Drepturi salariale funcţionari publici

SPEŢĂ RELEVANTĂ OCTOMBRIE 2022

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

TitluDrepturi salariale funcţionari publici

Tip speţăSENTINŢĂ CIVILĂ

Număr speţă679

Data speţă20.07.2022

Domeniul asociatContencios administrativ şi fiscal

Conţinut speţăSENTINŢA CIVILĂ NR. 679

Data: 20.07.2022

Autor: Tudor Nicu

Domeniul asociat: Contencios administrativ şi fiscal

Obiect: Contencios administrativ şi fiscal - drepturi băneşti

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.03.2022 sub nr. 958/105/2022, reclamantele XX, XX XX, XX  au chemat în judecata pe pârâta XX, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtei sa plătească fiecărei reclamante în parte sporul pentru condiţii periculoase si vătămătoare in procent de 15 % din salariul de baza, pe ultimii trei ani anteriori depunerii acţiunii, începând cu luna martie 2019 și în continuare, și la plata dobânzii legale de la data scadentei fiecărei obligaţii de plata si pana la data plăţii efective. Totodată solicită ca sumele sa fie reactualizate cu indicele de inflaţie pana la data plăţii efective. Solicită obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu avocat conform chitanţei anexata prezentei.

În motivarea cererii, au arătat reclamantele că sunt salariatele XX, încadrate cu contract de munca pe perioade nedeterminate, respectiv Decizii de numire pe funcţii:

- XX - consilier clasa I, grad profesional superior in cadrul Serviciului Protecţia Persoanelor aflate in dificultate, programe sociale, relaţii cu ONG-uri, conform Deciziei nr. XX;

- XX - referent, cod Cor XX, Conform contractului individual de munca nr.XX;

- XX - inspector de specialitate gradul I A, cod Cor XX, Conform actului adiţional nr. XX la contractul individual de munca nr. XX;

- XX, inspector in cadrul Serviciului Resurse Umane Juridic Contencios conform Deciziei nr. XX;

In ceea ce priveşte sporul pentru condiţiile de munca, dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 153/2017 prevăd modalitatea stabilirii acestora, acestea stabilindu-se prin regulamentul-cadru elaborat de către fiecare minister coordonat celor 6 ministere de activitate bugetare.

„Locurile de munca si categoriile de personal, precum si mărimea concreta a sporului pentru condiţii de munca prevăzut in anexele nr. I- VIII si condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, in cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetara, respectiv învăţământ, sănătate si asistenta sociala, cultura, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publica si securitate naţională, precum si de către autorităţile publice centrale autonome, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publica si securitate naţională sau a fiecăreia dintre autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii si Justiţiei Sociale si al Ministerului Finanțelor Publice si cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate ".

Având in vedere specificul activităţilor instituţiei, regulamentul cadra pentru stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporurilor pentru condiţiile de munca este reprezentat de Anexa II din Legea nr. 153/2017, unde, la art. 14 alin.1) lit. d) sunt prevăzute mai multe categorii de sporuri pentru personalul din Familia Ocupaţională din funcţii bugetare „Sănătate si Asistenta Sociala" printre care si sporul de 15 % pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, solicitat in petitul acţiunii. „(1) In unităţile de asistenta sociala/centre cu sau fora cazare, in raport cu condiţiile in care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:.....lit. d) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzător timpului lucrat la locurile de munca respective;".

Potrivit Anexei II din Legea 153/2017, prevede la art. 14 (1) în unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:

d) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat Ia locurile de muncă respective.

Ulterior, la data de 30 martie 2018 a intrat in vigoare Hotărârea nr. 153/2018 pentru aprobarea regulamentului cadra pentru stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporurilor pentru condiţiile de munca prevăzut in anexa II din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru personalul din Familia Ocupaţională din funcţii bugetare „Sănătate si Asistenta Sociala".

Conform punctului IV, lit. A, pct. 2) din anexa nr. 9 la Regulamentul privind locurile de munca, categoriile de personal si mărimea concreta a sporurilor pentru personalul din unităţile de asistenta sociala/centre cu sau fără personalitate juridica/servicii sociale cu sau fără cazare care îşi desfăşoară activitatea in condiţii periculoase sau vătămătoare, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. d) de Ia cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările si completările ulterioare, se acorda un spor de pana Ia 15% din salariul de baza, personalului care îşi desfăşoară activitatea prin acordarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilităţi si pentru persoane vârstnice.

Activitatea reclamantelor implica munca de teren pentru ajutorarea peroanelor vârstnice sau/si cu dizabilităţi, pentru integrarea acestora in societate reprezentă o activitate de îngrijire la domiciliu si prin urmare sunt îndreptăţite sa beneficieze de sporul de 15 % din salariul de baza pentru activitatea desfăşurată.

In acest sens au fost eliberate Buletinele de determinare prin expertizare a condiţiilor de munca nr. 55/19.10.2018 si nr. 19/20.08.2021, prin care s-au stabilit condiţiile vătămătoare in care lucrează toţi salariaţii din cadrul XX.

Menţionează ca buletinele de expertizare vizează toate locurile de munca din cadrul instituţiei, nu doar o categorie aparte, asocierea factorilor de risc este prezenta in toate locurile de munca expertizate, durata de expunere la acţiunea acestor factori are loc pe toata perioada de lucru a zilei (8 ore/zi).

Cu toate acestea, parata nu a dat curs dispoziţiilor legale si nu a acordat sporul pentru condiţii vătămătoare/periculoase, deşi personalul angajat in cadrul unităţii era îndreptăţit sa primească acest spor.

In buletinele de determinare a condiţiilor de munca se face menţiune despre activitatea de teren a salariaţilor din cadrul instituţiei, aceştia prezentând un risc biologic ridicat la contactul cu persoanele beneficiare ale serviciilor de asistenta sociala.

Cele mai multe riscuri biologice sunt legate de contaminări si îmbolnăviri cu bacterii, virusuri, micoze, ceea ce demonstrează ca activitatea se desfăşura in condiţii vătămătoare si periculoase.

Prin intrarea in vigoarea Legii nr. 153/2017, potrivit dispoziţiilor art. 36 reclamantele trebuiau sa fie reîncadrate in munca, însa parata nu a dat curs dispoziţiilor legale in vigoare si nu a realizat menţiunile privind reîncadrarea în munca a salariaţilor.

Astfel, conform dispoziţiilor legale menţionate anterior „La data intrării in vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile Juneţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii in munca si vechime in specialitate/vechime in învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de baza, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare si indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38".

Potrivit dispoziţiilor art. 38 din Legea cadru nr. 153/2017 se stabileşte modalitatea de aplicare in timp a legii.

Prima etapa, reglementata de art. 38 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 priveşte perioada cuprinsa intre 01 iulie 2017-31 decembrie 2017.

Pentru aceasta perioada s-a adoptat măsura menţinerii in plata, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de baza, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie si indemnizaţiilor de încadrare, precum si cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia bruta de încadrare, solda lunara de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, in măsura in care personalul ocupa aceeaşi funcţie si desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii.

A doua etapa reglementata de art. 38 alin. (3) lit. a) priveşte anul 2018 începând cu luna ianuarie 2018.

Pentru acest an se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de baza si al celorlalte drepturi salariale avute in luna decembrie 2017, majorate cu 25 %, fără a se depăşi limita prevăzuta de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, in măsura in care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii.

Potrivit art. 38 alin. (3) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin excepţie de la lit. a) începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut in anexa nr. II, cuantumul sporurilor pentru condiţii de munca se determina conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii si aprobat prin Hotărâre de Guvern pana la data de 1 martie 2018, fără a depăşi limita prevăzuta la art. 25.

A treia etapa priveşte perioada anilor 2019-2022, reglementata prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pentru aceasta perioada salariile de baza vor fi determinate utilizând salariile de baza si majorările salariului de baza stabilite de lege, inclusiv in anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 si salariile de baza avute in luna decembrie 2018.

Astfel, in perioada 2019-2022, se porneşte de la acordarea unei creşteri anuale a salariilor de baza, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de baza prevăzut de lege pentru anul 2022 si cel din luna decembrie 2018.

Creşterea respectiva si data de aplicare se stabilesc prin legea anuala a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru, in situaţia in care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de baza, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acorda cele stabilite pentru anul 2022.

XX este o instituţie publica cu interes local care are ca obiect de activitate asigurarea la nivelul municipiului Ploiești a tuturor serviciilor de asistenta si protecţie sociala. Prin masurile si acţiunile specifice, asistenta sociala are drept scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala.

Serviciile sociale au caracter pro-activ si presupun o abordare integrata a nevoilor persoanei, in relaţie cu situaţia socio-economica, starea de sănătate, nivelul de educaţie si mediul social de viaţă al acesteia. Principatele domenii de activitate ale instituţiei sunt:

- Protecţia Copilului si Familiei;

- Protecţia Persoanelor Vârstnice;

- Protecţia Persoanelor cu Handicap;

- Protecţia Persoanelor fără adăpost;

- Protecţia Persoanelor si familiilor cu venituri mici.

In perioada 2018-2021 la nivelul Consiliului Municipal Ploiești - Administraţia Serviciilor Sociale Comunitare au fost realizate de către Direcţia de Sănătate Publica Prahova doua buletine de determinare prin expertizare a condiţiilor de munca (55/19.10.2018 si 19/20.08.2021, anexate prezentei) care au concluzionat ca au fost identificaţi, la nivelul Instituţiei, factori de risc conform art. 4 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a mărimii concrete, a sporurilor pentru condiţii de munca, precum si condiţiile de acordare a acestuia nr. 569/2017.

Conform dispoziţiilor art. 4 din Regulamentul cadru „La stabilirea, de la caz la caz, a cuantumului sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de munca se au in vedere următorii factori de risc:

a) existenta factorilor nocivi si mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului;

b) intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;

c) durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi;

d) existenta unor condiţii de munca ce implica o suprasolicitare nervoasa, care determina un risc de îmbolnăvire sau de accidentare;

e) structura si nivelul morbidităţii in raport cu specificul locului de munca ".

In urma analizării condiţiilor de munca din cadrul XX, Direcţia de Sănătate Publica a statuat ca la nivelul instituţiei au fost identificaţi următorii factori de risc:

A. Suprasolicitarea analizatorului vizual datorita utilizării de către personal a echipamentelor cu ecran de vizualizare (video-terminale), in cadrul lucrărilor care privesc organizarea, conducerea si gestionarea activităţii de birou, administrative, economico-financiare, întocmirea si actualizarea registrelor electronice, actualizarea bazei de date electronice, întocmirea rapoartelor trimestriale si a altor sinteze, analize, situaţii statistice, etc.

Prin focalizarea privirii pe monitor pentru perioade de timp îndelungate, prin neconcordanta intre caracteristicile precizare si particularităţile fiziologice ale analizatorului vizual, suprasolicitarea vizuala poate duce Ia apariţia vederii înceţoşate, diplopiei, oboseala oculara, fotofobie, cefalee, ameţeli, iritabilitate, scăderea randamentului în munca, număr crescut de erori, timp crescut de execuţie a sarcinilor, determinând apariţia afecţiunilor neurastenice, endocrine, cardiovasculare, oboseala fizica si psihica.

B. Suprasolicitarea neuro-psihica este evidenţiată prin nivelul ridicat de concentrare, atenţie distributiva crescută, volum mare de lucrări care necesita decizii si rezolvare într-un interval de timp scurt, decizii multiple, cu grad mare de răspundere si ritm de munca alert impus de termene limită, lucrul cu publicul si colaborare cu reprezentanţii altor instituţii.

Volumul de munca crescut, efortul mental prelungit si susţinut, responsabilitatea in asumarea răspunderii si deciziilor, reprezintă activitate profesionala desfăşurată in condiţii de stres (distres) si poate conduce la oboseala fizica si psihica, tulburări de somn, cefalee, afecţiuni digestive, tulburări cardio-vasculare, HTA, etc.

C. Existenta factorilor fizici evidenţiaţi in Buletinul de determinare eliberat de organisme abilitate: câmp electromagnetic evidenţiat prin Raportul de măsurători nr. 1809071 din 07.09.2018, personalul fiind expus unor efecte directe, precum vârtej, ameţeli, greaţa; efecte asupra organelor senzoriale, stimularea nervilor si muşchilor; efecte termice, încălzirea corpului sau a ţesuturilor localizate;

D. Risc biologic reprezentat de contactul direct cu beneficiarii serviciilor pe care instituţia le oferă, conform legislaţiei in vigoare:

- întocmirea dosarelor de acordare a ajutoarelor sociale;

-efectuarea de anchete sociale, inclusiv dosare penale, cu deplasare în tren la locuinţele beneficiarilor;

Personalul este expus lucrului cu persoane defavorizate, grupuri de persoane vulnerabile din mediu cu disfuncţionalităţi si neajunsuri în regim de igiena precara, la limita subzistentei sau fără locuinţa, cu dizabilităţi sau diferite grade de invaliditate, bolnavi cronici, cu posibilitatea contaminării in îmbolnăvirii cu bacterii, virusuri, micete, precum si posibilitatea de agresiune fizica, verbala si psihica ce deriva din atitudinea beneficiarilor serviciilor ori a rudelor acestora.

In ceea ce priveşte acordarea dobânzii legale, va rugam sa aveţi in vedere dispoziţiile art. 1535 Cod civ „In cazul in care o suma de bani nu este plătită la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul plăţii, in cuantumul convenit de părţi sau, in lipsa, in cel prevăzut de lege, fără a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa facă dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic ".

In plus, Potrivit art. 6 teza a II-a din OG nr. 13/2011, când obligaţia este purtătoare de dobânzi, fără a se arata rata dobânzii, se va plăti dobânda legala. Plata dobânzii legale acoperă prejudiciul de care a fost lipsit creditorii, dând expresie astfel principiului reparării integrale a prejudiciului suferit de către reclamante, principiu consacrat de art. 1531 alin. (1) Cod civil, teza I.

Astfel, având in vedere culpa paratei in nerespectarea reglementarilor legale in materia drepturilor salariale acordate persoanelor care lucrează in centre/instituţii pentru persoanele vârstnice si/sau cu dizabilităţi, cărora li se aplica dispoziţiile Legii nr. 153/2017, respectiv Regulamentul, reclamantele sunt îndreptăţite sa solicite valorificarea propriilor drepturi prin acordarea dobânzii legale de la data scadentei fiecărei obligaţii si pana la data achitării efective a drepturilor salariale.

Precizează că, anterior depunerii acţiunii, reclamantele au solicitat instituţiei acordarea acestui spor si chiar am notificat parata punându-i in vedere sa acorde fiecărei salariate sporul cuvenit pentru condiţiile periculoase sau vătămătoare, însă pana in prezent aceasta nu a dat curs solicitărilor, motiv pentru care au înţeles sa promoveze prezenta acţiune.

Pentru toate aceste considerente solicită:

- Obligarea pârâtei să plătească fiecărei reclamante în parte sporul pentru condiţii periculoase şi vătămătoare in procent de 15 % din salariul de baza, pe ultimii trei ani anteriori depunerii acţiunii, începând cu luna martie 2019 si in continuare, si la plata dobânzii legale de la data scadentei fiecărei obligaţii de plata si pana la data plăţii efective. Totodată solicită ca sumele să fie reactualizate cu indicele de inflaţie pana la data plăţii efective.

- Solicită obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu avocat conform chitanţei anexata prezentei.

In drept, dispoziţiile Codului Muncii, Legea nr. 153/2017, HG nr. 153/2018, OG. 13/2011, legea 448/2006, art. 1535 Cod civil, precum si orice alte temeiuri de drept aplicabile spetei.

In dovedirea acţiunii proba cu înscrisuri. 

Pârâtul XX, în contradictoriu cu reclamanţii XX, XX, XX şi XX, a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, prin care solicită instanţei să respingă cererea de chemare în judecată formulată ca fiind neîntemeiată, având in vedere următoarele considerente :

In baza dispoziţiilor H.G. nr.569/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică locală, XX a solicitat Direcţiei de Sănătate Publica Prahova expertizarea locului de munca, fiind emise in acest sens Buletinele de determinare prin expertizare a condiţiilor de munca nr. 55/19.10.2018, respectiv nr. 19/20.08.2021.

In urma evaluării activităţii de asistenta sociala - XX, prin buletinele de expertizare a locurilor de munca indicate anterior, au fost identificaţi factorii de risc prevăzuţi de Regulamentul din 4 august 2017 privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică locală, aprobat prin H.G. nr. 569/2017.

Menţionează faptul că, una dintre condiţiile de acordare a sporului este prevăzuta de art. 9 din Regulament, respectiv „sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de munca, in limitele prevăzute in anexa la prezentul regulament, se acorda cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice si cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuielile de personal din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat”. Având in vedere faptul ca in bugetul de venituri si cheltuieli pentru anii 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 nu au fost prevăzute si aprobate sume cu aceasta destinaţie, nu s-a acordat acest spor.

Precizează faptul ca, instanţa de fond trebuie sa tina cont si de dispoziţiile art.14 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, care prevede ca nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi  angajata/ ordonanţată/ plătită daca nu are prevedere bugetara.

Fata de cele menţionate, solicită instanţei respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii XX, XX, XX şi XX, ca neîntemeiata.

În drept dispoziţiile art. 205 - 206 din Codul de Procedura Civilă, Legea nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, art. 23 - Sporul pentru condiţii de muncă, H. G. nr. 569/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică locală, art. 14 din Legea nr. 273/2006 - privind finanțele publice locale.

În dovedirea acţiunii solicită proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Reclamanții XX, XX, XX, XX, XX in contradictoriu cu parata XX în temeiul dispoziţiilor art. 201 Cod proc. civ, au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea apărărilor paratei ca neîntemeiate si pe cale de consecinţa admiterea acţiunii astfel cum a fost formulata cu obligarea paratei la plata fiecărei reclamante in parte a sporului pentru condiţii periculoase si vătămătoare in procent de 15 % din salariul de baza, pe ultimii trei ani anteriori depunerii acţiunii, începând cu luna martie 2019 si in continuare si la plata dobânzii legale de la data scadentei fiecărei obligaţii de plata si pana la data plăţii efective cu reactualizarea sumelor cu indicele de inflaţie pana la data plăţii efective.

I. Netemeinica apărărilor invocate de către parata

Singura apărare a paratei vizează faptul ca in bugetul de venituri si cheltuieli pentru anii 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 nu au fost prevăzute si aprobate sume cu destinaţia de sporuri pentru condiţii periculoase si vătămătoare pentru categoriile de personal din cadrul instituţiei care se încadrau pe prevederile legii cadru nr. 153/2017, ori aceasta susţinere nu poate fi considerata o apărare temeinica si suficienta pentru respingerea solicitării reclamantelor.

Din contra chiar, parata îşi invoca propria culpa in nerespectarea dispoziţiilor legale in materie aplicabile si se impune sancţionarea acesteia pentru pasivitatea de care a dat dovada si care, pe cale de consecinţa a dus la restrângerea dreptului la salarizare a personalului încadrat pe funcţii de execuţii.

In primul rând, urmează a observa ca parata nu neaga ca acest spor solicitat de către reclamante prin cererea de chemare in judecata nu a fost acordat, deşi însăşi parata face menţiune prin întâmpinarea depusa ca a fost realizata o expertizare a locurilor de munca, iar concluzia acestei expertizări a fost ca personalul care lucrează in cadrul societăţii este expus la factori de risc pe tot parcursul programului de lucru (8 ore/zi), aspect care ii îndreptăţeşte sa primească un spor pentru condiţii periculoase si vătămătoare in cuantum de 15 % din salariul de baza pentru activitatea desfăşurată.

Cele doua buletine de determinare prin expertizare a condiţiilor de munca realizate la nivelul societăţii (55/19.10.2018 si 19/20.08.2021, anexate prezentei) au avut aceeaşi concluzie referitoare ia faptul ca sunt identificaţi la nivelul instituţiei, factori de risc conform art. 4 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a mărimii concrete, a sporurilor pentru condiţii de munca, precum si condiţiile de acordare a acestuia nr. 569/2017.

Astfel, deşi expertizarea condiţiilor de munca s-a realizat la aproximativ trei ani diferenţa, totuşi concluzia a fost aceeaşi, condiţiile de munca si factorii de risc fiind neschimbaţi.

Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie 2017, parata având obligaţia legala de a se conforma dispoziţiilor legii speciale si prin urmare de a prevedea in bugetul propriu si sporurile pentru condiţii periculoase si vătămătoare.

Prin dispoziţiile art. 36 din acest act normativ s-a stabilit ca, de la data intrării in vigoare, 1 iulie 2017, trebuie sa se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii in muncă si vechime in specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare si indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 din Legea cadru nr. 153/2017 se stabileşte modalitatea de aplicare in timp a legii.

Prima etapa, reglementata de art. 38 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 priveşte perioada cuprinsa intre 1 iulie 2017-31 decembrie 2017.

Pentru aceasta perioada s-a adoptat măsura menţinerii in plata, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de baza, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie si indemnizaţiilor de încadrare, precum si cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia bruta de încadrare, solda lunara de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, in măsura in care personalul ocupa aceeaşi funcţie si desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii.

A doua etapa reglementata de art. 38 alin. (3) lit. a) priveşte anul 2018 începând cu luna ianuarie 2018.

Pentru acest an se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de baza si al celorlalte drepturi salariale avute in luna decembrie 2017, majorate cu 25 %, fără a se depăşi limita prevăzuta de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, in măsura in care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii.

Potrivit art. 38 alin. (3) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin excepţie de la lit. a) începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut in anexa nr. II, cuantumul sporurilor pentru condiţii de munca se determina conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii si aprobat prin Hotărâre de Guvern pana Ia data de 1 martie 2018, fără a depăşi limita prevăzuta la art. 25.

A treia etapa priveşte perioada anilor 2019-2022, reglementata prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pentru aceasta perioada salariile de baza vor fi determinate utilizând salariile de baza si majorările salariului de baza stabilite de lege, inclusiv in anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 si salariile de baza avute in luna decembrie 2018.

Astfel, in perioada 2019-2022, se porneşte de la acordarea unei creşteri anuale a salariilor de baza, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de baza prevăzut de lege pentru anul 2022 si cel din luna decembrie 2018.

Creşterea respectiva si data de aplicare se stabilesc prin legea anuala a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru, in situaţia in care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de baza, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acorda cele stabilite pentru anul 2022.

Solicită a observa ca legea specifica în mod clar cum se va realiza acordarea sporurilor, astfel ca parata nu are nicio justificare legala pentru a combate încălcarea dreptului la salarizare al reclamantelor.

In al doilea rând, deşi pârâta se apară invocând faptul ca aceste sporuri nu au fost incluse in bugetul de venituri si cheltuieli pentru anii 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, urmează a observa, ca în temeiul dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a prevedea in bugetul local sumele necesare din care se suporta salarizarea, precum si celelalte drepturi cuvenite personalului din unităţile de asistenta sociala/centre cu sau fără personalitate juridica/servicii sociale cu sau fără cazare.

Sumele se acorda in proporţie de cel mult 90 % de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugata, in baza numărului de beneficiari comunicat de către unităţile administrativ-teritoriale.

Deşi prevederile referitoare la salarizarea personalului din instituţiile abilitate cu protejarea si integrarea persoanelor vârstnice si cu dizabilităţi este in vigoare din 2006, totuşi parata, in calitate de angajator s-a rezumat sa stabilească salariul reclamantelor prin contractele individuale de munca sau deciziile de numire pe funcţii, fără sa stabilească modalitatea prin care se ajunge la valoarea din contract si ce include in mod concret.

Pentru motivele prezentate, solicită respingerea apărărilor paratei ca neîntemeiate si pe cale de consecinţa admiterea acţiunii astfel cum a fost formulata cu obligarea paratei la plata fiecărei reclamante in parte sporul pentru condiţii periculoase si vătămătoare în procent de 15 % din salariul de baza, pe ultimii trei ani anteriori depunerii acţiunii, începând cu luna martie 2019 si in continuare si la plata dobânzii legale de Ia data scadentei fiecărei obligaţii de plata si pana la data plăţii efective cu reactualizarea sumelor cu indicele de inflaţie pana la data plăţii efective.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a constatat următoarele:

 Potrivit art.14 alin.1 lit.d din Anexei II Legea nr.153/2017, “În unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:

d) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.”

Reclamanţii îşi desfăşoară activitatea în cadrul pârâtei având următoarele funcţii:

- XX este consilier clasa I, grad profesional superior in cadrul Serviciului Protecţia Persoanelor aflate in dificultate, programe sociale, relaţii cu ONG-uri, conform Deciziei nr. XX;

- XX este referent, cod Cor XX, Conform contractului individual de munca nr.XX;

- XX este inspector de specialitate gradul I A, cod Cor XX, Conform actului adiţional nr. XX la contractul individual de munca nr. XX;

- XX este inspector in cadrul Serviciului Resurse Umane Juridic Contencios conform Deciziei nr. XX.

Conform ar.5 din HG 153/2018 sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare se acordă "în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate"

Aşa cum susţine pârâta în baza dispoziţiilor H.G. nr.569/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică locală, XX a solicitat Direcţiei de Sănătate Publica Prahova expertizarea locului de munca, fiind emise in acest sens Buletinele de determinare prin expertizare a condiţiilor de munca nr. 55/19.10.2018, respectiv nr. 19/20.08.2021

Potrivit acestor buletine, au fost identificaţi, la nivelul instituţiei, factori de risc conform art. 4 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a mărimii concrete, a sporurilor pentru condiţii de munca, precum si condiţiile de acordare a acestuia potrivit H.G. nr. 569/2017.

Pârâta recunoaşte îndeplinirea condiţiilor de acordare sporului pentru reclamante însă susţine că, având in vedere faptul ca in bugetul de venituri si cheltuieli pentru anii 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 nu au fost prevăzute si aprobate sume cu aceasta destinaţie, nu s-a acordat acest spor, invocând totodată şi dispoziţiile art.14 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, care prevede ca nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi  angajata/ ordonanţată/ plătită daca nu are prevedere bugetara.

În cauză nu pot fi avute în vedere dispoziţiile art.14 din Legea nr.273/2006 faţă de dispoziţiile art.12 şi 13 din H.G. nr.153/2018 incidente în cauză.

Potrivit acestora se acordă, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal aprobate prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli, cu nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare. Toate acestea se  stabilesc de ordonatorul de credite.

Cu toate acestea, deşi pârâtul, ordonator de credite, în baza Buletinului de determinare prin expertizare a condiţiilor de munca nr.55/19.10.2018 cunoştea îndeplinirea condiţiilor nu a adus la îndeplinire obligaţiile prevăzute de art.12 din  H.G. nr.153/2018 de nominalizarea a persoanelor care beneficiare de sporul prevăzut  art.14 alin.1 lit.d din Anexei II Legea nr.153/2017. Neaducerea la îndeplinire a acestei obligaţii a făcut ca in bugetul de venituri si cheltuieli pentru anii 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 să nu fie  prevăzute si aprobate sume cu aceasta destinaţie.

Reclamantele au solicitat acordarea sporului prevăzut de art.14 alin.1 lit.d din Anexei II Legea nr.153/2017 pe ultimii trei ani anteriori depunerii acţiunii, începând cu luna martie 2019 și în continuare, și la plata dobânzii legale de la data scadentei fiecărei obligaţii de plata si pana la data plăţii efective.

Deşi într-adevăr textul normativ prevede acordarea unui spor de până la 15 % din salariul de bază, în condiţiile în care pârâta a refuzat să ia în calcul acordarea sporului pentru reclamanţi şi să facă demersurile legale în acest sens, se apreciază că salariaţii sunt îndreptăţiţi la acordarea procentului maxim al sporului prevăzut de lege atât timp cât nu s-au dovedit motive justificate pentru acordarea unui cuantum mai mic al sporului, din perspectiva resurselor financiare sau a condiţiilor concrete de prestare a muncii, care presupun suprasolicitarea unor funcţii şi sisteme ale organismului în sensul prevăzut de art.5 alin.1 lit. d din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.153/2018.

Prin urmare, a fost admisă şi cererea reclamanţilor, pârâta urmând a fi obligată să acorde acesteia sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază lunar începând cu data de 11.03.2019 şi în continuare.

Potrivit art. 166 alin. 4 din Codul muncii, neplata salariului poate obliga angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Conform art. 1.535 alin. 1 si 2 C.civ. în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În lipsa unei convenţii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală aferentă. Dispoziţiile de mai sus se coroborează cu art. 1.521 C.civ. în conformitate cu care punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului. Cum în materie de drepturi salariale punerea în întârziere este de drept, diferenţele de drepturi salariale sunt purtătoare de dobânzi din momentul în care trebuiau plătite până la data plăţii efective, dobânda legală fiind cea prevăzută de  alin. (3) al art. 3 din O.G nr. 13/2011.

Posibilitatea cumulării dobânzii legale cu actualizarea creanţei potrivit inflaţiei a fost recunoscută în practica judiciară, deoarece actualizarea are caracter compensatoriu. Caracterul compensatoriu al actualizării rezidă în faptul că, prin aceasta se repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda legală, în timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă, actualizarea cu inflaţia urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiilor băneşti.

 Având în vedere că natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligaţiei cu rata inflaţiei, prima reprezentând o sancţiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligaţiei de plată), iar a doua reprezentând valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, (daune compensatorii), instanţa a admis şi aceste capete de cerere şi a obligat pârâta să plătească sumele actualizate cu indicele de inflaţie la care se va adaugă dobânda legală penalizatoare pana la data plăţii efective.

Sumele neachitate pentru perioada, începând cu data de 11.03.2019, vor fi actualizate cu dobânda legală şi rata inflaţiei până la data plăţii efective.

Văzând culpa procesuală a pârâtei instanţa a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu avocat

Domenii speta

Spete similare