Obligatie de a face. Pretentii. Daune morale. Invocarea unor prejudicii eventuale (cum ar fi posibilitatea valorificării în alt mod a timpului alocat rezolvării diferendelor avute cu pârâţii) sau a valorilor personal nepatrimoniale în general (cinste, d

Hotărâre 3860 din 28.04.2021


Prin cererea înregistrată la data de 06.10.2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 27.02.2020 sub nr.6337/299/2020, reclamantul FS a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii A. şi NE, să fie obligată A.  să îi comunice următoarele documente: copii de pe listele de întreţinere originale afişate la avizier pentru perioada ianuarie 2016-ianuarie 2019, cu semnăturile cenzorului, preşedintelui şi administratorului şi documentele justificative pentru fiecare listă; registrul pentru evidenţa fondului de reparaţii, fondului de rulment, fondului de redresare, fondului de penalizări pentru anii 2016, 2017, 2018, 2019 la zi întocmite şi semnate conform normelor în vigoare; situaţia elementelor de activ şi pasiv pentru anii 2016, 2017, 2018, 2019 la zi; constatarea nerespectării atribuţiilor de către preşedintele Asociaţiei, pârâtul NE şi obligarea acestuia la plata sumei de 4.500 lei din care 2.000 lei onorariu expertiză şi 2.500 lei daune morale; obligarea Asociaţiei la refacerea listei de întreţinere aferentă lunii octombrie 2018 şi eliminarea sumelor trecute ca consum agent de răcire, cost achiziţionare contori de răcire şi manopera aferentă pentru ap. 16 şi 25 şi la fel pentru luna aprilie 2019, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că este membru al A.  din ansamblul Rezidenţial B. Zona A în calitate de proprietar al apartamentelor X  şi Z situate în vila cu apartamente/imobilul N.2-1 corp B. În această calitate, a solicitat asociaţiei încă din data de 28.02.2018 să îi pună la dispoziţie documente la care are dreptul fără niciun fel de îngrădire, conform legii, în acest sens  a făcut mai multe cereri către asociaţie, pe care le-a transmis preşedintelui, membrilor comitetului executiv, managerului asociaţiei, a achitat la data de 23.08.2018 suma de 250 lei pentru contravaloarea copiilor xerox, dar nici aşa nu a primit documentele.

La data de 03.12.2018, reclamantul a semnat un contract de prestări servicii cu un expert contabil în vederea efectuării unei expertize extrajudiciare pentru ap. 16 şi 25, expertul având nevoie de documente contabile pentru a putea întocmi un raport referitor la situaţia cheltuielilor, a modalităţii de calcul a penalităţilor, determinarea cotelor de întreţinere datorate, plăţile efectuate, stabilirea cheltuielilor aferente spaţiilor comune, dar nici un reprezentant al asociaţiei nu a fost prezent pentru predarea documentelor, ceea ce a dus la întocmirea unui raport de imposibilitate de efectuare a expertizei, deşi s-a achitat costul aferent.

S-a susţinut că lista de întreţinere a lunii octombrie 2018 este nelegală, nu a fost semnată de cenzor şi nici de preşedinte, ci de managerul asociaţiei; ap.25, proprietatea sa, al cărui contor de răcire nu funcţiona, a fost trecut cu un consum de 0,07 unităţi energie pentru chiller şi 1.240 lei de plată, echivalentul a 17714,28 lei/unitate, în timp ce la ap.26 (un penthouse de 500 mp), deşi contorul nu funcţionează, s-a înregistrat un consum de 2,37 unităţi şi un cost de 2.292 lei, mai exact 967,08 lei/unitate. În ceea ce priveşte lista aferentă lunii aprilie 2019, s-a arătat că sumele necesare achiziţionării contorilor de răcire şi manopera aferentă înlocuirii acestora sunt trecute ca „înlocuit contoare instalaţie răcire”, nu ca fond de reparaţii sau fond de investiţii, cum dispun prev. art.71 din Legea nr.196/2018. În plus, a fost menţionată suma integrală percepută la plată, nu avans în tranşe egale, aşa cum prevede art.71 din lege; sumele aferente fondurilor de reparaţii şi/sau fondurilor de investiţii nu sunt aprobate conform legii 196/2018 în cadrul adunărilor generale, ci doar s-a aprobat în principiu efectuarea unor lucrări.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.10, 31, 32, 34-36 din Legea nr. 230/2007, art.28,55,57,66,71,73 din Legea nr.196/2018, art.22 din Normele de aplicare a Legii nr.230/2007, Statutul asociaţiei.

Pârâţii au formulat întâmpinare în cauză, prin care au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că Asociaţia a încheiat contractul de prestări servicii de administrare imobil nr.1073/31.05.2016 cu societatea de administrare S.

SRL, care este responsabilă atât în baza legii cât şi potrivit obligaţiilor contractuale de toate solicitările reclamantului din cererea introductivă.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea apărărilor din cuprinsul întâmpinării, reiterând aspectele invocate în cererea de chemare în judecată.

Sub aspect probatoriu, instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri şi interogatoriul pârâţilor; a fost administrată proba cu interogatoriul pârâtului NE, ale cărui răspunsuri sunt consemnate şi ataşate la dosar, iar în ceea ce priveşte interogatoriul pârâtei A.,  instanţa a făcut aplicarea prev. art.358 CPC, pentru motivele reţinute în încheierea de şedinţă din data de 26.01.2021.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma susţinerilor părţilor şi a dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamantul FS este proprietarul apartamentelor nr. X şi Y situate în vila cu apartamente/imobilul N.2-1 corp B şi membru al A.  din ansamblul Rezidenţial B. Zona A..

La data de 13.07.2018, a adresat preşedintelui A. de la acea vreme, pârâtul NE, adresa nr.291/2018, prin care a solicitat să i se comunice în termen de 7 zile de la primire mai multe documente şi înscrisuri justificative, cum ar fi copie factură emisă de D. `SRL din 09.02.2018, copie proces-verbal predare-primire, dovada înregistrării în registrele asociaţiei a contractului şi actului adiţional semnat cu T., copie de pe rapoarte de expertiză judiciare şi extrajudiciare, copii de pe deciziile comitetului executiv pentru anii 2016-2017, copie de pe bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anii 2016-2018, fişele contabile ale celor apartamente pe care le deţine etc. (f.17-19,v.I).

Ulterior, la data de 26.11.2018, reclamantul a revenit către A.  cu o solicitare similară (f.22-24,v.I).

La data de 03.12.2018, reclamantul a semnat contractele de prestări servicii nr.10/2018 şi nr. 11/2018 cu expertul contabil AF în vederea efectuării unei expertize extrajudiciare în dosarele nr.5858/299/2018 şi nr.14945/299/2018 pentru ap. X şi Y, achitând onorariul aferent (f.71-73,v.I). Expertul ales de reclamant a trimis A.  convocări pentru data de 21.12.2018 (f.34,42), respectiv reconvocări pentru ziua de 18.01.2019 (f.35,43), în vederea punerii la dispoziţie a documentelor necesare efectuării expertizei, respectiv extrase de cont pentru cele 2 conturi ale asociaţiei deschide la AB aferente perioadei 2015 la zi, toate deciziile comitetului executiv şi adunării generale din perioada 2015 până în prezent, toate contractele încheiate cu furnizorii de servicii şi produse ale asociaţiei începând cu iunie 2015 până în prezent, toate facturile emise de furnizori, plăţile făcute de asociaţie către furnizori şi procesele-verbale încheiate de furnizori cu asociaţia pentru predarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor.

În drept, potrivit art.28 alin.1 din Legea nr.196/2018, proprietarii din condominiu au dreptul să fie informaţi în legătură cu toate aspectele ce privesc activitatea asociaţiei, să solicite în scris şi să primească copii după orice document al acesteia. Proprietarii care solicită copii după documentele asociaţiei de proprietari vor suporta costul de multiplicare a acestora.

O prevedere similară se regăsea şi în art.10 din Legea nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Asociaţiilor de proprietari, în vigoare până la data de 27.09.2018, conform căruia proprietarii au dreptul să cunoască toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei şi au acces, la cerere, la orice document al acesteia. (2) La solicitarea scrisă a proprietarului, preşedintele şi administratorul asociaţiei de proprietari au obligaţia să elibereze în scris o adeverinţă prin care să prezinte situaţia cheltuielilor privind întreţinerea, defalcate pe datoria de bază şi penalităţi, precum şi modalitatea de calcul al penalităţilor. 

Art.57 din Legea nr.196/2018 prevede: preşedintele asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii (…): 

b) semnează documentele asociaţiei de proprietari; 

c) supraveghează şi urmăreşte corecta punere în aplicare a hotărârilor adunării generale, respectarea prevederilor statutului şi acordului de asociere, precum şi aplicarea deciziilor comitetului executiv; 

e) răspunde în scris la sesizările şi contestaţiile scrise ale proprietarilor din condominiu în termen de maximum 10 zile de la primirea acestora; 

g) prezintă, spre verificare la solicitarea organelor abilitate, toate documentele asociaţiei, oferind toate informaţiile solicitate;

Conform art.58 alin.2 din lege, pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei de proprietari, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.

Dispoziţii legale similare se regăsesc şi în vechea lege a Asociaţiilor de proprietari nr. 230/2007, care la art.31 alin.2 prevedea că preşedintele asociaţiei de proprietari supraveghează şi urmăreşte aplicarea hotărârilor adunării generale, respectarea prevederilor statutului şi acordului de asociere, precum şi aplicarea deciziilor comitetului executiv. Acesta, în funcţie de situaţie, poate propune comitetului executiv sau adunării generale, după caz, măsuri împotriva celor care nu respectă regulile, regulamentele, hotărârile şi deciziile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale şi statutare.  Iar conform art.32 alin.2 din aceeaşi lege, pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv preşedintele asociaţiei de proprietari, răspund personal sau în solidar, după caz, în faţa legii şi a proprietarilor pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor în mod deliberat. 

De asemenea, vor fi avute în vedere disp. art.28 alin.3 din Legea nr.196/2018, conforrm cărora proprietarii din condominii au dreptul să primească explicaţii cu privire la calculul cotei de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi, după caz, să o conteste în scris în termen de 10 zile de la afişarea listei de plată. Preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să răspundă, în scris, la contestaţie în termen de 10 zile de la primirea acesteia.

Revenind la fondul cauzei, în ceea ce priveşte primul capăt de cerere, ce priveşte, în esenţă, obligarea pârâtei A. să comunice reclamantului documentele şi înscrisurile justificative mai sus amintite, instanţa apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În primul rând, instanţa are în vedere prevederile legale redate anterior, respectiv art.28 alin.1 din Legea nr.196/2018 şi art.10 din Legea nr.230/2007, conform cărora A. este obligată să comunice, la cerere, orice document solicitat de proprietarii din condominiu, legea neprevăzând vreo excepţie, legat de vreun document sau vreo informaţie care nu ar fi publică şi deci nu ar putea fi comunicată locatarilor.

Deşi pârâţii au susţinut că au comunicat toate documentele solicitate, instanţa observă că  nu există la dosar dovezi în acest sens; în mail-ul primit de reclamant de la PFA C.  (managerul Asociaţiei) se precizează că i se comunică o parte din documentele solicitate, dar nu rezultă ce anume.

În plus, chiar din cuprinsul celor două rapoarte de imposibilitate a efectuării expertizei contabile extrajudiciare, reiese faptul că nu s-au comunicat documentele necesare pentrru efectuarea lucrărilor de specialitate (f.29 verso, f.30, f.36 verso, f.37, v.I).

În opinia instanţei, sunt lipsite de relevanţă şi nu o pot exonera de răspundere pe pârâtă apărările legate de angajarea dnei manager C. pentru îndeplinirea atribuţiilor preşedintelui Asociaţiei. Aceasta deoarece, în raporturile cu proprietarii, nu poate fi angajată răspunderea mandatarului, raporturile născute din încheierea unui contract de mandat nefiind opozabile terţilor (între care şi proprietarii din condominiu, cum este dl FS), ci strict în relaţiile dintre mandatar şi A. (mandant), în timp ce faţă de membrii A. răspunde numai aceasta din urmă.

Legat de răspunsurile pârâtului N. la interogatoriu, în sensul că toate documentele solicitate s-ar găsi în aplicaţia Deskis, instanţa reţine, în primul rând, că nu există probe în acest sens, în condiţiile în care reclamantul a negat aceste afirmaţii, susţinând că pot fi consultate în Deskis doar listele de întreţinere. În al doilea rând, consideră instanţa că această împrejurare nu o scuteşte pe pârâta A.de îndeplinirea propriilor obligaţii conform legii, în speţă aceea de a informa proprietarii în legătură cu toate aspectele ce privesc activitatea asociaţiei şi de a le comunica copii după orice document al acesteia, cu atât mai mut cu cât reclamantul a achitat suma de 250 lei în acest sens, fapt necontestat de către pârâtă (f.16,v.I).

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa va admite primul petit al acţiunii astfel cum a fost formulat şi va obliga pârâta A. Ansamblul Rezidenţial Băneasa Zona A  să comunice reclamantului documentele solicitate, respectiv: copii de pe listele de întreţinere originale afişate la avizier pt perioada ianuarie 2016-ianuarie 2019 şi documentele justificative pentru fiecare listă, semnate conform legii; registrul pentru evidenţa fondului de reparaţii, fondului de rulment, fondului de redresare, fondului de penalizări pentru anii 2016, 2017, 2018, 2019 la zi întocmite şi semnate conform normelor în vigoare; situaţia elementelor de activ şi pasiv pentru anii 2016, 2017, 2018, 2019 la zi.

În ceea ce priveşte capătul doi de cerere, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului NE, în calitate de preşedinte al Asociaţiei (la data formulării acţiunii), la plata sumei totale de 4.500 lei, din care 2.000 lei onorariu expertiză şi 2.500 lei daune morale, susţinându-se nerespectarea de către acesta a atribuţiilor prevăzute de lege în sarcina sa.

Conform celor expuse anterior, reclamantul a încheiat cu dna. expert contabil AF contractele de prestări servicii nr.10/03.12.2018 şi nr.11/03.12.2018 în vederea efectuării unei expertize extrajudiciare în dosarele nr.5858/299/2018 şi nr.14945/299/2018 pentru ap. nr.16 şi 25, achitând onorariul aferent în cuantum total de 2.000 lei (f.71-73,v.I).

 Potrivit art.57 lit.g din Legea nr.196/2018, preşedintele Asociaţiei de Proprietari prezintă, spre verificare, la solicitarea organelor abilitate, toate documentele asociaţiei, oferind toate informaţiile solicitate.

Prin convocările din 12.12.2018 (f.34,42) şi reconvocările din data de 04.01.2019 (f.35,43), expertul desemnat de reclamant a solicitat să fie prezent la sediul Asociaţiei la data de 21.12.2018, respectiv 18.01.2019, un reprezentant al pârâtei în vederea punerii la dispoziţie a documentelor necesare efectuării expertizei, respectiv: extrase de cont pentru cele 2 conturi ale asociaţiei deschide la AB aferente perioadei 2015 la zi, toate deciziile comitetului executiv şi adunării generale din perioada 2015 până în prezent, toate contractele încheiate cu furnizorii de servicii şi produse ale asociaţiei începând cu iunie 2015 până în prezent, toate facturile emise de furnizori, plăţile făcute de asociaţie către furnizori şi procesele-verbale încheiate de furnizori cu asociaţia pentru predarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor.

Din cuprinsul celor două rapoarte de imposibilitate a efectuării expertizei contabile extrajudiciare, reiese faptul că nu s-au comunicat documentele necesare pentrru efectuarea lucrărilor de specialitate (f.29 verso, f.30, f.36 verso, f.37, v.I).

În opinia instanţei, un expert contabil ales să efectueze o expertiză extrajudiciară este organ abilitat în înţelesul legii, textul art.57 lit.g din Legea nr.196/2018 fiind aşadar aplicabil. În consecinţă, devin incidente în speţă şi prevederile art.58 alin.2 din lege, care instituie răspunderea personală sau solidară a preşedintelui asociaţiei de proprietari pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor în cazul neîndeplinirii atribuţiilor ce îi revin sau a depăşirii atribuţiilor legale şi statutare.

În cauză, apreciază instanţa că prevederile legale mai sus amintite sunt pe deplin aplicabile, astfel că se impune angajarea răspunderii personale a pârâtului NE (ce deţinea funcţia de preşedinte al Asociaţiei de Proprietari atât la data convocărilor trimise de dna expert AF cât şi la data formulării prezentei acţiuni) în ceea ce priveşte prejudiciul material de 2.000 lei, reprezentând cuantumul onorariului achitat de reclamant pentru întocmirea  expertizelor extrajudiciare, ce nu s-au putut efectua din culpa pârâtului.

În ceea ce priveşte apărările pârâţilor legate de angajarea dnei manager C. pentru îndeplinirea atribuţiilor preşedintelui Asociaţiei, rămân valabile argumentele expuse de instanţă în paragrafele anterioare în sensul că, în raporturile cu proprietarii, nu poate fi angajată răspunderea mandatarului, raporturile născute din încheierea unui contract de mandat nefiind opozabile terţilor, ci strict în relaţiile dintre mandatar şi Asociaţia de Proprietari (mandant), în timp ce faţă de membrii asociaţiei răspund, în condiţiile art.58 alin.2 din lege, preşedintele asociaţiei de proprietari, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul personal sau în solidar.

Legat de plata prejudiciului moral evaluat de reclamant la suma de 2.500 lei, deși legea nu exclude, de plano, posibilitatea proprietarului din condominiu de a solicita plata de despăgubiri pentru atingeri aduse unor valori nepatrimoniale în cazul încălcării atribuţiilor ce îi revin de către preşedintele Asociaţiei de Proprietari, instanța constată că, în speță, acesta nu a fost dovedit.

Astfel, reclamantul a invocat timpul alocat redactării de adrese către pârâţi, pe care ar fi putut să îl valorifice pe plan profesional, precum şi atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional etc.

Invocarea unor prejudicii eventuale (cum ar fi posibilitatea valorificării în alt mod a timpului alocat rezolvării diferendelor avute cu pârâţii) sau a valorilor personal nepatrimoniale în general  (cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional etc) nu este suficientă pentru angajarea răspunderii pârâtului N., în calitate de preşedinte al Asociaţiei de Proprietari, ci este necesar ca reclamantul să probeze, în mod concret, ce prejudicii i-au fost cauzate prin atitudinea pârâtului, ceea ce nu s-a realizat în cauza de faţă, deşi sarcina probei revenea dlui F ., conform art.249 CPC.

În sfârşit, instanţa consideră că şi cel de-al treilea capăt de cerere din acţiunea introductivă este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele motive:

Din corespondenţa purtată de părţi, aflată la dosar, reiese faptul că reclamantul a contestat lista de întreţinere aferentă lunii octombrie 2018 în perioada februarie-mai 2019 (f.94-96,v.I), deşi aceasta a fost afişată la data de 14.12.2018 (f.40,v.II), iar lista aferentă lunii aprilie 2019 la data de 09.08.2019 (f.106,v.I), aceasta fiind afişată la 07.06.2019 (f.39.v.II).

Prin urmare, instanţa apreciază că reclamantul a contestat în mod tardiv listele de plată a cotelor de întreţinere, cu depăşirea termenului de 10 zile de la data afişării, prevăzut de art.28 alin.3 din Legea nr.196/2018.

În ceea ce priveşte susţinerile reclamantului în sensul că lista de întreţinere pt luna octombrie 2018 nu a fost semnată şi de pârâtul N., în calitate de preşedinte, instanţa observă că lista depusă la dosar de către pârâţi poartă semnătura acestuia (f.40,v.II). În consecinţă, este neîntemeiată solicitarea de refacere a listei pentru acest motiv, întrucât, chiar dacă (posibil) a fost semnată ulterior afişării, această pretinsă neregularitate a fost înlăturată, ceea ce atrage incidenţa disp. art.177 alin.1 şi 3 CPC.

Pe de altă parte, afirmaţiile reclamantului în sensul că preşedintele asociaţiei a fost sancţionat contravenţional de către Poliţia Locală pentru acest motiv nu se confirmă; astfel, prin adresa nr.9069/29.01.2019, Poliţia Locală precizează faptul că PFA C. prin reprezentant VC deţine un contract cu asociaţia de proprietari încă din anul 2017, în baza căreia prestează servicii pentru asociaţie, printre atribuţii numărându-se şi aceea de a verifica corectitudinea întocmirii listelor de plată, situaţie ce NU impune măsuri din partea Poliţiei Locale întrucât respectă prevederile atrt.53 lit.k din Legea nr.196/2018 (f.76-77,v.I).

Nu pot fi primite nici argumentele referitoare la lipsa aprobării în cadrul adunării generale a sumelor reprezentând consum răcire şi chiller, menţionate în listele de plată ale lunilor octombrie 2018 şi aprilie 2019.

Potrivit procesului-verbal al adunării generale a Asociaţiei de proprietari din data de 15.11.2018, s-a aprobat schimbarea contorilor de aer condiţionat, iar plata costurilor privind înlocuirea acestora să fie efectuată pentru fiecare apartament de proprietarii acestora, urmând ca firma T. să depună o ofertă în vederea înlocuirii acestor contori (f.14,v.I), fapt susţinut şi de pârâtul N. prin răspunsurile la interogatoriu. În opinia instanţei, nu putea fi aprobată suma exactă necesară în vederea achiziţionării contorilor de răcire şi a manoperei aferente înainte de a se consulta ofertele firmelor de specialitate, însă acest fapt nu este de natură să determinie concluzia că sumele respective nu ar fi aprobate conform Legii nr.196/2018, cum a pretins dl. F..

Pe de altă parte, nu pot fi valorificate argumentele reclamantului cu privire la greşita impunere a sumelor de 1.240 lei pentru ap. nr.25, respectiv 2.292 lei pentru ap. nr.16 cu titlu de consum răcire, pe motiv că nu ar fi funcţionat contorul de răcire din imobilele sale, faţă de insuficienţa materialului probator administrat în cauză sub acest aspect. Instanţa apreciază că înscrisurile depuse la dosar nu sunt îndestulătoare pentru a proba cele afirmate, în lipsa altor probe pe care reclamantul le-ar fi putut administra (cum ar fi, spre ex, o expertiză contabilă judiciară), cu atât mai mult cu cât în răspunsul primit de la PFA C., managerul asociaţiei susţine faptul că suma de 1.240 lei nu reprezintă agent răcire (cum pretinde reclamantul), ci regularizări pe perioada mai-octombrie 2018, ca urmare a inversării firelor de la contoarele ap. nr.24 şi 25 (f.4-5,v.II). 

Aceleaşi raţiuni sunt valabile şi în ceea ce priveşte înregistrarea pretins eronată în contabilitatea Asociaţiei de Proprietari a sumele aferente fondurilor de reparaţii sau de investiţii, în lipsa oricăror dovezi în acest sens, sarcina probei revenindu-i reclamantului, conform art.249 CPC.

În ceea ce priveşte faptul că sumele necesare achiziţionării contorilor de răcire şi manopera aferentă înlocuirii acestora au fost trecute în listă sub denumirea „înlocuit contoare instalaţie răcire”, nu ca fond de reparaţii sau fond de investiţii, cum dispun prev. art.71 din lege, instanţa consideră că acesta nu poate reprezenta motiv de nelegalitate a listelor de plată a cotelor de întreţinere, de vreme ce art.73 alin.1 din lege permite proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari să aprobe şi alte fonduri cu caracter special, precum şi modul de constituire al acestora.

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

În temeiul art.453 CPC, în privinţa cheltuielilor de judecată, văzând soluţia pronunţată în cauză, instanţa va obliga pârâta Asociaţia de Proprietari să plătească reclamantului suma de 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă primului capăt de cerere, care a fost admis; va obliga pârâtul NE să plătească reclamantului suma de 145 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă sumei stabilite ca fiind datorată de pârât cu titlu de prejudiciu moral.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat, va acorda reclamantului suma de 800 lei (din totalul de 1.200 lei cât a solicitat), în măsura admiterii acţiunii; va acorda pârâtului N. suma de 600 lei (din totalul de 1.000 lei) şi pârâtei A. suma de 1.200 lei (din suma totală de 2.500 lei, solicitată în cauză).

În consecinţă, văzând şi disp. art.453 alin.2 CPC, va compensa cheltuielile de judecată ale reclamantului şi A. constând în onorariul de avocat până la concurenţa sumei de 800 lei, şi va reclamantul să plătească pârâtului NE suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi pârâtei A. suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Domenii speta