Contestaţie la executare

Decizie 2173 din 02.11.2018


Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:165.002173

Dosar nr. 8250/215/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2173/2018

Şedinţa publică de la 02 Noiembrie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE: I.G.Ş.

Judecător: I.O.C.

Grefier: C.D.S.

Pe rol judecarea  apelului formulat de apelanţii-reclamanţi D.M., D.V., împotriva încheierii din şedinţa publică de la 30.06.2017, încheierii din sedinţa publică de la 30.10.2017, sentinţei civile nr. 11309/24.10.2017, împotriva încheierii din sedinţa publică din 16.02.2018, pronunţate de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 8250/215/2017, în contradictoriu cu intimaţii P.C., P.N., având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  se prezintă apelanta-reclamantă D.M., personal şi în calitate de  procurator pentru apelantul-reclamant D.V., avocat T.P.pentru intimaţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost declarat în termen, motivat, nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, la data de 01.11.2018 s-a depus  "cerere" de apelanţii-reclamanţi, la aceeaşi dată s-a depus "excepţia conexităţii", la data de 01.11.2018 s-a depus "cerere de îndreptare".

Instanţa învederează că s-a conexat dosarul nr. 8250/215/2017/a1 al Tribunalului Dolj.

Apelanta-reclamantă, personal şi în calitate de procurator al apelantului-reclamant, învederează că a fost investit iniţial completul C9A şi acest complet trebuie să judece ambele dosare, atât dosarul nr. 8250/215/2017 cât şi dosarul 8250/215/2017/a1.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, arată că a fost conexat dosarul nr. 8250/215/2017/a1 la dosarul nr. 8250/215/2017 aşa cum a solicitat şi dumnealui, instanţa fiind sesizată prima oară cu acest din urmă dosar.

Instanţa respinge apelantei-reclamante, personal şi în calitate de procurator al apelantului-reclamant cererea de conexare a dosarului nr. 8250/215/2017 la dosarul nr. 8250/215/2017/a1 întrucât s-a discutat şi s-a admis excepţia de conexitate a  dosarul nr. 8250/215/2017/a1 la dosarul nr. 8250/215/2017, conform art. 139 alin. 3 C.P.C.

 Instanţa constată că apelanta-reclamantă a solicitat să  comunice  intimata-pârâtă P.N.noul  domiciliulînvederând că aceasta şi-a schimbat domiciliul in 2015.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, arată că nu s-au produs vătămări părţii adverse prin faptul că nu s-a  comunicat noul domiciliu, orice lipsă de procedură este acoperită prin prezenţa avocatului în instanţă. Arată că  intimaţii-pârâţi şi-au schimbat domiciliul şi solicită comunicarea actelor de procedură la domiciliul procedural ales, la cabinetul său de avocat situat în Craiova.

Instanţa apreciază că  procedura de citare şi toate actele de procedură sunt legal îndeplinite.

Instanţa, în raport de dispoziţiile art. 482 Cod procedură civilă raportat la dispoziţiile art. 131 Cod procedură civilă, pune în discuţie competenţa instanţei de judecată şi estimarea duratei cauzei.

Apelanta-reclamantă, personal şi în calitate de procurator al apelantului-reclamant, având cuvântul, învederează că Tribunalul Dolj este competent în soluţionarea prezentului apel, estimează durata cauzei la 3 luni.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, având cuvântul, învederează că Tribunalul Dolj este competent în soluţionarea prezentului apel, estimează durata cauzei la un termen de judecată.

Instanţa, verificându-şi competenţa, în raport de dispoziţiile art. 95 pct.2 şi art. 466 C.pr.civ., constată că este competentă, general, material şi teritorial în soluţionarea prezentului apel,  va estima durata necesară cercetării cauzei după discutarea probatoriului.

Apelanta-reclamantă, personal şi în calitate de procurator al apelantului-reclamant,  solicită încuviinţarea probei cu  interogatoriul intimaţilor-pârâţi şi înscrisuri pentru a dovedi că executarea silită nu a fost formulată în baza sentinţei civile nr. 2538.

 Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile de la dosar, solicită  respingerea pentru apelanţii-reclamanţi a probei cu înscrisuri şi  interogatoriile  intimaţilor-pârâţi. Arată este ataşat dosarul de executare, titlul executoriu este cuprins în dosarul de executare, niciun alt act nu ar putea lămuri ceva in plus.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, arată că în faza  întoarcerii executării silite din 12.03.2017 intimaţii-pârâţi au scos din imobil bunurile mobile, ulterior le-a preluat primăria în baza unui proces verbal.

Instanţa încuviinţează intimaţilor-pârâţi înscrisurile depuse la dosar.

Instanţa respinge apelanţilor-reclamanţi proba cu înscrisurile depuse la dosar şi interogatoriul intimaţilor-pârâţi în raport de teza probatorie.

Apelanta-reclamantă, personal şi în calitate de procurator al apelantului-reclamant, solicită efectuarea unei adrese către primărie pentru a transmite  adresa efectuată de executorul judecătoresc în baza căreia a preluat bunurile  mobile.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, se opune solicitării, arată că predarea bunurilor s-a făcut după evacuarea apelanţilor-reclamanţi din imobil, după declararea bunurilor ca abandonate.

Instanţa respinge  apelanţilor-reclamanţi cererea de emitere a adresei către primărie, aceasta nefiind utilă faţă de actele şi lucrările efectuate  în cauză.

Apelanta-reclamantă, personal şi în calitate de procurator al apelantului-reclamant, arată că formulează cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. Arată că va argumenta cererea pentru termenul următor. Învederează  instanţei nu s-a  mai confruntat cu o asemenea situaţie  şi este necesară sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, se opune, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se critică dosar sentinţa instanţei de fond.

Instanţa  respinge cererea formulată de apelanţii-reclamanţi, conform art. 519 şi următoarele C.P.C. sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este atributul exclusiv al completului de judecată iar instanţa, faţă de actele şi lucrările dosarului  nu consideră necesară sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, depune chitanţa privind plata onorariului de avocat.

Instanţa, constatând că nu mai sunt cereri de formulat acordă cuvântul asupra apelului.

Apelanta-reclamantă, personal şi în calitate de procurator al apelantului-reclamant, solicită admiterea apelurilor, casarea hotărârii instanţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond care s-a pronunţat fără a judeca fondul. Arată că încheierea din 30.06.2017 s-a dat în lipsa părţii care nu a fost legal citată, respectiv D.V.nu a fost citat şi nu era depuse nici împuternicire de reprezentare a acestuia la dosar. Prin încheierea din 13.10.2017  în mod greşit  instanţa a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, încheierea nu  cuprinde soluţia dată şi măsurile luate de instanţă, cu arătarea motivelor  în fapt şi în drept. Privind sentinţa civilă nr. 11309/24.10.2017 arată că aceasta este lovită de nulitate fiind  pronunţată cu  nerespectarea dispoziţiilor art. 429-435 NCPC privind autoritatea de lucru judecat; a fost încălcată autoritatea de lucru judecat, nu s-a intrat în judecata fondului, hotărârea nu a fost motivată în fapt şi drept. În ceea ce priveşte încheierea de îndreptare eroare materială din  16.02.2018  aceasta este lovită de nulitate absolută, a fost pronunţată în şedinţă publică şi nu în camera de consiliu aşa cum ar fi trebuit conform art.  442 alin. 2, nu cuprinde obiectul procesului, nu cuprinde menţiunea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, motivele de fapt şi de drept. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.

Avocat P., pentru intimaţii-pârâţi, solicită respingerea ambelor apeluri, menţinerea  hotărârii instanţei de fond şi acordarea de cheltuieli de judecată.  În ceea ce priveşte  încheierea din 30.06.2017, arată că la acel termen s-a amânat judecarea cauzei pentru citarea intimatului. La termenul din 13.10.2017 s-au judecat toate cererile  urmând ca ulterior, să se pronunţe  prin hotărare fiind amânată pronunţarea. În ceea ce priveşte sentinţa apelată, arată că se formulează apel chiar dacă hotărârea executorie a rămas definitivă. Solicită respingerea apelului formulat în dosarul nr. 8250/215/2017/a1  şi aplicarea unei amenzi judiciare apelanţilor-reclamanţi în temeiul art. 12 coroborat cu art. 187 alin. 1 lit. a NCPC. Arată că solicită cheltuieli de judecată în ambele dosare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelurilor civile de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. 11309/24.10.2017, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată formulată de contestatorii D.M., şi D.V., în contradictoriu cu intimaţii P.C.şi P.N..

Au fost obligaţi în solidar contestatorii D.M. şi D.V.la plata către intimaţii P.C.şi P.N. a sumei de 1 000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat potrivit chitanţei nr 344/13.09.2017.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă 2538/2015 pronunţată de Judecătoria Craiova la data de 25.02.2015 în dosarul 2363/215/2015, definitivă prin respingerea apelului potrivit deciziei Tribunalului Dolj nr. 1298/12.08.2015, a fost admisă în parte acţiunea formulată de P.C.şi P.N. şi s-a dispus evacuarea lui D.M. şi D.V.din imobilul, teren şi construcţie, situat în Craiova, ...

La data de 08.07.2016, P.C.şi P.N. au formulat cerere de executare silită prin care au solicitat evacuarea contestatorilor debitori D.V.şi D.M. din imobilul situat în Craiova, ..., titlul executoriu fiind reprezentat de hotărârile judecătoreşti menţionate anterior. (sentinţa civilă 2538/25.02.2015 emisă de Judecătoria Craiova şi decizia 1298/12.08.2015 emisă de Tribunalul Dolj)

 A fost constituit dosarul de executare silită înregistrat la BEJ Strinoiu Constantin Daniel sub nr 111/E/2016 (fila 95) în care executarea silită a fost încuviinţată de Judecătoria Craiova prin încheierea 6137/20.07.2016 pronunţată în dosarul 19495/215/2016. (fila 92)

Din motivele invocate de contestatori în susţinerea cererii de chemare în judecată şi a cererilor adiţionale rezultă că aceştia au solicitat anularea executării silite întrucât obligaţiile din titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă 2538/25.02.2015 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia civilă 1298/12.08.2015 a Tribunalului Dolj a făcut obiectul dosarului de executare nr 25/E/2015 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel. Executarea silită din acest dosar a fost anulată prin decizia civilă 1480/15.06.2016 pronunţată în dosarul  5588/215/2015 iar prin sentinţa civilă 3613/15.03.2017 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul 6884/215/2015 s-a dispus întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare silită nr 25/E/2015 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel prin restabilirea situaţiei anterioare executării silite.

Din considerentele deciziei civile 1480/15.06.2016 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul 5588/215/2015 au rezultat următoarele:

În dosarul de executare silită înregistrat la BEJ Strinoiu Constantin Daniel sub nr 25/E/2015, P.C.şi P.N. au solicitat executarea obligaţiilor din sentinţa civilă 2538/2015 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul 2363/2015/2015, debitori fiind D.V.şi D.M..

Aceştia din urmă au formulat contestaţie la executare ce a fost admisă prin decizia civilă 1480/15.06.2016 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul 5588/215/2015 fiind anulată executarea silită începută în dosarul de executare nr 25/E/2015 întrucât încuviinţarea executării silite nu s-a realizat de instanţa de executare ci de executorul judecătoresc.

În consecinţă, prin sentinţa civilă 3613/15.03.2017 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul 6884/215/2015 s-a dispus întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr 25/E/2015 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel  prin restabilirea situaţiei anterioare. (filele 138-143)

 Faţă de aceste împrejurări s-a constatat că executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr 111/E/2016 nu este nelegală, titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă 2538/25.02.2015 nefiind desfiinţat.

Totodată, neregularităţile constatate prin decizia civilă 1480/15.06.2016 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul 5588/215/2015, care au determinat anularea executării silite din dosarul de executare nr 25/E/2015 au fost înlăturate, în dosarul 111/E/2016 executarea silită fiind încuviinţată de instanţa de executare.

În concluzie, nu s-a putut reţine că anularea executării realizată în dosarul de executare 25/E/2015 determină şi anularea executării din dosarul de executare nr 111/E/2016 în condiţiile în care prima executare a fost nelegală din cauze proprii, care nu se mai regăsesc în cea de-a doua.

De asemenea, nu prezintă relevanţă împrejurarea că, urmare a anulării executării silite din dosarul de executare 25/E/2015 s-a dispus prin hotărâre judecătorească întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare întrucât dreptul intimaţilor stabilit prin sentinţa civilă 2538/2015 nu a fost desfiinţat şi acesta poate fi valorificat prin mijloacele prevăzute de lege.

 Întoarcerea executării s-a dispus exclusiv prin raportare la anularea executării silite, cauzată de neregularităţi procesuale, fără legătură cu fondul dreptului  intimaţilor care nu a fost afectat.

Întrucât aceleaşi argumente, în esenţă, sunt invocate şi în ceea ce priveşte anularea proceselor verbale din 24.03.2017, ora 16.30 şi din 26.04.2017, ora 09.30 (fila 58, „cererea completatoare 2”)  precum şi a procesului verbal încheiat la data de 16.03.2017. (fila 62, „cerere completatoare”) pentru considerentele deja expuse, nu se poate constata nelegalitatea lor.

De asemenea, nu s-a putut reţine că executarea silită în ambele dosare de executare (25/E/2015 şi 111/E/2016) este fără obiect în condiţiile în care contestatorii nu susţin explicit executarea voluntară a obligaţiei din titlul executoriu ci invocă aspecte referitoare la nelegalitatea ambelor proceduri de executare silită şi întoarcerea executării realizate în dosarul 25/E/2015 care a avut ca obiect evacuarea acestora din imobil. În plus, în considerentele deciziei 1298/12.08.2015 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul 2363/215/2015 (pagina 10 din hotărâre, fila 101 dosarul de faţă) având ca obiect evacuare, se menţionează că nu  a fost recunoscut de către contestatori dreptul de proprietate al intimaţilor asupra imobilului iar primii s-au opus ca aceştia din urmă să intre în imobil, opoziţie care rezultă chiar din apărările formulate în cadrul dosarului respectiv. (fond şi apel)

Nici celelalte argumente invocate prin cererile formulate pe parcursul procesului referitoare la excepţia nulităţii şi înscrierea în fals nu pot conduce la o altă soluţie câtă vremea acestea reprezintă doar dezvoltări ale motivelor iniţiale şi nu sunt de natură a constitui aspecte distincte de nelegalitate a executării silite însăşi.

S-a reţinut că nu prezintă relevanţă nici susţinerea privind înscrierea în fals referitoare la împuternicirea avocaţială emisă de Cabinet de avocat Preda Simona şi chitanţa pentru suma de 150 lei reprezentând „onorariu” (filele 82, 83) întrucât aceste înscrisuri nu privesc executarea silită însăşi şi nu a fost invocată nelegalitatea unor acte întocmite de reprezentantul convenţional sau în care să se evidenţieze obligaţia contestatorilor de a suporta cheltuielile de executare.

Referitor la perimarea executării silite, potrivit art 697 alin 1 NCPC, în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării ce i-a fost solicitat în scris de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.

Din textul evocat rezultă că pentru a interveni perimarea este necesar ca executorul să solicite creditorului în scris să efectueze un act sau un demers iar acesta să nu îl realizeze, din culpa sa, în termen de 6 luni.

În cazul de faţă nu este îndeplinită condiţia referitoare la solicitarea scrisă adresată de executorul judecătoresc creditorului pentru a îndeplini un act sau un demers necesar executării, motiv pentru care nu se poate constata perimarea executării silite, simpla trecere a unui termen de 6 luni fără a se efectua acte de executare nefiind suficientă.

Având în vedere că a fost respinsă contestaţia la executare, nu s-a putut reţine că intimaţii P.C.şi P.N. au încălcat prevederile art 12 NCPC referitoare la exercitarea drepturilor procesuale cu bună credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi, motiv pentru care se va respinge şi cererea contestatorilor privind aplicarea unei amenzi judiciare.

Întrucât cererea de chemare în judecată a fost respinsă, în temeiul art 453 NCPC contestatorii au fost obligaţi în solidar la plata către intimaţii P.C.şi P.N. a sumei de 1 000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat potrivit chitanţei nr 344/13.09.2017.

Prin încheierea de la 30.06.2017, pronunţată de Judecătoria Craiova s-a încuviinţat cererea de amânare formulată de părţi, în vederea observării dosarului de executare silită.

S-a pus în vedere contestatoarei D.M. să depună la dosar procură de reprezentare a contestatorului D.V..

S-a stabilit taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, în temeiul art. 10 alin. 2 teza a doua din OUG 80/201,  în sarcina contestatorilor.

I s-a pus în vedere contestatoarei D.M. să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.

S-a citat contestatorul D.V.cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.

Prin încheierea din data de 16.02.2018 s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de contestatorii D.M. şi D.V., privind îndreptarea erorilor materiale din încheierea din 13.10.2017 şi sentinţa civilă 11309/24.10.2017, ambele pronunţate de Judecătoria Craiova în dosarul 8250/215/2017. Au fost obligaţi în solidar contestatorii D.M. şi D.V.la plata către intimatul P.C.a sumei de 595 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, potrivit chitanţei seria SCASP_17 nr 115 din 15.02.2018. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea intimaţilor P.C.şi P.N. privind aplicarea unei amenzi judiciare contestatorilor D.M. şi D.V.pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere că potrivit art 442 alin 1 NCPC, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.

În cazul de faţă petenţii au solicitat îndreptarea erorilor materiale strecurate în încheierea de şedinţă din 13.10.2017 şi în cuprinsul sentinţei civile 11309/24.10.2017 ambele din dosarul 8250/215/2017 în sensul menţionării în dispozitivul actelor respective a soluţiilor date tuturor cererilor deduse judecăţii.

Instanţa a reţinut că la termenul din 13.10.2017 au avut loc dezbateri, fiind amânată pronunţarea asupra fondului pentru data de 20.10.2017 şi apoi pentru data de 24.10.2017, când a fost pronunţată sentinţa civilă 11309/24.10.2017.

În dispozitivul încheierii din 13.10.2017 s-a menţionat că se amână pronunţarea la data de 20.10.2017 iar prin sentinţa civilă 11309/24.10.2017 cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată a fost respinsă ca neîntemeiată.

  În aceste împrejurări, întrucât în încheierea din 13.10.2017 se regăsesc menţiunile prevăzute de art. 233 alin 1 NCPC iar prin sentinţa civilă 11309/24.10.2017 cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată a fost respinsă, nu sunt incidente dispoziţiile art 442 NCPC referitoare la existenţa unor erori materiale, nefiind necesar a se relua, în dispozitivul actelor respective toate chestiunile litigioase soluţionate.

Având în vedere că a fost respinsă cererea formulată de D.V.şi D.M., în temeiul art 453 NCPC aceştia au fost obligaţi în solidar la plata către intimatul P.C.a sumei de 595 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, potrivit chitanţei seria SCASP_17 nr 115 din 15.02.2018.

Totodată, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea intimaţilor P.C.şi P.N. privind aplicarea unei amenzi judiciare contestatorilor D.M. şi D.V.pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 12 NCPC.

Argumentele invocate de intimaţi nu pot fi primite întrucât conduita procesuală a părţilor trebuie apreciată în cadrul aceluiaşi proces şi nu prin raportare la împrejurări din alte cauze iar formularea unei cereri de completare a dispozitivului sau referitoare la existenţa unor erori materiale nu este de natură să releve, prin ea însăşi, reaua credinţă a lor.

Împotriva sent.civ. nr. 11309/24.10.2017, a încheierii de şedinţă din 30.06.2017, respectiv din 30.10.2017, au declarat apel contestatorii D.M. şi D.V.,  fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj dosarul nr. 8250/215/2017, prin care au solicitat admiterea apelului, anularea încheierii de şedinţa publică de la 30 Iunie 2017, încheierii de şedinţă publică din 13.10.2017, sentinţei civile nr. l1.309/24 Octombrie 2017; trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe care a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, în lipsa părţii care nu a fost legal citată, într-o primă teză, judecarea procesului evocând fondul – într-o a doua teză.

Referitor la încheierea de şedinţă din 30.06.2017, contestatorii au arătat că la data de 30 Iunie 2017, judecata s-a făcut în lipsa contestatorului D.V., care nu a fost legal citat. Anterior şedinţei de judecată de la 30 Iunie 2017, au fost depuse la dosarul cauzei: excepţia nulităţii actului de procedură citaţie emisă la 16 Mai 2017,  destinatar D.V., actului de procedura citatie emisă la 16 Mai 2017 destinatar D.M., împutericirii Avocaţiale B. C., înregistrată la Registratura instanţei sub nr. 50511/30.05.2017 - fila 109 dosar fond. Prin excepţia invocată, în temeiul art. 160 alin.(l) NCPC, a solicitat amânarea cauzei, existând o cauză de nulitate a citaţiei; cererea de înscriere in fals împotriva împuternicirii avocaţiale B. C., înregistrată la Registratura instanţei sub nr. 50510/30.06.2017 - fila 110 dosar fond: cerere de amânare formulată de B. C. M. - avocatul intimaţilor P.C.şi P.N., înregistrată la Registratura instanţei sub nr. 50476/30.06.2017 - fila 108 dosar fond. Prin avocat B. C M., intimaţii, au formulat cerere de amânare pentru observarea dosarului de executare - fila 108 dosar fond, în timp ce, contestatorii au formulat cerere de amânare pentru lipsa de procedură privind fila 109 dosar fond. Instanţa însă a amânat cauza reţinând cererea de amânare formulată de părţi.

Lipseşte din dispozitivul încheierii, dispoziţia de citare a intimaţilor P.C.şi P.N., lipsă şi nereprezentaţi la termenul de la 30 Iunie 2017, aşa cum reiese de la pag. l alin. 2 din încheiere.

 Încheierea este lovită de nulitatea condiţionată prevăzută de art. 175 N.C.P.C., de nulitatea necondiţionată prevăzută de art. 176 pct. 2, 6 N.C.P.C., neîndeplinind cerinţele, prevăzute de art. 233 alin.(l) lit.d), f), h), i), j) N.C.P.C.

Referitor la încheierea din 13.10.2017, apelanţii au arătat că instanţa a soluţionat fără a intra în judecata fondului.

Încheierea este lovită de nulitatea condiţionată prevăzută de art. 175 N.C.P.C., prin nerespectarea cerinţelor legale, aducându-le vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acesteia.

Încheierea nu îndeplineşte cerinţele legale prevăzute de art. 233 alin. 1 lit. J) N.C.P.C., necuprinzând soluţia dată şi măsurile luate de instanţă, cu arătarea motivelor, în fapt şi în drept.

Referitor la sentinţa civilă nr. 11309/24.10.2017, apelanţii au arătat că aceasta este lovită de nulitatea prevăzută de art. 174 şi urm. Noul Cod de Procedură Civilă, fiind pronunţată cu nerespectarea dispoziţiilor privind autoritatea de lucru judecat raportat la decizia civilă nr. 1480/15.06.2016 a Tribunalului Dolj pronunţată în dosarul nr. 5588/21572015 şi sentinţa civilă nr. 3613/15.03.2017, definitivă prin decizia civilă nr. 1989/13.10.2017, pronunţată în dosar nr. 6884/215/2015 şi sentinţa civilă nr. 6140/10.05.2017 definitivă prin neapelare, pronunţată în dosarul nr. 20478/215/2015.

În continuare, apelanţii au arătat că în mod greşit instanţa a soluţionat procesul, neintrând în judecata fondului, instanţa de fond reţinând o situaţie de fapt necorespunzătoare situaţiei de fapt reale.

Sentinţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, motiv de nulitate prevăzută de art.174 şi următoarele, N.C.P.C.

Nearătându-se motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, apelanţii consideră că sentinţa nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art.  425 alin.(l) lit.b N.C.P.C. şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Exigenţa motivării este esenţială în administrarea adecvată a justiţiei în condiţiile în care aceasta trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei cu trimitere la probele administrate în cauza.

Motivarea hotărârii reprezintă o garanţie împotriva arbitrariului şi trebuie să exprime respectarea de către judecător a principiilor enunţate de CEDO, în special a dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.

Sentinţa a fost dată prin nerespectarea dreptului la un proces echitabil, prin încălcarea dispoziţiilor art. art. 429-435 N.C.P.C., privind efectele hotărârii judecătoreşti, art. 425 alin.(l) lit.b) N.C.P.C., privind considerentele, art.  304-308 N.C.P.C. privind denunţarea înscrisului ca fals, art. 697 şi următoarele N.C.P.C., privind perimarea executării silite, art. 12 N.C.P.C., privind buna credinţă. Instanţa de fond nu a examinat excepţia nulităţii înregistrată sub nr. 62568/12.09.2017, fila 129-130 dosar fond şi cererea de înscriere în fals înregistrată sub nr. 62567/12.09.2017 - fila 131-132. Toate reţinerile instanţei, inserate in considerente, constituie apogeul relei sale credinţe, fiind făcute cu evidenta lipsă de imparţialitate şi independenţă, fără cercetarea niciunuia dintre actele ce fac obiectul cauzei: înştiinţare din 07.03.2017 - fila 7 dosar fond (care face obiectul contestaţiei la executare - dosar nr. 8250/2315/2017); proces verbal din 76.03.2017 (care face obiectul cererii completatoare nr.24305/28.03.2017 - fila 62-63 dosar fond); proces-verbal din 24.03.2017 ora 16,30; proces-verbal din 26. 04. 2017, ora 09,30 (care face obiectul cererii completatoare 2 - fila 58-59 dosar fond). Relevant este însuşi actul de executare înştiinţare din 07.03.2017, a cărui anulare face obiectul prezentei cauze.

În continuare, apelanţii au arătat că dispozitivul nu cuprinde soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii, cerinţă obligatorie prevăzută de art. 425 alin. 1 lit. c) N.C.P.C. (sens în care au formulat cerere de completare hotărâre, întemeiată pe dispoziţiile art. 444 N.C.P.C.: perimarea executării silite ce face obiectul dosarului nr. 11l/E/2016 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel - fila 58-59 dosar fond;anularea procesului-verbal din 24.03.2017, ora 16,30 şi a procesului-verbal din 26.04.2017 ora 09,30 - fila 58-59 dosar fond; anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 111/E/2016 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel - fila 5-6 dosar fond; anularea actului de executare denumit înştiinţare emis la data de 07.03.2017 - fila 5-6 dosar fond; anularea actului de executare intitulat proces-verbal încheiat la data de 16.03.2017 -fila 62-63 dosar fond; excepţia nulităţii nr. 50511/30.05.2017 - fila 109 dosar fond; cerere de înscriere în fals nr. 50510/30.06.2017 - fila 110 dosar fond; excepţia nulităţii nr.62568/12.09.2017 - fila 129-130 dosar fond; cerere de înscriere în fals nr. 62567/12.09.2017 - fila 131-132 dosar fond; cerere privind aplicarea dispoziţiilor art. 12 N.C.P.C. faţă de intimaţii P.C.N. formulată prin cerere completatoare 2 nr. 37040/11.05.2017 şi cea completatoare nr. 24305/28.03.2017 - fila 58-59; 62-63 dosar fond.

Anexat apelului, apelanţii au depus un set de înscrisuri, filele 10-38.

Apelul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, cu chitanţa nr. 0283408/11.09.2018.

Intimaţii P.C.şi P.N. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, obligarea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecată şi aplicarea unei amenzi judiciare apelanţilor -contestatori în temeiul art. 12 coroborat cu art. 187, alin. 1 lit. a Noul Cod de Procedură Civilă.

Referitor la încheierea de şedinţă din 30.10.2017, intimaţii au arătat că în mod greşit, apelanţii - contestatori critică încheierea de şedinţă din data de 30.06.2017 pe motiv că judecata cauzei s-a făcut în lipsa contestatorului D.V., deoarece judecata cauzei a fost amânată, iar insţanţa, atât în cuprinsul considerentelor, cât şi în dispozitiv a menţionat faptul că se va cita contestatorul D.V.cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei. Mai mult, aceştia au invocat pentru această cauză dispoziţiile art. 175 N.C.P.C. privind nulitatea condiţionată care se aplică „dacă prin nerespecarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin defiinţarea ” actului respectiv, însă instanţa, pe lângă faptul că a amânat cauza, a dispus şi citarea contestatorului D.V., deci a îndreptat neregularităţile privind citarea, conform art. 177 N.C.P.C. De asemenea, fiind o nulitate relativă, aceasta trebuia invocată la termenul imediat următor.

În ceea ce priveşte lipsa intimaţilor P.N. şi P. C., aceştia au fost reprezentaţi convenţional de către avocat B. C., aşa cum instanţa a reţinut în cuprinsul părţii introductive a încheierii de şedinţă "Se constată că avocat B. C., apărător ales al intimaţilor [...]".

Referitor la încheierea de şedinţă din 13.10.2017, intimaţii au arătat că pronunţarea asupra chestiunilor deduse judecăţii a fost amânată, astfel că atât soluţia dată de către instanţă, cât şi motivele de fapt şi de drept care au condus la acesta se regăsesc în cuprinsul considerentelor şi dispozitivului hotărârii din data de 24.10.2017 (sentinţa civilă nr. 11309/24.10.2017).Potrivit art. 233 din NCPC, pentru fiecare şedinţă de judecată se întocmeşte o încheiere care trebuie să cuprindă o serie de elemente însă, în cuprinsul încheierii din data de 13.10.2017, se regăsesc menţiunile prevăzute de art. 233 alin. 1 NCPC, iar faptul că apelanta- contestatoare nu este de acord cu această motivare nu duce la concluzia că încheierea este nemotivată.

Referitor la sentinţă, intimaţii au arătat că instanţa căreia i-a fost atribuit spre soluţionare dosarul cu nr. 8250/215/2017, nu a încălcat autoritatea de lucru judecat, ci, dimpotrivă, a menţionat faptul că potrivit acestei decizii executarea silită începută în dosarul nr. 25/E/2015 a fost anulată pentru nerespectarea procedurii impuse, însă nu şi titlul executoriu care a stat la baza acesteia, titlu executoriu care face obiectul dosarului de executare 111/E/2016, executarea silită din acest dosar fiind legală, astfel că instanţa în mod corect a reţinut că, "nu se poate reţine că anularea executării silite realizată în dosarul de executare 25/E/2015 determină şi anularea executării din dosarul de executare nr. 111/E/2016, în condiţiile în care prima executare nu a fost legală din cauze proprii, care nu se mai regăsesc în cea de-a doua."

Referitor la sentinţa civilă nr. 3613/15.03.2017 rămasă definitivă prin decizia nr. 1989/13.10.2017, prin intermediul acestor două hotărâri s-a dispus întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 25/E/2015 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel, însă instanţa de fond din prezenta cauză în mod corect a reţinut faptul că această întoarcere a executării a fost dispusă în mod exclusiv prin raportare la anularea executării silite, cauzată de neregularităţi privind procedura efectuată, fără legătură cu fondul dreptului intimaţilor.

Astfel, această întoarcere a executării s-a dispus pentru restabilirea situaţiei anterioare anulării actelor de executare silită din dosarul 25/E/2015, fără legătură cu dosarul perfect legal de executare întocmit ulterior, 111/E/2016.

Referitor la sentinţa Civilă nr. 6140/10.05.2017, şi această sentinţă civilă cuprinde tot o soluţie dată de instanţă referitor la dosarul de executare 25/E/2015, iar nu la dosarul nr. 111/E/2016, care face obiectul prezentei contestaţii la executare.

Instanţa de fond a motivat hotărârea, arătând în cuprinsul considerentelor motivele de fapt şi de drept, precum şi raţionamentul juridic ce au stat la baza soluţiei pronunţate în cauză. Faptul că soluţia este nefavorabilă apelanţilor-contestatori, nu echivalează cu o nemotivare a hotărârii.

Instanţa de fond a analizat toate înscrisurile existente la dosarul cauzei, aceasta fiind singura probă încuviinţată, iar pe baza acestora a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar referitor la cererile formulate, însăşi apelanţii contestatori prin intermediul citărilor inserate în cuprinsul prezentului apel arată faptul că acestea au fost examinate de către instanţa de fond.

Astfel, situaţia de fapt reţinută de către instanţă este una reală, iar cercetarea cauzei a fost completă.

Potrivit art. 425 NCPC, hotărârea cuprinde trei părţi: practicaua (partea introductivă), considerentele şi dispozitivul. Instanţa s-a pronunţat asupra tuturor cererilor formulate de către contestatori în cuprinsul considerentelor sentinţei civile nr. 11309/24.10.2017 şi anume: asupra cererii privind perimarea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 11 l/E/2016; asupra cererilor privind anularea procesului - verbal încheiat la data de 24.03.2017, ora 16:30, a procesului - verbal încheiat la data de 26.04.2017, ora 09:30, respectiv a procesului-verbal încheiat la data de 16.03.2017; asupra cererilor privind anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare 11 l/E/2016 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel, respectiv anularea înştiinţării emise la data de 07.03.2017, în dosarul de executare nr. 11 l/E/2016; asupra cererilor privind excepţia nulităţii (cererea nr. 50511/20.05.2017 şi cererea nr. 62568/12.09.2017) şi asupra cererilor privind înscrierea în fals (cererea nr. 50510/30.06.2017 şi cererea nr. 62567/12.09.2017); asupra cererii privind aplicarea dispoziţiilor art. 12 N.C.P.C. faţă de intimaţi.

Aşadar, instanţa de fond s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere, principale, incidentale şi accesorii în considerentele sentinţei, iar prin dispozitiv a dispus respingerea cererii formulate de către contestatori.

Intimaţii au arătat că în speţă contestatorii D.M. şi D.V. au formulat nenumărate cereri de chemare în judecată împotriva familiei P., aşa cum au reţinut şi instanţele de judecată anterioare: vădit neîntemeiate, reluând aceleaşi acuzaţii care vădesc reaua-credinţă a acestora”.

Au solicitat amendarea contestatorilor pentru abuz de drept şi cereri procesuale formulate în mod abuziv, repetat, vădit neîntemeiate, în cadrul a numeroase cereri conexe faţă de dosarele formate, care nu reprezintă altceva decât o modalitate de contestare a verdictului dat de instanţe în cadrul respectivelor proceduri judiciare, cum s-a reţinut definitiv decizia civila 2327/2016 a Tribunalului Dolj, pagina 6 alin. 9.

S-a solicitat proba cu înscrisuri, fiind anexate întâmpinării filele 60-66.

Prin răspunsul la întâmpinare, contestatorii au arătat că întâmpinarea nu îndeplineşte cerinţele art. 205 alin. 1 N.C.P.C., nefiind actul de procedură prin care intimaţii P.C.şi P.N. se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de apel.

Întâmpinarea nu îndeplineşte cerinţele art. 205 alin. 2 lit. c) N.C.P.C., necuprinzând răspunsul la motivele de fapt şi de drept ale cererii de apel.

În ceea ce priveşte motivele de apel s-au reluat considerentele din cuprinsul cererii de apel., fiind totodată prezentată situaţia de fapt care a stat la baza declanşării procedurii de executare silită în dosarul nr. 128/E/2018.

În susţinerea răspunsului la întâmpinare, a fost depus un set de înscrisuri, filele 82 – 112.

Împotriva încheierii de soluţionare a cererii de îndreptare din data de 16.02.2018, au formulat apel petenţii D.V.şi D.M., prin care au solicitat, în principal, anularea încheierii şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe iar în subsidiar, judecarea procesului, evocând fondul.

În esenţă, apelanţii au criticat încheierea pentru următoarele motive:

Încheierea este lovită de nulitatea absolută prevăzută de art. 174 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă întrucât a fost dată în şedinţă publică deşi, potrivit art. 442 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă, se pronunţa în Camera de Consiliu. Nu cuprinde menţiunile prevăzute de art. 233 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă şi art. 425 alin.1 lit. „b” şi „c” Noul Cod de Procedură Civilă, respectiv, obiectul procesului, menţiunea cererii de judecare în lipsă, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia.

Prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului întrucât nu a cercetat:cererea de completare, vol.I, fila 196-197 dosar fond, încheierea de şedinţă din 13.10.2017, sent.civ. nr. 11309/24.10.2017, cererile şi excepţiile menţionate în cererea completare nr. 9593/28.12.2017, concluziile scrise formulate de intimaţii P. şi cele formulate de contestatori, vol. II, fila1 dosar fond.

Prima instanţă a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale prevăzute de :art. 204 alin.1, 248, 160, 153 alin.2, 177, 304 alin.2, 233, 425,442 Noul Cod de Procedură Civilă.

Încheierea apelată nu este motivată în fapt şi în drept, cuprinde o frază generică în contradicţie cu situaţia de fapt şi principiile de drept. Nu se regăsesc menţiunile prevăzute de art. 233 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă, soluţia dată şi măsurile luate, sent.civ. nr. 11309/24.10.2017 este motivată generic, nu se arată motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, sunt nesocotite dispoziţiile art. 425 alin.1 lit. „b” Noul Cod de Procedură Civilă.

Încheierea apelată a fost dată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 451 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă privind cuantumul cheltuielilor de judecată, onorariul de 595 lei fiind vădit disproporţionat în raport cu complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată de avocat.

S-a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimaţii P.C.şi P.N. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului şi aplicarea unei amenzi judiciare apelanţilor - contestatori  în temeiul art. 12 coroborat cu art. 187 alin.1 lit. „a” Noul Cod de Procedură Civilă.

În esenţă, au arătat că s-a dispus citarea părţilor raportat la obiectul cererii înainte de modificare – completare încheiere, în mod corect s-a concluzionat că în cuprinsul încheierii din 13.10.2017 se regăsesc menţiunile prevăzute de art. 233 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă , nefiind necesar a se relua în dispozitiv toate chestiunile litigioase soluţionate.

Instanţa s-a pronunţat asupra tuturor cererilor formulate de contestatori.

Au solicitat respingerea motivelor de nulitate, apelanţii - contestatori nu au indicat care ar fi vătămarea produsă prin nerespectarea acestor cerinţe.

Instanţa nu s-a mai pronunţat asupra cererii de completare a dispozitivului întrucât apelanţii - contestatori şi-au modificat cererea în sensul că au recalificat-o drept cerere de îndreptare a erorii materiale.

Încheierea apelată îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de art. 233 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă. Fiind respinsă cererea de îndreptare eroare materială, în mod corect instanţa a dispus obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată. Cenzurarea onorariului de avocat nu este o dispoziţie imperativă.

Intimaţii au solicitat aplicarea unei amenzi judiciare apelanţilor - contestatori  pentru abuz de drept, considerând că singurul motiv de exercitare a căilor de atac este determinat de intenţia de tergiversare a soluţionării cauzei şi punere în executare a hotărârii contestate.

Apelanţii - contestatori au formulat răspuns la întâmpinare prin care au invocat neregularităţi ale acesteia în sensul neîndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 205 alin.1 şi 2 lit. „c”Noul Cod de Procedură Civilă. S-a arătat că întâmpinarea nu cuprinde un răspuns la criticile formulate în cadrul cererii de apel.

La data de 01.11.2018, apelanţii - contestatori au formulat în scris cerere de conexare a dosarul nr. 8250/215/2017 şi nr. 8250/215/2017/a1 la prima instanţă învestită, completul C9A.

Prin încheierea din 04.10.2018 s-a admis excepţia de conexitate de către completul C9A şi s-a dispus înaintarea dosarului nr. 8250/215/2017/a1 la dosarul nr. 8250/215/2017, cu termen de judecată la 02.11.2018.

Deliberând asupra apelurilor, Tribunalul reţine următoarele:

Referitor la criticile având ca obiect încheierea din data de 30.06.2017:

Prin încheierea din 30.06.2017 s-a dispus amânarea cauzei pentru observarea dosarului de executare silită, în considerarea cererii formulate de apărătorul ales al intimaţilor faţă de care apelanta – contestatoare D.M. nu s-a opus. S-a avut în vedere lipsa de procedură cu contestatorul D.V., motiv pentru care s-a pus în vedere apelantei să depună procură de reprezentare a acestuia, fiind citat cu menţiunea achitării unei taxe de timbru în cuantum de 100 lei.

Aşadar, sunt nefondate susţinerile apelanţilor şi oricum, formulate cu depăşirea termenului procedural de invocare a acestor neregularităţi a căror nerespectare ar fi putut atrage sanţiunea nulităţii relative şi dreptul părţii interesate de a le pune în atenţia instanţei la termenul imediat următor celui în care au apărut, conform art.178 alin.3 lit. „b” Noul Cod de Procedură Civilă.

Referitor la criticile având ca obiect încheierea din data de 13.10.2017:

Instanţa nu ar fi avut cum să intre în judecata fondului, aceasta fiind o încheiere care a consemnat dezbaterile prealabile reţinerii cauzei în pronunţare.

Contrar susţinerilor apelanţilor – contestatori, încheierea cuprinde modul de soluţionare a tuturor aspectelor puse în discuţia părţilor de către instanţă, fie că acestea au privit excepţii precum excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant convenţional, argumente sau incidente de procedură, calificarea contestaţiei ca fiind împotriva executării silite înseşi, cererea de suspendare a judecăţii, cererea de înscriere în fals.

Referitor la criticile având ca obiect sent.civ. nr. 11309/24.10.2017:

Hotărârile judecătoreşti invocate au fost pronunţate în litigii anterioare în legătură cu un alt dosar de executare silită decât cel care face obiectul contestaţiei la executare deduse judecăţii, respectiv, s-au referit la executarea silită  pornită în dosarul de executare nr. 25/E/2015 al BEJ Strinoiu Constantin Daniel, anulată pe considerente procedurale legate de incidenţa Deciziei nr. 895/15.12.2015 a Curţii Constituţionale prin care s-au declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 666 Noul Cod de Procedură Civilă care confereau competenţă executorului judecătoresc pentru încuviinţarea executării silite. Astfel, prin dec. civ. nr. 1480/15.06.2016 pronunţată în dosarul nr. 5588/215/2015 de Tribunalul Dolj s-a anulat executarea silită  din dosarul nr. 25/E/2015 pentru aceste considerente, astfel că, pe cale de consecinţă, în raport de această decizie, prin sent.civ. nr. 3613/15.03.2017 pronunţată în dosarul nr. 6884/215/2015 s-a dispus întoarcerea executării silite  efectuate în acest dosar iar prin sent.civ. nr. 6140/10.05.2017 pronunţată în dosarul nr. 20478/215/2015 a fost anulat procesul-verbal încheiat la data de 19.09.2015 în dosarul nr. 25/E/2015.

 Nefiind anulat titlul executoriu, s-a început o nouă executare silită ce face obiectul dosarului de executare silită nr.111/E/2016 asupra căreia nu împietează statuările jurisdicţionale anterioare ce au vizat dosarul nr. 25/E/2015 şi care au condus la anularea actelor de executare pe considerente de ordin procedural, fără legătură cu fondul dreptului intimaţilor.

Apelanţii - contestatori critică sentinţa apelată şi prin prisma faptului că instanţa nu ar fi intrat în judecata fondului dar totodată într-un alt paragraf circumscris aceluiaşi motiv de apel  arată că instanţa de fond a reţinut o situaţie de fapt necorespunzătoare situaţiei de fapt reale.

Este o contradicţie în termeni întrucât soluţionarea procesului fără a intra în judecata fondului implică o constatare a instanţei de apel că prima instanţă a admis în mod greşit o excepţie dirimantă care a făcut inutilă cercetarea temeiniciei pretenţiilor din cererea introductivă, ceea ce exclude implicit stabilirea unei situaţii de fapt.

Sunt nefondate, de asemenea, criticile apelanţilor - contestatori privind faptul că sentinţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia.

Se poate constata în mod evident că judecătorul fondului a reţinut situaţia de fapt şi a aplicat textele de lege incidente în mod corect, pretenţiile tuturor părţilor implicate fiind examinate iar soluţionarea lor argumentată în fapt şi în drept.

Nu se poate reţine lipsa motivelor de fapt din cuprinsul hotărârii atâta timp cât instanţa a avut în vedere şi s-a referit la toate aspectele deduse judecăţii, a analizat în ce măsură ar  avea incidenţă asupra cauzei dec. civ. nr. 1480/15.06.2016, sent.civ. nr. 3613/15.03.2017, reţinând că dreptul intimaţilor stabilit prin sent.civ. nr. 2538/2015 nu a fost desfiinţat şi acesta poate fi valorificat prin mijloacele prevăzute de lege. Au fost supuse evaluării judecătoreşti şi celelalte cereri formulate pe parcursul procesului referitoare la excepţia nulităţii, înscrierea în fals, perimarea executării silite, fiind justificată prin trimitere la dispoziţiile art. 697 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă soluţia de respingere a cererii de constatare a perimării.

Dreptul la un proces echitabil impune motivarea hotărârilor judecătoreşti întrucât numai pe această cale se poate verifica maniera în care în circumstanţele concrete ale cauzei "justiţia a fost servită". Exigenţa motivării este esenţială în administrarea adecvată a justiţiei, în condiţiile în care considerentele reprezintă partea cea mai întinsă a hotărârii, locul în care se indică motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei.

Printre pilonii de bază ai dreptului la un proces echitabil se numără şi dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanţei observaţiile, argumentele şi mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părţi ca aceste observaţii şi argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligaţia instanţei de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea lor.

După cum s-a arătat în doctrină, motivarea trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare şi accesibilă. Motivarea este de esenţa hotărârilor, reprezentând o garanţie pentru părţi că cererile lor au fost analizate cu atenţie.

 Aceeaşi concluzie se desprinde şi din jurisprudenţa deja consacrată a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea arată că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenţie, înglobează, între altele, dreptul părţilor unui proces de a-şi prezenta observaţiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Întrucât Convenţia nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete şi efective, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observaţii sunt cu adevărat "ascultate", adică examinate propriu-zis de către instanţa sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina "tribunalului", obligaţia de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor şi cererilor de probă ale părţilor sub rezerva aprecierii pertinentei acestora" (cauza Van de Hurk c. Ţările de Jos, hot. din 19 aprilie 1994, §59; în acelaşi sens, cauza Albina c. România, hot. din 28 aprilie 2005, §30). Obligaţia instanţei de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părţi este justificată, întrucât "numai prin pronunţarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiţiei" (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).

Curtea este constantă în a statua, legat de buna administrare a justiţiei, că "deciziile judiciare trebuie să indice de o manieră suficientă motivele pe care se bazează" (cauzele Ruiz Torija c. Spania, hot. din 9 decembrie 1994, § 29; Helle c. Finlanda, hot. din 19 decembrie 1997; Suominen c. Finlanda, hot. din 1 iulie 2003, § 34 sau Dimitrellos c. Grecia, hot. din 7 aprilie 2005, § 15). Cât priveşte, spre exemplu, cauza Albina c. România (hot. din 28 aprilie 2005, § 30), Curtea relevă că orice hotărâre judecătorească trebuie motivată, astfel încât judecătorul să răspundă tuturor argumentelor prezentate de părţi. Această obligaţie este justificată, întrucât "numai prin pronunţarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiţiei" (hot. Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).

Curtea apreciază că instanţa nu este întotdeauna datoare să analizeze separat fiecare susţinere a părţilor, putând selecta sau grupa argumentele utile în soluţionarea cauzei, dar ignorarea completă a acestora echivalează cu lipsirea părţii de un veritabil acces la justiţie.

Raportând aceste considerente de ordin teoretic la datele speţei şi la criticile apelantului în sensul în care hotărârea judecătorească ar fi superficial motivată, Tribunalul consideră ca nefondate susţinerile apelanţilor privind nemotivarea hotărârii.

Atât în doctrină cât şi în jurisprudenţa naţională şi europeană s-a consacrat faptul că motivarea unei  hotărâri judecătoreşti trebuie înţeleasă ca un silogism juridic care trebuie să explice şi să justifice dispozitivul şi să permită realizarea controlului judiciar fără ca prin aceasta să reprezinte un răspuns exhaustiv la toate argumentele părţilor.

Faptul că judecătorul a interpretat elementele bazei factuale într-o altă manieră decât cea agreată de apelanţii D.V.şi D.M., nu echivalează cu încălcarea dreptului de a fi în mod real „ascultat”, apărările lor fiind examinate de către instanţa sesizată, aşa cum transpare din întreaga motivare a hotărârii apelate, existând un răspuns asupra tuturor argumentelor cu incidenţă decisivă asupra obiectului litigiului.

Nu se poate vorbi despre nerespectarea dreptului la un proces echitabil în sensul în care se susţine de către apelanţii - contestatori întrucât prima instanţă a analizat aspectele legate de înscrierea în fals şi excepţia nulităţii, reţinând că acestea reprezintă doar dezvoltări ale motivelor iniţiale, nefiind de natură a constitui aspecte distincte de nelegalitate a executării însăşi.

Faptul că instanţa nu s-ar fi pronunţat în concret în legătură cu fiecare înscris de la dosarul cauzei, fiind invocată în apel necercetarea înştiinţării din 07.03.2017, a proceselor-verbale din 16.03.2017 şi 26.04.2017 nu înseamnă lipsa examinării fondului, fiind permis judecătorului să analizeze grupat argumentele subsumate unei critici principale. Din această perspectivă, nici dispozitivul nu trebuie să cuprindă câte o soluţie la fiecare motiv de neregularitate invocat de contestatori, se regăseşte în esenţă dispoziţia de respingere ca neîntemeiată a cererii  de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată care cuprinde în mod plenar soluţia cu privire la toate aspectele şi cererile formulate în cursul soluţionării cauzei iar argumentaţia detaliată pe categorii de cereri şi incidente procedurale este cuprinsă în considerentele sentinţei, în acord cu prevederile art. 425 Noul Cod de Procedură Civilă.

Aşadar, instanţa a analizat în considerente toate susţinerile şi apărările părţilor litigante, iar prin dispozitiv a respins ca neîntemeiată cererea de cererea de chemare în judecată, soluţia principală răsfrângându-se implicit asupra cererilor accesorii şi incidentale formulate în cauză.

Referitor la criticile având ca obiect încheierea de la data de 16.02.2018

Faptul că încheierea a fost dată în şedinţă publică este justificat de împrejurarea că pentru termenul din 16.02.2018, prima instanţă a fost învestită iniţial cu o cerere de completare a dispozitivului hotărârii, care potrivit art. 444 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor; numai cu ocazia punerii în discuţie a calificării cererii după obiect, s-a stabilit că aceasta ar fi o cerere de îndreptare eroare materială.

Potrivit art. 175 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia.

În speţă, apelanţii – contestatori nu au dovedit o vătămare procesuală ca urmare a soluţionării cererii de îndreptare eroare materială în şedinţă publică iar nu în Camera de Consiliu. Oricum, chiar dacă potrivit art. 442 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă, instanţa se pronunţă prin încheiere dată în Camera de Consiliu, pronunţarea are loc în şedinţă publică, conform art. 402 Noul Cod de Procedură Civilă sau prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform dispoziţiilor art. 396 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă.

Momentele importante ale procesului civil sunt: etapa sesizării instanţei de judecată (scrisă sau declanşatoare a procesului civil), etapa cercetării procesului, etapa dezbaterii în fond a procesului,  etapa deliberării şi  etapa pronunţării. Înfăptuirea actului de justiţie în materie civilă se materializează prin şedinţe de judecată (care pot fi publice sau la care participă doar părţile, nepublice, în cazurile prevăzute de lege) şi etape administrative interne realizate de către completul de judecată (e.g., verificarea şi regularizarea cererii).

Pronunţarea hotărârii ca ultima etapă procesuală nu se poate realiza altfel decât prin intermediul unei şedinţe de judecată publice, conform principiului publicităţii.

Publicitatea reprezintă un principiu fundamental al procesului civil statuat prin dispoziţiile art. 17 Noul Cod de Procedură Civilă  şi prin art. 12 din Legea nr. 304/2004.

Sunt nefondate criticile apelanţilor şi în ceea ce priveşte invocarea lipsei menţiunilor prevăzute la art. 233 Noul Cod de Procedură Civilă întrucât încheierea apelată cuprinde toate cerinţele legale iar instanţa a respectat limitele învestirii în raport de cererea intitulată iniţial „cerere completare”, depusă la data de 28.12.2017, pe care a calificat-o, după punerea în discuţia părţilor prezente, ca fiind o cerere de îndreptare eroare materială. În motivarea soluţiei pronunţate prin această încheiere, instanţa a analizat susţinerile petenţilor în legătură cu lipsa menţionării în dispozitivul încheierii din data de 13.10.2017 şi a sent.civ. nr. 11309/24.10.2017 a soluţiei asupra tuturor aspectelor invocate de contestatori, reţinând în esenţă că nu sunt incidente dispoziţiile art. 442 Noul Cod de Procedură Civilă referitoare la existenţa unor erori materiale, nefiind necesar a se relua în dispozitivul actelor respective toate chestiunile litigioase soluţionate.

Pentru considerente similare celor expuse la apelul declarat împotriva  sent.civ. nr. 11309/24.10.2017, Tribunalul reţine că încheierea apelată este motivată, nefiind necesar  un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unei cereri. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor de apărare invocate de părţi, a obiectului cauzei şi trebuie să evidenţieze faptul că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost semnalate.

În speţă, în ceea ce priveşte conţinutul său, încheierea de la data de 16.02.2018 cuprinde analizarea chestiunilor de fapt deduse judecăţii şi a normelor de drept incidente.

Se va avea în vedere de asemenea, că cea mai mare parte dintre aspectele invocate în cererea de îndreptare au fost reluate ca motive de apel împotriva sent.civ. nr. 11309/24.10.2017,  fiind supuse implicit evaluării instanţei de apel.

Referitor la necenzurarea de către prima instanţă a cuantumului onorariului avocaţial acordat,  Tribunalul reţine că în lumina dispoziţiilor art. 451 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă, instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând acest onorariu, atunci când este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

În speţă, apărătorul intimaţilor a formulat note scrise de apărare elaborate la cererea de îndreptare eroare materială (filele 199-204) şi s-a prezentat în instanţă cu ocazia dezbaterilor, formulând concluzii orale în legătură cu aspectele deduse judecăţii.

Raportat la criteriile legale, obiectul cauzei şi activitatea concretă depusă de către avocat, în mod corect, prima instanţă a acordat în totalitate cheltuielile de judecată solicitate de intimaţi, onorariul avocaţial în cuantum de 595 lei nefiind disproporţionat.

Nefiind dezvoltate  critici propriu-zise la punctul 3 din cererea de apel, se presupune că ele reprezintă în realitate nu atât motive de apel, cât mai degrabă un corolar al tuturor nemulţumirilor legate de încheierea apelată, argumentele de combatere a susţinerilor invocate fiind similare celor deja expuse.

Având în vedere considerentele expuse, Tribunalul, în baza art. 480 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă, va respinge apelurile ca nefondate.

În ceea ce priveşte cererea intimaţilor referitoare la obligarea contestatorilor la plata unei amenzi judiciare, Tribunalul o va respinge, întrucât motivele care o fundamentează se referă în mod global la toate litigiile purtate până în prezent între aceleaşi părţi litigante, or o cerere nu poate fi formulată şi analizată decât în mod individual cu referire strictă şi concretă la cauza în care a intervenit.

Dreptul la un proces echitabil include în conţinutul său o lichidare corespunzătoare a cheltuielilor de judecată, astfel încât în conformitate cu dispoziţiile art.453 Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit cărora, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată coroborat cu art. 451 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă, Tribunalul va admite în parte cererea privind obligarea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecată şi va obliga apelanţii-contestatori la plata către intimaţi a sumei de 1500 lei, cu titlu de onorariu avocat redus.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelurile declarat de apelanţii-contestatori D.M., CNP ... şi D.V., CNP ..., ambii cu domiciliul în ..., jud. Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 11309/24.10.2017, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 8250/215/2017, în contradictoriu cu intimaţii P.C., CNP ... şi P.N., CNP ..., ambii cu domiciliul în ... jud. Dolj, cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat T.P.situat in ...., ca nefondate.

Respinge cererea intimaţilor privind amendarea apelanţilor contestatori.

Admite în parte cererea privind obligarea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă apelanţii-contestatori la plata către intimaţi a sumei de 1500 lei, cu titlu de onorariu avocat redus.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 02 Noiembrie 2018.

Preşedinte,

I.G.Ş.Judecător,

I.O.C.

Grefier,

C.D.S.

Red.jud.I.G.Ş.

28.11.2018

Tehnored. S.V./5 ex.

Jud.fond-D.R.C.