Anulare procese-verbale de contravenţie seria ... nr. .... şi seria pby nr. ..... Interpretarea tezei a II-a a art. 32 alin. 1 lit. b din o.u.g. nr. 34/2008.

Hotărâre 134 din 13.01.2021


Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 02.07.2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. 19811/299/2020, petentul VA, în contradictoriu cu intimata DGPMB, a solicitat anularea proceselor-verbale seria PBY nr. 0319288/09.06.2020 și seria PBY nr. 0319287/09.06.2020.

În motivare, petentul a arătat că, la data de 10.06.2020, a sunat la 112 deoarece 7 băieți erau în fața blocului și consumau băuturi alcoolice. Aceștia aveau muzica dată la maxim și făceau gălăgie.

Petentul le-a atras atenția să nu mai facă gălăgie, însă ei au sărit să îl bată, motiv pentru care a sunat la poliție. Agenții nu le-au făcut nimic, iar ei au dat muzica și mai tare.

Conform susținerilor petentului, a fost bătut, împreună cu părinții săi, de acei băieți.

Petentul a menționat că are probleme de sănătate și a fost operat la plămâni, având și gradul 2 de handicap. Are o pensie de 380 lei, din care nu își permite să plătească amenzile.

Totodată, a susținut că nu are nicio vină pentru faptele menționate în procesele-verbale contestate.

Petentul nu a indicat niciun temei legal.

În probațiune, petentul a depus un set de înscrisuri (f. 2-10).

La data de 02.09.2020, petentul a depus precizări, prin care a solicitat încuviințarea probei testimoniale constând în audierea martorilor SA. și SD, părinții săi.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 40 lei, conform chitanțelor atașate la dosar (f. 34-35).

La data de 29.10.2020, intimata a depus întâmpinare (f. 40-42), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.

În motivare, intimata a arătat că prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319/09.06.2020, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 32 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 34/2008, constând în aceea că, la data de 09.06.2020, ora 18:43, a solicitat prezența poliței și a echipajului SMURD la fața locului, fără a prezenta o stare care să necesite acest lucru, acesta având și o atitudine recalcitrantă.

Pe de altă parte, prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319287/09.06.2020, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2.000 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 2 pct. 1 și art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991. În sarcina acestuia s-a reținut că, la data de 09.06.2020, ora 18:43, a tulburat liniștea locatarilor din bloc prin țipete la adresa unui vecin. Totodată, acesta le-a adresat injurii vecinilor săi, deși i s-a cerut în repetate rânduri să înceteze, având o atitudine recalcitrantă și cu organele de poliție.

În ceea ce privește legalitatea proceselor-verbale contestate, intimata a apreciat că acestea îndeplinesc condițiile de formă prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, sens în care a invocat prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001. În toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura altfel decât prin anularea actului respectiv.

Sub aspectul temeiniciei, intimata a invocat prevederile art. 269 și art. 270 C.pr.civ. și a susținut că procesul-verbal reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cel constatate și consemnate. Cele reținute în procesul-verbal au fost constatate ex propriis sensibus de agentul constatator care l-a întocmit ca persoană special împuternicită de lege în acest sens, constatările sale prezumându-se că sunt conforme cu realitatea.

Intimata a mai invocat prevederile art. 249 C.pr.civ. și a susținut că procesul-verbal are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului atâta timp cât acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară credibilă. Referitor la acest aspect, intimata a invocat hotărârea CEDO din data de 03.04.2012 în cauza Nicoleta Gheorghe.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, intimata a apreciat că aceasta a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator astfel încât să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În opinia intimatei, tolerarea săvârșirii unor fapte de acest gen și nesancționarea pecuniară a acestora pot determina agravarea fenomenului, în acest mod nemaifiind atinsă finalitatea pentru care au fost edictate dispozițiile legale. Răspunderea contravențională reprezintă o expresie specifică a responsabilității sociale conform căreia fiecare persoană trebuie să își asume și să suporte consecințele faptelor sale. Aplicarea imediată, continuă și necondiționată a normelor juridice, inclusiv a celor de drept contravențional, este de natură să asigure protecția eficientă a societății, să contribuie la garantarea ordinii sociale, să tempereze și să înfrângă excesele persoanelor fizice/juridice.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 C.pr.civ..

În probațiune, intimata a depus un set de înscrisuri (f. 43-47).

La data de 27.11.2020, intimata a depus precizări referitoare la istoricul contravențional al petentului (f. 54).

La termenul din data de 16.12.2020, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de ambele părți, iar pentru petent, și proba testimonială constând în audierea martorului SA.  La același termen, instanța a procedat la administrarea probei testimoniale, declarația martorului fiind consemnată și atașată la dosar.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319288 din data de 09.06.2020 emis de Direcția Generală de Poliție a MB – Secția 5 Poliție, petentul VA. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 lei, în temeiul art. 32 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 34/2008.

În procesul-verbal s-a reținut că, la data de 09.06.2020, ora 18:43, petentul a solicitat prezența poliției și a echipajului SMURD la fața locului fără a prezenta o stare care să necesite acest lucru. De asemenea, s-a menționat că persoana este cunoscută cu astfel de apeluri în cadrul secției. Totodată, acesta a avut și o atitudine recalcitrantă (f. 5).

Pe de altă parte, prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319287 din data de 09.06.2020 emis de Direcția Generală de Poliție a MB– Secția 5 Poliție, petentul VA a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1.000 lei, în temeiul art. 2 pct. 25 și art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, respectiv cu amendă în cuantum de 1.000 lei, în temeiul art. 2 pct. 1 și art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991.

În procesul-verbal s-a reținut că, la data de 09.06.2020, ora 18:43, petentul a tulburat liniștea locuitorilor din bloc prin țipete la adresa unui vecin cu ocazia unui conflict început de acesta. Totodată, acesta le-a adresat injurii și expresii jignitoare vecinilor săi, deși i s-a cerut în repetate rânduri să înceteze. De asemenea, s-a menționat că petentul a avut o atitudine recalcitrantă și față de polițiști. (f. 7).

Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, instanța urmează a verifica legalitatea şi temeinicia procesului verbal de constatare a contravenţiei, prin raportare la probele administrate în cauză.

Astfel, sub aspectul legalității proceselor-verbale, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G nr. 2/2001, având în vedere că ele cuprind mențiunile obligatorii privind numele și prenumele agentului constatator, numele, prenumele și codul numeric personal ale petentului, faptele săvârșite, data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

În ceea ce priveşte condiţiile prevăzute de art. 16 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001, instanţa reţine că nulitatea procesului-verbal pentru nerespectarea uneia dintre aceste condiţii trebuie să fie invocată de petent. Totodată, acesta trebuie să dovedească vătămarea suferită ca urmare a neindicării vreunei menţiuni din cuprinsul procesului-verbal şi că această vătămare nu se poate înlătura altfel decât prin anularea actului sancționator.

Constatând că petentul nu a invocat lipsa vreunei mențiuni sancționată cu nulitatea relativă a proceselor-verbale, instanța reține că acestea au fost în mod legal întocmite, nefiind afectate de nicio cauză de nulitate.

Examinând procesele-verbale sub aspectul temeiniciei lor, instanţa reţine că, în raport de probele administrate în cauză, situaţia de fapt reţinută de agentul constatator este conformă cu realitatea.

În ceea ce privește procesul-verbal seria PBY nr. 0319288 din data de 09.06.2020, sunt incidente dispozițiile art. 32 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 34/2008, în conformitate cu care „alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei sau prestarea de la 200 de ore la 400 de ore de activități în folosul comunității. Săvârșirea din nou a contravenției în interval de un an de la aplicarea sancțiunii se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei sau, prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu prestarea de la 400 de ore la 800 de ore de activități în folosul comunității”.

Referitor la procesul-verbal seria PBY nr. 0319287 din data de 09.06.2020, sunt aplicabile dispozițiile art. 2 pct. 1 și 25 din Legea nr. 61/1991, potrivit cărora constituie contravenții „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora”, respectiv „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”.

În continuare, instanţa constată că procesul-verbal întocmit se bucură de prezumţia de legalitate, veridicitate şi autenticitate, acest fapt fiind în concordanţă cu jurisprudenţa Curții Europene a Drepturilor Omului. Aceste trei prezumţii relative de care se bucură procesul verbal de contravenţie nu sunt de natură să înfrângă total prezumţia de nevinovăţie a petentului.

Prezumţia de nevinovăție nu neagă însă valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenţie legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere raţiunea care stă la baza recunoaşterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că, în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie, sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorităţii de stat.

Aceste trei prezumţii relative de care se bucură procesul verbal de contravenţie presupun doar o inversare a sarcinii probei în favoarea intimatei. Or, această inversare a sarcinii probei este compatibilă cu art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum a reţinut Curtea în cauza Nicoleta Gheorghe contra României.

În concluzie, instanţa reţine că dreptul la un proces echitabil al petentului este respectat în pofida faptului că acesta are sarcina de a răsturna prezumţiile relative de care se bucură procesul-verbal de contravenţie pentru a-şi proba nevinovăţia. Pentru respectarea drepturilor petentului, sarcina instanţei rămâne aceea de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional.

Instanţa reţine că dreptul la apărare al petentului este respectat în măsura în care acesta are acces la un „tribunal”, în sensul art. 6 CEDO, în faţa căruia poate administra probe prin care să-şi dovedească nevinovăţia.

În mod concret, instanţa observă că petentului i s-a dat ocazia de a-şi prezenta punctul de vedere prin introducerea plângerii contravenţionale, prin depunerea la dosar de cereri sau prin acordarea posibilității de a fi administrate probele pe care le consideră concludente, fără a fi pus în situația dovedirii unor fapte negative imposibil de demonstrat.

Cu toate acestea, instanța nu va avea în vedere la stabilirea situației de fapt declarația martorului audiat, Stan Ana, pentru următoarele considerente.

În primul rând, instanța constată că declarația martorului SA intră în contradicție cu afirmațiile petentului. În acest sens, instanța are în vedere că, cu ocazia ascultării sale, petentul a susținut că a coborât pentru a vorbi cu persoanele care făceau gălăgie la parterul blocului, în timp ce martorul a declarat că fiul ei nu a ieșit din apartament. Or, în condițiile în care, potrivit declarației martorului, petentul nu a părăsit locuința, nu pot fi reținute nici susținerile petentului în sensul că vecinii săi ar fi sărit să îl bată.

În al doilea rând, instanța ia în considerare și faptul că martorul audiat în cauză, SA, este mama petentului, motiv pentru care nu se poate considera că declarația acesteia este obiectivă.

Astfel, în lipsa oricărui alt suport probator, instanța nu își poate forma convingerea că petentul nu ar fi comis contravențiile reținute în sarcina sa doar pe baza celor declarate de martor, singura probă adusă în sprijinul plângerii formulate, câtă vreme depoziția sa intră în contradicție chiar cu susținerile petentului și este subiectivă, prin prisma relației sale cu petentul.

În ceea ce privește fapta menționată în procesul-verbal seria PBY nr. 0319288 din data de 09.06.2020, instanța reține că, potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 34/2008, alertarea falsă presupune utilizarea intenționată a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenției agențiilor specializate de intervenție în mod nejustificat.

Totodată, art. 2 alin. 2 din același act normativ prevede că numărul unic pentru apelurile de urgență se apelează atunci când este necesară intervenția agențiilor specializate de intervenție, pentru asigurarea asistenței imediate în situații în care este periclitată viața, integritatea ori sănătatea cetățeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

Or, din probele administrate în cauză nu rezultă niciuna dintre situațiile anterior menționate, care ar fi justificat apelarea numărului unic de urgență. Astfel, așa cum s-a arătat în cele ce preced, martorul a declarat că petentul nu a ieșit din apartament, caz în care și dacă ar fi existat acel conflict cu vecinii săi, generat de zgomotul produs de aceștia, petentul nu s-a aflat în niciun moment într-o stare de pericol care să impună intervenția rapidă a poliției.

În ceea ce privește faptele reținute în procesul-verbal seria PBY nr. 0319287 din data de 09.06.2020, instanța apreciază că acestea sunt confirmate în parte chiar de afirmațiile petentului. În acest sens, instanța constată că, potrivit susținerilor petentului, acesta a vorbit cu vecinii de sus, de la etajul 3, solicitându-le să termine cu scandalul. Or, pentru a se putea face auzit de la etajul 3, este evident că petentul a strigat, tulburând astfel, fără drept, liniștea celorlalți locuitori ai blocului.

Pe de altă parte, alegațiile petentului în sensul că nu ar fi proferat injurii și nu ar fi folosit expresii jignitoare nu pot fi reținute de instanță, nefiind susținute de probe. Astfel, referitor la acest aspect, martorul a declarat doar că „nu l-am auzit pe fiul meu înjurând, nu face el așa ceva, nu a ridicat tonul, nici când a venit poliția, nici înainte”. Faptul că nu l-a auzit martorul pe petent înjurând nu înseamnă că acest lucru nu s-a întâmplat, iar ridicarea tonului a recunoscut-o însuși petentul atunci când a menționat că s-a adresat de la etajul 3 vecinilor de la parter.

Având în vedere şi dispoziţiile art. 249 C.pr.civ., potrivit cărora cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, afirmațiile petentului nu pot fi reţinute de către instanţă, menţiunile din cuprinsul proceselor-verbale fiind în continuare prezumate ca întemeiate.

Pe cale de consecinţă, constatând că din probele administrate în cauză nu rezultă o altă situaţie de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, instanța apreciază că în mod corect a fost reţinută în sarcina petentului săvârşirea contravențiilor menționate anterior.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor aplicate, instanţa reține că amenzile aplicate trebuie să respectă dispoziţiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În ceea ce privește amenda aplicată prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319288 din data de 09.06.2020, în cuantum de 5.000 lei, instanța constată că aceasta depășește cuantumul maxim prevăzut de art. 32 alin. 1 lit. b teza 1 din O.U.G. nr. 34/2008: „alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei sau prestarea de la 200 de ore la 400 de ore de activități în folosul comunității.”

Instanța nu poate reține incidența tezei a II-a a aceluiași articol, conform căreia „săvârșirea din nou a contravenției în interval de un an de la aplicarea sancțiunii se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei sau, prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu prestarea de la 400 de ore la 800 de ore de activități în folosul comunității”, întrucât aceasta are ca situație premisă aplicarea unei alte sancțiuni, în temeiul acelorași dispoziții legale, cu mai puțin de un an în urmă. Or, așa cum rezultă din precizările depuse chiar de intimată (f. 54), în urma verificărilor efectuate în aplicația „Contravenții” s-a constatat că în perioada 01.01.2015-17.11.2020, petentul nu figurează cu alte sancțiuni contravenționale.

Pentru a se putea reține limitele majorate ale cuantumului amenzii este necesar să existe o altă sancțiune aplicată pentru aceeași contravenție, fapt ce nu poate fi dovedit decât prin întocmirea unui proces-verbal. Astfel, simplele susțineri din cuprinsul procesului-verbal contestat în sensul că „persoana este cunoscută cu astfel de apeluri în cadrul secției” nu pot duce la aplicarea tezei a II-a a art. 32 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 34/2008.

Astfel, având în vedere că sancțiunea aplicată prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319288 din data de 09.06.2020 este nelegală, actul sancționator este lovit de nulitate.

În ceea ce privește amenzile aplicate prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319387 din data de 09.06.2020, în cuantum de 1.000 lei fiecare, instanța constată că acestea reprezintă maximul prevăzut de lege, respectiv de art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991.

Cu toate acestea, instanța ia în considerare că petentul se încadrează într-un grad de handicap mental, accentuat și permanent, așa cum reiese din certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1720/24.09.2008 (f. 9-10) și că se află la prima abatere de la respectarea normelor de conviețuire socială, conform istoricului contravențional atașat la dosar (f. 54).

Având în vedere aceste circumstanțe personale ale petentului, instanța apreciază că amenzile aplicate nu au fost individualizate corespunzător, fiind disproporționate atât în raport de împrejurările comiterii faptei (conflict spontan între vecini), cât mai ales de persoana contravenientului.

Ținând astfel cont de toate aspectele prezentate, instanța apreciază că o amendă în cuantumul minim prevăzut de lege (200 lei), pentru fiecare dintre cele două fapte reținute prin procesul-verbal seria PBY nr. 0319387 din data de 09.06.2020, este de natură să asigure scopul represiv al sancțiunii contravenționale și să prevină săvârșirea unor noi contravenții.

Pentru considerentele expuse, instanța va admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul VA în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a MB, va anula procesul-verbal de contravenție seria PBY nr. 0319288 din data de 09.06.2020 și va modifica, în parte, procesul-verbal de contravenție seria PBY nr. 0319287 din data de 09.06.2020, în sensul că va reduce cuantumul celor două amenzi aplicate de la 1.000 lei la 200 lei.