Apel Craiova, prin decizia nr. 34/4.07.2018 a Preşedintelui Curţii de Apel Craiova s-a dispus că, în perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, acesta sa beneficieze  de un salariu de bază lunar stabilit prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 lei, iar in perioada 01.12.2015 - 31.12.2017 sa beneficieze de un salariu de baza lunar stabilit prin raportare la valoarea de referinta sectoriala de 463,5 lei.

Or, aşa cum s-a arătat anterior, salariul brut lunar al unui grefier aflat în activitate trebuia să fie calculat, în mod corect, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 lei potrivit Legii nr. 71/2015, şi în niciun caz de ale Legii nr. 293/2015 care se aplica începând cu 1.12.2015.

În raport de toate aceste considerente, Tribunalul apreciază că acţiunea formulată de reclamantă este întemeiată, însă doar în ceea ce priveşte baza de calcul aferentă perioadei 09.04.2015 – 24.06.2015.

În ceea ce priveşte solicitarea de obligare a pârâtului la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea OG 10/2017, a Legii 71/2015 şi a OUG 20/2016, prejudiciu calculat de la data de 09.05.2015 şi până la data plăţii efective, instanţa reţine că  în această perioadă reclamanta nu mai era angajata pârâtului T... D..., ci a beneficiat de drepturi de pensie.

Pe cale de consecinţă, va respinge capătul de cerere referitor la repararea prejudiciului întrucât fostul angajator nu are atribuţii în a îi achita reclamantei despăgubiri  de la bugetul asigurărilor sociale, drepturi izvorâte din calitatea sa de pensionar.

Prin urmare, instanţa va admite acţiunea precizată în parte şi va obliga pârâtul T.... D... să-i elibereze reclamantei o adeverinţă tip pentru stabilirea pensiei de serviciu cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute de încadrare lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 421,36 lei, începând cu data de 09.04.2015 până la 24.06.2015.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente.

Domenii speta

Spete similare