Cumpărarea de influenţă (art.292 ncp)

Sentinţă penală 99 din 21.04.2021


SPEŢE RELEVANTE  FEBRUARIE  2021

TRIBUNALUL PRAHOVA SECŢIA PENALĂ

TITLU

cumpărarea de influenţă (art.292 NCP)

TIP SPEŢĂSENTINŢĂ PENALĂ

NUMĂR SPEŢĂ99/2021

DATA SPEŢĂ21.04.2021

DOMENIUL ASOCIATInfracţiuni

CONŢINUT SPEŢĂSENTINŢĂ PENALĂ NR. 99/2021

DATA: 21.04.2021

AUTOR: APOSTU (MIU) LAVINIA NUŞA

DOMENIUL ASOCIAT: Infracţiuni

OBIECT: cumpărarea de influenţă (art.292 NCP)

TRIBUNALUL:

 Deliberând asupra cauzei  penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiesti nr. xx/P/2020 din data de xx.11.2020 a fost  trimis în judecată  în  stare de libertate inculpatul I.I., pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 292 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 20.11.2020 sub nr. 5505/105/2020.

În cuprinsul  actului de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpatul I.I., în cursul anului 2009, i-a dat numitei P.M. suma de 800 lei, cu scopul ca aceasta, prin exercitarea influenței altei persoane, respectiv a numitei O.G.  asupra președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți O.V., și pe baza unor acte medicale falsificate, să obțină încadrarea sa în grad de handicap, fără a fi consultat de medicul specialist și fără a fi evaluat de comisia de specialitate, activitate finalizată prin emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 14121/21.12.2009;  în anul 2010, i-a dat numitei P.M. suma de 800 lei, cu scopul ca aceasta, prin exercitarea influenței sale asupra președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți O.V., și pe baza unor acte medicale falsificate, să obțină încadrarea sa în grad de handicap, fără a fi consultat de medicul specialist și fără a fi evaluat de comisia de specialitate, activitate finalizată prin emiterea certificatelor de încadrare în grad de handicap nr. xx/xx.06.2010 şi nr. xx/xx.12.2010 şi  în anul 2011, i-a dat numitei P.M. suma de 800 lei, cu scopul ca aceasta, prin exercitarea influenței sale asupra președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți O.V., și pe baza unor acte medicale falsificate, să obțină încadrarea sa în grad de handicap, fără a fi consultat de medicul specialist și fără a fi evaluat de comisia de specialitate, activitate finalizată prin emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 13543/12.12.2011.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: înscrisuri, extras raport de expertiză grafoscopică, declaratii inculpat.

Prin incheierea nr 6/6 ianuarie 2021 judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Prahova, in baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. a constatat competenţa materială şi teritorială a  instanţei,  legalitatea sesizării instantei cu rechizitoriul nr. xx/P/2020 din xx.11.2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiesti , privind pe inculpatul I.I., pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 292 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale),  a legalităţii  administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală si a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul I.I., pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 292 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 alin. 1 C.pen. (3 acte materiale).

Inainte de inceperea cercetarii judecatoresti instanţa a adus la cunostinta aparatorului inculpatului posibilitatea pe care inculpatul o are de a  solicita ca solutionarea cauzei sa se faca in procedura recunoaşterii invinuirii, in baza probelor care au fost administrate in faza de urmarire penala, in masura in care acesta isi insuseste aceste probe si recunoaste fapta astfel cum a fost descrisa in actul de sesizare.

Aparatorul ales al inculpatului a depus la termenul din xx.04.2021, un inscris intitulat „Declaratie pe proprie raspundere”, autentificata sub nr xx-xx-xx/xx.03.2021 la Consulatul Romaniei la Castellon de la Plana prin care a precizat ca intelege sa se prevaleze de dispoz. art 374 alin 4 c.p.p si judecata sa aiba loc in procedura recunoaşterii invinuirii, invederand instantei ca recunoaste in totalitate savarsirea faptei pentru care a fost trimis in judecata astfel cum aceasta a fost descrisa in cuprinsul actului de sesizare, isi insuseste probele administrate in faza de urmarire penala si le cunoaste, nemaisolicitand administrarea altor probe  noi, cu excepţia înscrisurilor si ca este de acord cu prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii.

Instanţa, avand in vedere dispozitiile art 374 C,p,p al.4 referitoare la imprejurarea ca pana la inceperea cercetarii judecatoresti, daca  se considera lamurita, iar inculpatul recunoaste in totalitate si neconditionat faptele retinute in sarcina sa si nu mai solicita probe noi fiind de acord cu cele administrate in cursul urmaririi penale pe care le cunoaste si  le insuseste,  a admis cererea formulata de catre acesta, procedand la solutionarea cauzei in procedura recunoasterii invinuirii.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, dat fiind ca inculpatul a inteles sa se prevaleze de procedura recunoaşterii invinuirii, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de xx.06.2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul M.L.I., folosindu-se de ştampile contrafăcute, cu ajutorul soţiei sale, M.R.C., falsifică acte oficiale, îndeosebi documente medicale necesar a fi depuse de către titulari la diferite instituţii de interes public. S-a stabilit, pe parcursul cercetărilor, că actele medicale falsificate au fost folosite pentru ca diferite persoane să fie încadrate în grad de handicap, beneficiarii obținând sume importante de bani de la bugetul public cu titlu de indemnizaţii de handicap, bugete complementare, indemnizaţii de însoţitor şi alte facilităţi prevăzute de lege pentru această categorie de persoane.

Pe parcursul urmăririi penale, în vederea stabilirii condițiilor și împrejurărilor în care faptele reținute în sarcina acestuia au fost comise și a identificării tuturor participanților, au fost solicitate și ridicate mai multe dosare conținând actele medicale care au stat la baza încadrării în grad de handicap. Din verificarea acestora a rezultat că un număr mare de persoane beneficiază de protecție socială în baza Legii nr. 448/2006, fiind încadrate cu precădere în grad de handicap grav cu însoțitor sau asistent personal, deși în realitate acestea nu suferă de afecțiunile menționate în actele medicale depuse la dosar în susținerea cererii.

Prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești din data de xx.05.2013 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – S.T. Ploiești, constatându-se că, în cauză, sunt indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către membrii Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți si alți funcționari publici (în cazul numitei O.V.valoarea sumei și a bunurilor ce formau obiectul infracțiunii de corupție fiind mai mare de 10.000 euro, iar paguba materială cauzată prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu legate de încadrarea în grad de handicap a unor persoane era mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro).

Prin ordonanţa din data de xx.02.2014 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 şi 2 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, prev. de art. 290 alin.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 C.pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen., înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1, 2 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 C.pen., uz de fals, prev de art. 323 C.pen.

Prin rechizitoriul nr. xx/P/2014  al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, întocmit la data de xx.05.2014, s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în vederea continuării cercetărilor cu privire la modalitatea în care, în perioada 2006 - 2013, în schimbul unor sume de bani şi în baza unor acte medicale falsificate, mai multe persoane au obţinut, fără drept, încadrarea în grad de handicap şi eliberarea certificatelor care atestă acest fapt de către Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, certificate care au fost ulterior folosite de beneficiari pentru obţinerea unor sume importante de bani de la bugetul public cu titlu de indemnizaţii de handicap, bugete complementare, indemnizaţii de însoţitor şi alte facilităţi prevăzute de lege pentru această categorie de persoane. Cauza nou formată a reactivat nr. unic xx/P/2012  al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Prin rechizitoriile nr. xx/P/2014, xx/P/2015, xx/P/2015, xx/P/2016; xx/P/2017 și xx/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, întocmite la datele de xx.05.2015, xx.06.2015, xx.02.2016, xx.01.2017, xx.06.2017 şi xx.04.2018 s-a dispus, printre altele, disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor într-un alt dosar înregistrat separat la nivelul acestei unităţi de parchet sub nr. xx/P/2018 cu privire la modalitatea în care, în perioada 2006 - 2013, în schimbul unor sume de bani şi în baza unor acte medicale falsificate, mai multe persoane au obţinut, fără drept, încadrarea în grad de handicap şi eliberarea certificatelor care atestă acest fapt de către Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, certificate care au fost ulterior folosite de beneficiari pentru obţinerea unor sume importante de bani de la bugetul public cu titlu de indemnizaţii de handicap, bugete complementare, indemnizaţii de însoţitor şi alte facilităţi prevăzute de lege pentru această categorie de persoane.

Prin rechizitoriile întocmite la datele de xx/P/2013 din xx.09.2013 şi xx/P/2013 din xx.05.2014 de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, printre alţii, au fost trimise în judecată O.V., O.G. și P.M., cu privire la faptul că în perioada 2006 -2012 în schimbul unor sume de bani sau foloase materiale, în baza unor acte medicale falsificate au intermediat, sprijinit şi obţinut eliberarea certificatele de încadrare în grad de handicap pentru mai multe persoane.

Întrucât au existat indicii cu privire la noi fapte de corupţie săvârşite de O.V., P.M. și O.G., care ar constitui alte acte materiale ale infracţiunilor săvârşite în formă continuată, deduse deja judecăţii prin rechizitoriile Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti nr. xx/P/2013 din xx.09.2013 şi xx/P/2014  din xx.05.2014, s-a dispus prin ordonanţa nr. xx/P/2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti din data de xx.01.2017, declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A – Serviciul Teritorial Ploieşti, cu privire la modalitatea prin care mai multe persoane au obținut încadrarea în grad de handicap, printre acestea și inculpatul I.I..

Prin ordonanţele nr. xx/P/2017 din xx.05.2017, nr. xx/P/2018 din xx.05.2018 și nr. xx/P/2018 din xx.01.2019, emise de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a dispus, printre altele, disjungerea faţă de mai multe persoane, printre care şi față de inculpatul I.I. cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă în formă continuată, prev. de art. 292 alin. 1 din C. pen cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. şi art. 5 alin. 1 din C. pen., înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1, 2 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 din C. pen. şi art. 5 alin. 1 din C. pen.  şi uz de fals în formă continuată, prev. de art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 din C. pen. şi art. 5 alin. 1 din C. pen., fapte aflate în concurs real de infracţiuni, prev. de art. 38 alin. 1 din C. pen., şi continuarea cercetărilor într-un alt dosar înregistrat separat la nivelul acestei unităţi de parchet sub nr. xx/P/2019.

Prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești nr. xx/P/2019 din data de xx.07.2020 s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul I.I., formându-se astfel dosarul nr. xx/P/2020.

Deşi procedura de obţinere a certificatelor de încadrare în grad de handicap avea o reglementare legală relativ clară, în fapt, profitând de ignoranţa conducerii Consiliului Judeţean Prahova şi a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova din cadrul acestuia în a asigura respectarea procedurii, inclusiv prin încadrarea de persoane suficiente şi specializate în cadrul Serviciului de evaluare complexă pentru ca acesta să poată funcţiona şi să-şi poată îndeplini efectiv atribuţiile, precum şi de autoritatea pe care o avea în cadrul unităţii, O.V. - preşedinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a impus, şi după apariţia Legii nr. 448/2006 şi înfiinţarea în anul 2007 a Serviciului de evaluare complexă în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, regula potrivit căreia solicitanţii trebuiau să se prezinte tot în faţa membrilor comisiei pentru evaluare.

Această situaţie a permis, pe de o parte, ca unele persoane să nu se prezinte niciodată pentru evaluare iar, pe de altă parte, la nivelul Serviciului de evaluare complexă să nu se întocmească raportul de evaluare sau funcţionarii să întocmească în mod formal acest raport, de cele mai multe ori în mod incomplet atât în conţinut, cât şi în ceea ce priveşte semnarea lor de către persoanele responsabile.

În contextul prezentat, prin coruperea membrilor comisiei de evaluare care aveau, practic, întreaga putere decizională în ceea ce priveşte evaluarea şi încadrarea în grad de handicap, în perioada 2006 – 2013, un număr important de persoane au obţinut certificate de încadrare în grad de handicap fără să se prezinte pentru a fi evaluate şi fără să sufere de vreo afecţiune care să le permită încadrarea în grad de handicap şi obţinerea facilităţilor prevăzute de lege.

În general, obţinerea certificatelor de încadrare în grad de handicap s-a realizat prin intermediari care, în schimbul unor sume de bani pentru sine sau pentru alţii, şi-au traficat influenţa pe care o aveau sau lăsau să se creadă că o au asupra membrilor comisiei.

În cursul anului 2009, inculpatul I.I. a aflat de la numita P.M., că în schimbul sumei de 800 lei, îl poate ajuta să fie încadrat în grad de handicap, chiar dacă nu suferă de afecțiuni care să se circumscrie criteriilor medicale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap și fără a fi evaluat de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, sau de medicii specialiști. De precizat că inculpatul I.I. a cunoscut-o pe numita P.M., în anul 2009, la un parastas ce a avut loc în localitatea de domiciliu a numitei P.M..

Din probatoriul administrat a rezultat că, anterior, numita P.M., prin intermediul numitei O.G., a ajutat și alte persoane să obțină, fără drept, încadrarea în grad de handicap și eliberarea certificatelor care atestă acest fapt, fără ca acestea să se prezente la medicii specialiști sau Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți pentru a fi examinate/evaluate medical.

De menționat că, numita P.M. a cunoscut-o pe numita O.G. prin intermediul președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți, O.V.. Numita O.G. presta anumite servicii de menaj la domiciliu numitei O.V. și tot în schimbul unor sume de bani ajutase ca și alte persoane să fie încadrate în grad de handicap, fără ca acestea să fie evaluate de comisie și cunoscând că nu au fost consultate si diagnosticate în mod real nici de către medicii specialiști care au emis înscrisurile medicale existente la dosar. Numita P.M. a cunoscut-o pe O.V., cu ocazia depunerii documentelor medicale la Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți în vederea obținerii unei indemnizații de handicap pentru sine, ocazie cu care a aflat de la aceasta că o poate ajuta să obțină încadrarea în grad de handicap a unor persoane, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 300 – 1.000 lei, fără ca acestea să fie evaluate de comisie.

Inculpatul I.I., a fost de acord cu propunerea numitei P.M. și i-a remis acesteia suma de 800 lei împreună cu o copie a actului de identitate. În continuare, numita P.M. i-a dat numitei O.G. o parte din suma de bani primită de la inculpatul I.I., iar diferența a păstrat-o pentru sine.

 În continuare, numita O.G., a obținut de la numita G.M., medic specialist oftalmolog, referatul medical din data de XX.12.2009, în care acest medic atesta că inculpatul I.I. prezintă anumite afecțiuni oculare, deși nu îl consultase.

Din cercetări a rezultat că din sumele primite de la P.M., numita O.G. oprea pentru sine suma de 100 lei (din care 50 lei îi remitea medicului specialist oftalmolog G.M., pentru fiecare referat medical, în care acest medic atesta că persoanele în cauză prezintă anumite afecțiuni oculare, fără a le consulta), iar restul sumei o remitea numitei O.V.. Așa cum reiese din ansamblul probator administrat în cauză, O.G. se prezenta personal la cabinetul medicului G.M. și primea de la aceasta referatele medicale solicitate, având recomandarea numitei O.V..

Pentru completarea dosarului medical de încadrare în grad de handicap, inculpatul I.I. a obținut referatul de anchetă socială, înregistrat la Primăria Comunei Măgureni sub nr. XX/XX.12.2009.

Pe baza acestor înscrisuri, Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. XX/XX.12.2009 pe numele inculpatului I.I., acesta fiind încadrat în gradul grav de handicap, cu indemnizație de însoțitor, pentru o perioadă de 6 luni, fără ca inculpatul să fie evaluat de Comisie, ci în schimbul unei sume de bani remisă de P.M. președintelui Comisiei, respectiv O.V., prin intermediul numitei O.G..

Începând cu anul 2010, numita P.M. a încetat relațiile cu numita O.G., continuându-și activitatea infracțională în mod direct cu președintele Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți, O.V..

La revizuire, în anul 2010, inculpatul I.I. a urmat aceiași pași, și i-a dat numitei P.M. suma de 800 lei, din care aceasta din urmă i-a dat o parte din suma primită numitei O.V., diferența păstrând-o pentru sine.

Așa cum rezultă din cercetări, au existat situații în care numita O.V., pentru completarea dosarelor de încadrare în grad de handicap primite prin intermediul numitei P.M., i-a solicitat numitei D.I.A. secretar dactilograf la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, obținerea de înscrisuri medicale, pe care aceasta fie le falsifica personal, fie apela la numita M.E., asistent medical în cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești – Secția Oftalmologie. De precizat că numita O.V. o cunoștea pe D.I.A. prin natura raporturilor de serviciu.

Prin urmare, în anul 2010, la dosarul medical de încadrare în grad de handicap al inculpatului I.I. a fost depus referatul medical din data de XX.05.2010 pretins eliberat de către M.P., medic oftalmolog, care atesta anumite afecțiuni oculare pe care le-ar fi prezentat inculpatul I.I., falsificat prin plăsmuire de M.E.. Se reține că medicul M.P. nu a emis acest referat medical si nici nu l-a consultat pe inculpatul I.I..

Referatul medical în cauză a fost înmânat inculpatului I.I. prin intermediul numitei P.M., pentru a obține în baza acestuia eliberarea referatului de anchetă socială înregistrat la Primăria Comunei Măgureni sub nr. XX/XX.06.2010 precum și a scrisorii medicale nr. 50/25.06.2010 emisă de C.M.I. „Dr. E.R.”, înscrisuri necesare pentru completarea dosarului medical.

În baza acestor înscrisuri, Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr. XX/XX.06.2010, cu valabilitate 12 luni, fără a-l evalua pe inculpatul I.I., ci în schimbul unei sume de bani primită de O.V..

Pentru obținerea unui grad de handicap care să-i permită obținerea unei sume mai mari de bani, respectiv acordarea indemnizației de însoțitor, în luna decembrie a anului 2010, la dosarul medical al inculpatului I.I. au fost depuse referatele medicale pretins emise de medicii oftalmologi B.N. și M.P. la data de xx.12.2010 respectiv la data de xx.12.2010, care atestau anumite afecțiuni oculare pe care le-ar fi prezentat inculpatul. De reținut că referatele medicale în cauză au fost falsificate prin plăsmuire de numita M.E., iar medicii B.N. și P.M.nu au emis aceste referate și nici nu l-au consultat pe inculpatul I.I..

Pe baza acestor înscrisuri, Comisa de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, fără a-l evalua pe inculpatul I.I., a emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr. xx/xx.12.2010. Inculpatul I.I. a fost încadrat în gradul grav de handicap, cu indemnizație de însoțitor, pentru o perioadă de 12 luni.

La sfârșitul anului 2011, pentru prelungirea valabilității certificatului de încadrare în grad de handicap, inculpatul I.I. i-a remis numitei P.M. suma de 800 lei. În continuare, numita P.M. a păstrat pentru sine o parte din suma de bani primită și i-a remis diferența președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, O.V., care i-a solicitat numitei D.I.A. înscrisurile medicale necesare, în vederea completării dosarului de încadrare în grad de handicap al inculpatului.

Astfel, la dosarul medical al inculpatului I.I. au fost depuse referatul medical din data de xx.11.2011 pretins eliberat de către B.C.D., medic oftalmolog și referatul medical din data de 17.11.2011 pretins eliberat de către B.M., medic oftalmolog, care atestau anumite afecțiuni oculare pe care le-ar fi prezentat inculpatul. De menționat că referatele medicale în cauză au fost falsificate prin plăsmuire de numita M.E., la solicitarea numitei D.I.A., iar medicii B.M. și B.C.D. nu au emis aceste referate și nici nu l-au consultat pe inculpatul I.I..

În consecință, Comisa de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, fără a-l evalua pe I.I., ci în schimbul sumei de bani remisă de P.M. președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, a emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr. XX/XX.12.2011, I.I. fiind încadrat în gradul grav de handicap, cu indemnizație de însoțitor, pentru o perioadă de 12 luni.

În aceste condiții, inculpatul I.I. a încasat în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2012, suma totală de 26.692 lei, cu titlul de indemnizaţie de handicap, buget complementar și indemnizație de însoțitor.

Raportul de expertiză medico-legală nr. xx/xx.01.2015 a confirmat diagnosticul menţionat în referatele ce au stat la baza încadrării în grad de handicap a inculpatului I.I.. De asemenea, potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. xx/xx.01.2016, inculpatul I.I. a fost încadrat în gradul de handicap grav, fără indemnizație de însoțitor.

Audiat fiind, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Astfel declaratia inculpatului care  a recunoscut fapta retinuta in sarcina sa, astfel cum a fost descrisa in actul de sesizare  se  coroboreaza cu celelalte mijloace de probă, respectiv cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei,extras raport de expertiză grafoscopica, creeaza convingerea instantei ca vinovatia a fost stabilita dincolo de orice dubiu rezonabil, mijloacele de proba fiind suficiente si lamuritoare sub aspectul situatiei de fapt.

 Instanţa constată că in speţă se impune a se aplica principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul  situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă.

 Principiul activității legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea legii tuturor infracțiunilor săvârșite în timpul cât aceasta se află în vigoare. Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalității, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept, motiv pentru care legiuitorul constituant a statuat în art.1 alin.(5) că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. În materie penală, art.23 alin.(12) din Legea fundamentală consacră regula potrivit căreia „Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.” De la această regulă sunt admise două excepții, constând fie în retroactivitatea, fie în ultraactivitatea legii. Aceste excepții se aplică în situațiile de tranziție determinate de succesiunea legilor penale, atunci când o infracțiune este săvârșită sub imperiul legii penale anterioare însă făptuitorul este urmărit penal, judecat ori execută pedeapsa sub imperiul noii legi penale.

Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o serie de criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că „Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret.” Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că „aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art.61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze” (Decizia nr.1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.853 din 2 decembrie 2011).

Cu privire la limitele speciale de pedeapsă se constată că este evident favorabilă prevederea din NCP , art 292 alin 1 din NCP, prevăzând pentru infracţiunea de cumparare de influenta pedeapsa inchisorii cu limite cuprinse intre 2 şi 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, spre deosebire de art 6 ind 1 din Legea 78/2000, in vigoare la data consumarii faptei, care prevedea limite de pedeapsa între 2 şi 10 ani închisoare.

Cu toate acestea , instanţa invederează că aprecierea cu privire la determinarea legii penale mai favorabile nu trebuie să se raporteze exclusiv la limitele de pedeapsă ci trebuie considerată mai favorabilă legea care in ansamblu (in ce priveşte condiţiile de tragere la răspundere penală, cele privind  posibilitatea reţinerii unor circumstanţe atenuante in favoarea inculpatului, posibilităţile de individualizare a executării pedepsei, etc) conduce la o situaţie mai avantajoasă pentru inculpat şi nu in mod necesar legea mai favorabilă prin prisma pedepsei din norma de incriminare.

Se constată astfel că NCP restrânge sfera şi efectele circumstanţelor atenuante , in sensul că in prezenţa acestora nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, efectul lor fiind limitat la reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege cu o treime.

De asemenea, in cauza de faţă se mai impune a se compara reglementarea cu privire la suspendarea condiţionată, suspendarea sub supraveghere prevăzute de C pen din 1969 cu amânarea aplicării pedepsei şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei prevăzute de NCP, având in vedere că inculpatul I.I. nu are antecedente penale şi nu se impune condamnarea acestuia la o pedeapsă cu inchisoarea cu executare in regim privativ de libertate.

În ce priveşte analiza comparativă a dispoziţiilor referitoare la suspendarea condiţionată din reglementarea actuală cu cele privind amânarea aplicării pedepsei, se impune concluzia potrivit cu care suspendarea condiţionată a executării pedepsei este mai favorabilă, prin prisma condiţiilor legale de acordare (nu există limită legală a pedepsei pentru aplicabilitatea ei, limita pedepsei concret aplicată este mai ridicată , antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligaţiile pe durata termenului de incercare sunt substanţial mai restrânse). Singurul element prin prisma căruia ar fi mai favorabilă reglementarea nouă cu privire la amânarea executării pedepsei este durata termenului de incercare , insă instanţa apreciază că acest element este insuficient pentru a califica noua reglementare ca fiind mai favorabilă.

În ce priveşte alegerea legii penale mai favorabile in ipoteza aplicării suspendării executării pedepsei sub supraveghere  se constată că noua reglementare instituie o obligaţie importantă , pe care nu o regăsim in C pen in vigoare- munca in folosul comunităţii – şi , in plus , elimină efectul reabilitării de drept asociat suspendării sub supraveghere, astfel incât concluzia care se impune este aceea că, vechea reglementare cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este mai favorabilă.

Astfel, instanţa, făcând o analiză de ansamblu a prevederilor din legile penale succesive, constată că prevederile Legii 78/2000 in forma in vigoare la data consumarii faptei si C pen din 1969 sunt mai favorabile inculpatului .

Având în vedere că prin Decizia nr 265/6 mai 2014 , publicată în M.Of 372/20.05.2014 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.5 din actualul Cod penal, în interpretarea care permite instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art.61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării şi s-a pronunţat in sensul că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa va dispune condamnarea inculpatului in baza C pen din 1969.

În drept, faptele inculpatului I.I. care,  în baza aceleiași rezoluții infracționale:

- în cursul anului 2009, i-a dat numitei P.M. suma de 800 lei, cu scopul ca aceasta, prin exercitarea influenței altei persoane, respectiv a numitei O.G.  asupra președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți O.V., și pe baza unor acte medicale falsificate, să obțină încadrarea sa în grad de handicap, fără a fi consultat de medicul specialist și fără a fi evaluat de comisia de specialitate, activitate finalizată prin emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. xx/xx.12.2009;

- în anul 2010, i-a dat numitei P.M. suma de 800 lei, cu scopul ca aceasta, prin exercitarea influenței sale asupra președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți O.V., și pe baza unor acte medicale falsificate, să obțină încadrarea sa în grad de handicap, fără a fi consultat de medicul specialist și fără a fi evaluat de comisia de specialitate, activitate finalizată prin emiterea certificatelor de încadrare în grad de handicap nr. xx/xx.06.2010 şi nr. xx/xx.12.2010 şi

- în anul 2011, i-a dat numitei P.M. suma de 800 lei, cu scopul ca aceasta, prin exercitarea influenței sale asupra președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți O.V., și pe baza unor acte medicale falsificate, să obțină încadrarea sa în grad de handicap, fără a fi consultat de medicul specialist și fără a fi evaluat de comisia de specialitate, activitate finalizată prin emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. xx/xx.12.2011, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 6 ind 1 alin 1 din Legea 78/2000. in forma in vigoare la data consumarii faptei, cu aplicarea art.  41 alin 2 C pen din 1969 și art. 5 C.pen. (3 acte materiale).

 În ceea ce priveşte latura obiectivă, instanţa reţine că probele administrate în cauză evidenţiază realizarea elementului material specific infracţiunii, constând într-o acţiune de oferire a unei sume de bani unei persoane care avea influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca un act contrar indatoririlor de serviciu (activitate finalizată prin emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. xx/xx.12.2011). Săvârşirea acestei infracţiuni are ca urmare imediată o stare de pericol pentru buna desfasurare a raporturilor de serviciu, iar legătura de cauzalitate rezultă din însăşi săvârşirea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen. - intenţie directă, acesta a avut reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor acesteia, prevăzând rezultatul socialmente periculos – crearea unei stari de pericol pentru siguranta traficului rutier, care apare ca inevitabil din momentul începerii săvârşirii acţiunii ce constituie elementul material, si urmărind producerea acestui rezultat.

Constatând că infracţiunea de cumparare de influenta, prev de art 6 ind 1 din Legea 78/2000 in forma in vigoare l;a data consumarii faptei  există,  si că a fost săvârşită de  inculpat cu vinovăţia specifică, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod proc. pen., instanţa va dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii care face obiectul judecăţii.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicata inculpatului pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 al.1 C.p din 1968 şi va ţine seama, in acest sens, de limitele de pedeapsa fixate in textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infracţiunii având in vedere circumstanţele reale ale faptei si împrejurările săvârşirii acesteia, de modalitatea de comitere a infracţiunii, precum si circumstanţele personale ale inculpatului.

În cadrul procesului complex de individualizare a sancţiunii penale, instanţa apreciază ca activitatea infracţională trebuie raportată nu numai la pericolul social concret al faptei comise, dar şi la urmările ei (în speţă urmarea imediată fiind starea de pericol creată), la ansamblul condiţiilor în care au fost săvârşită, precum şi la orice element de natură să caracterizeze persoana infractorului care nu este cunoscut cu antecedente penale şi  a recunoscut săvârşirea faptei.

 In conformitate cu aceste criterii, instanţa apreciază că fapta inculpatului prezintă un pericol social mediu, avand in vedere conduita acestuia, iar raportat la celelalte circumstante, instanta va avea in vedere in  procesul de individualizare al pedepsei atitudinea procesuala adoptata de catre inculpat pe parcursul urmaririi penale si cea manifestata de catre acesta in societate pana la comiterea faptei, situatia fiind raportata la lipsa antecedentelor penale, asa cum reiese din fisa de cazier judiciar.

 Fata de imprejurarea ca inculpatul inainte de inceperea cercetarii judecatoresti a solicitat, prin inscris autentic, judecarea in procedura recunoaşterii invinuirii, intelegand sa  pledeze pentru recunoasterea  vinovatiei asumandu-si  in totalitate fapta retinuta in sarcina sa prin actul de sesizare al instantei, vazand dispozitiile art 396 alin 10 C.procedura penala urmeaza sa aprecieze ca inculpatul poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege.

Raportat de asemenea la circumstanţele reale şi personale ale cauzei şi limitele de pedeapsă stabilite de lege si avand in vedere si dispozitiile procedurale,  va aplica o pedeapsa egala cu minimul special redus cu o treime,  asa incat va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an si 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de cumparare de influenta prev. de art 6 ind 1 din Legea 78/2000, in forma in vigoare la data consumarii faptei (anul 2011)

Instanţa apreciază că aplicarea unei astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, potrivit art 71 alin. 2 C.pen aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev de art 64 litera a, b C.pen intervine de drept in cazul aplicarii pedepsei inchisorii. Totusi, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in aplicarea art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale si art. 3 din Protocolul nr.1 din Conventie, in principiu prin hotararea pronuntata in cauzele Hirst v.Marea Britanie si Sabou si Parcalab v. Romania, jurisprudenta cu caracter general- obligatoriu potrivit art 20 din Constitutie raportat la art 46 din Conventie, instanta va interzice inculpatului doar acele drepturi prev de art 64 C.p fata de care inculpatul s-a facut nedemn de a le mai exercita

Astfel fata de pericolul social dovedit in savarsirea faptei si fata de persoana inculpatului, astfel cum acestea au fost retinute, instanta apreciaza ca acesta este nedemn de a mai exercita drepturile prev de art 64 litera a si b, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si cel de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritaii de stat.

In consecinta va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 71, 64 litera a si b C.pen, cu exceptia dreptului de a alege , pe durata executarii pedepsei

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenţie, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social şi reeducat şi fără izolare în regim privativ de libertate.

Instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81 alin. 1 Cod Penal, respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului este de 1 an si 4 luni  inchisoare, aşadar o pedeapsă mai mică de 2 ani închisoare; inculpatul nu are antecedente penale, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar; experienţa unui proces penal şi riscul revocării suspendării cu consecinţa executării pedepsei într-un loc de detenţie, sunt apreciate de instanţă ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat şi fără executarea efectivă a acesteia.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa urmează a dispune suspendarea conditionata a executarii  pedepsei de 1 an închisoare, conform art., 81 alin.1 C.pen pe durata unui termen de încercare de 3 ani si 4 luni , conform art.  82 din Codul penal.

Întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exerciţiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, iar instanţa urmează a dispune suspendarea executării pedepsei în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanţa va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

De asemenea, îi va fi atrasă atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării conditionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei alte infracţiuni în termenul de încercare.

În baza art.274 alin.1 C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare  catre stat in cuantum de 600 lei (din care suma de 500 lei reprezinta cheltuieli din faza de urmarire penala).