Anulare act administrativ

Titlu: anulare act administrativ

Domeniul asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 57/2020

Şedinţa publică de la 03 februarie 2020

Pe rol se află pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din 13 ianuarie 2020 privind cererea formulată de reclamanta DS G în contradictoriu cu pârâţii MAP şi Garda Forestieră X şi intervenientul accesoriu Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv „X”, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de şedinţă din data 13 ianuarie 2020, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea la data de 27 ianuarie 2020.

Ulterior, având în vedere Hotărârea nr. 3/22.01.2020 a Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Tribunalului Gorj, instanţa a amânat pronunţarea succesiv, la data de 28 ianuarie 2020, 31 ianuarie 2020 şi 03 februarie 2020.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 11.10.2018, sub nr. 3020/95/2018, reclamanta DS Gorj a chemat în judecată pârâţii MAP şi Garda Forestieră X, solicitând:

- anularea adresei nr. 15887/27.09.2018 a Gărzii Forestiere X prin care a fost notificată reclamanta cu privire la rezilierea unilaterală a contractului nr. 216/7585/30.08.2011 de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare din judeţul Gorj;

- anularea rezilierii unilaterale a contractului nr. 216/7585/30.08.2011 de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare, dispusă de Garda Forestieră X, cu consecința repunerii părților în situația anterioară;

- suspendarea măsurii rezilierii unilaterale a contractului nr. 216/7585/30.08.2011;

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că prin notificarea nr. 15887/27.09.018 i s-a adus la cunoştinţă că s-a dispus rezilierea contractului nr. 216/7585/30.06.2011 de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare, din judeţul Gorj, în baza acordului nr. 147520/12.09.2018 emis de MAP, ca sancțiune pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale prevăzute la art. 7 alin. (2), (4) şi (6) din contractul de gestionare, reţinându-se ca incident cazul de reziliere prevăzut de art. 18 alin. (1) lit. b din acelaşi contract, neîndeplinirea dispoziţiilor contractuale fiind constatată prin actul de control de fond înregistrat la Ocolul Silvic Padeş sub nr. 3966/21.08.2018.

Reclamanta susține că măsura rezilierii este nelegală în raport de următoarele aspecte:

Într-o primă teză, reclamanta a susținut că prin actul de control de fond nu s-a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. 2 din contractul de gestionare, astfel încât să fie aplicabile prevederile de la art. 18 alin. 1 lit. b privind rezilierea contractului, sens în care a învederat că la Cap. A, pct. 3 intitulat ”Dotarea cu construcţii şi instalaţii vânătoreşti (corespondenţa intre inventar şi existenţa acestora pe raza fondului cinegetic), amplasarea şi starea de întreţinere” din actul de control, se arată că „necesarul instalaţiilor, conform contractului de gestionare nr. 216/7585/30.08.2011 este următorul: - un depozit hrană, - hrănitori cervide 20 bucăţi, - hofstanduri 10 bucăţi, observator acoperit - 4 bucăţi. În urma verificărilor efectuate la teren am constatat că pe raza fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare sunt amplasate: un depozit hrană situat în punctul Alunu, 10 hofstanduri, 20 bucăţi hrănitori cervide, dintre care 7 sunt într-o avansată stare de degradare, 4 observatoare acoperite, dintre care cel amplasat în punctul Griju are acoperişul şi scara degradate. Instalaţiile vânătoreşti nu sunt inventariate.”

De asemenea, a învederat că la Cap. B, art. 3 şi 4 al aceluiaşi act de control, intitulat ”Măsuri luate în timpul controlului” s-a menționat ”3) gestionarul va repara observatorul din punctul Griju şi cele 7 hrănitori pentru cervide. După îndeplinirea măsurii gestionarul va notifica G.F. Rm. Vâlcea; 4) gestionarul va completa fişa fondului cinegetic cu instalaţiile vânătoreşti, pe care le va inventaria, atât la teren, cât şi pe schiţă. După îndeplinirea măsurii gestionarul va notifica GF Rm. Vâlcea.”

Reclamanta a susținut că a îndeplinit măsurile dispuse prin actul de control și a transmis  acest fapt Gărzii Forestiere X, cu adresa OS P nr. 11064/14.09.2018 şi adresa DS G nr. 12545/26.09.2018.

Într-o a doua teză, reclamanta a susținut că prin actul de control de fond nu s-a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. 4 din contractul de gestionare, astfel încât să fie aplicabile prevederile de la art. 18 alin. 1 lit. b privind rezilierea contractului, sens în care a învederat că la Cap. A, pct. 1 din actul de control intitulat ”Modul în care se asigură paza şi ocrotirea vânatului cu personal de specialitate angajat, și dacă acesta este dotat corespunzător pentru prevenirea şi combaterea braconajului” se arată că ”pentru paza fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare este angajat paznicul de vânătoare OLV, care are în dotare arma de vânătoare cu ţevi mixte (16/7x57) şi telefon mobil. Paznicul de vânătoare nu are în dotare binoclu şi nici armă pentru asigurarea pazei fondului cinegetic, deşi OS P are în dotare 18 astfel de arme, gestionarul încălcând criteriile de licențiere prevăzute de art. 3, lit. c şi d din Anexa nr. 1 la Ordinul MMAP nr. 1115/2015”.

A învederat că la Cap. B art. 2 al aceluiaşi act de control, intitulat ”Măsuri luate în timpul controlului” s-a dispus că ”gestionarul va dota paznicul de vânătoare cu armă pentru pază şi binoclu. Termen 30 zile.”, măsuri ce au fost îndeplinite de reclamantă, în sensul în care paznicul a fost dotat cu armă pentru pază şi binoclu la data de 22.08.2018. imediat după încheierea actului de control.

Reclamanta a susținut că Garda Forestieră X a fost înștiințată cu privire la îndeplinirea acestor măsuri prin adresa OS P nr. 11064/14.09.2018 şi adresa DS G nr. 12545/26.09.2018.

Într-o a treia teză, reclamanta a susținut că prin actul de control de fond nu s-a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. 6 din contractul de gestionare, astfel încât să fie aplicabile prevederile de la art. 18 alin. 1 lit. b privind rezilierea contractului, sens în care a învederat că la Cap. A, pct. 4 din actul de control intitulat „Modul în care se asigură anual pe bază de documente, conform reglementărilor în vigoare, cantităţile minime de hrană complementară, calitatea acesteia, loc de depozitare, distribuirea în teren etc.” s-a consemnat că „conform documentelor prezentate de reprezentanţii DS G, pentru sezonul cinegetic 2017/2018, s-au achiziţionat, depozitat şi administrat în sezonul rece (01.11.2017-31.03.2018) următoarele cantităţi de hrană complementară - 5950 kg. fân şi 5000 kg. frunză, necesarul de fibroase pentru tot sezonul fiind de 5847,5 kg. Furajele fibroase nu sunt înregistrate în evidenţele contabile. - 3150 kg. porumb, necesarul de concentrate pentru tot sezonul fiind de 5450 kg., fapt din cauza căruia rezultă că gestionarul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale prevăzute de art. 7 alin. 6, lit. b, din contractul de gestionare nr. 216/7585/30.08.2011. Reprezentanţii gestionarului arată că în anul 2017 a fost fructificție abundentă la fag, dar nu s-au întocmit documente în acest sens cu administratorul.

Gestionarul a mai achiziţionat, depozitat şi administrat în teren cantitatea de 950 kg. borhot.

În sezonul cinegetic 2017/2018 nu s-au asigurat pe fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare hrana complementară necesară abaterii faunei de interes cinegetic de la culturile agricole, fapt din cauza căruia rezultă că gestionarul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale prevăzute la art.7, alin. 9 din contractul de gestionare nr. 216/7585/30.08.2011.”

Cu referire la aceste aspecte reținute în actul de control, reclamanta a susținut că în realitate a recoltat/achiziționat o cantitate de 10.950 kg. fân, lucernă, frunzare etc., adică un plus de 5.102,5 kg. față de cantitatea necesară, iar în ceea ce privește furajele concentrate (cereale, seminţe, furaje combinate etc.) a arătat că a achiziționat cantitățile de 3.150 kg. porumb şi 950 kg. borhot, restul de 1.350 kg. până la cantitatea necesară de 5.450 kg fiind compensată cu seminţe de fag (jir), conform art. 8 din contractul de gestionare conform căruia „prin excepție de la prevederile alin. (7), în anii în care se constată fructificație abundentă la fag şi cvercinee sau cantităţi de furaje fibroase, suculente sau verzi accesibile faunei cinegetice în fondul cinegetic respectiv, pe bază de documente încheiate în prealabil de gestionar împreună cu administratorul, cantităţile prevăzute la alin. (6) pot fi diminuate cu maximum 50%.”, aspect despre care susține că a fost reținut și de organul de control în actul de control de fond înregistrat la O.S. P sub nr. 3966/21.08.2018 reprezentanţii gestionarului au arătat că în anul 2017 a fost fructificaţie abundentă la fag, dar nu s-au întocmit documente în acest sens cu administratorul.

Referitor la hrana complementară necesară abaterii faunei de interes cinegetic de la culturile agricole, reclamanta a susținut că nu a avut semnalate/sesizate atacuri ale faunei de interes cinegetic din suprafaţa fondului cinegetic 2 Motru Mare la culturile agricole din zona acestui fond cinegetic, în perioada controlată.

Într-o a patra teză, reclamanta a susținut că nerespectarea dispoziţiilor art.7 alin. 9 din contractul de gestiune nu este prevăzută printre cazurile de reziliere de drept de la art. 18 alin. 1 lit. b din acelaşi contract, astfel că măsura dispusă este nelegală.

Pentru dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, adresa nr. 12542/26.09.2018 de înaintare a adresei OS P nr. 11064/14.09.2018 (fila 9, vol. I), raportul nr. 11064/14.09.2018 întocmit de OS P (fila 10, vol. I), act de control de fond nr. 3966/21.08.2018 (filele 11-16, vol. I), criteriile de acordare a licenţei pentru gestionarii fondurilor cinegetice din 16.07.2015 (filele 17-19, vol. I).

În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 1 şi 8 din Legea 554/2004.

II. La data de 22 octombrie 2018, pârâta Garda Forestieră X a depus al dosar întâmpinare (filele 34-42, vol. I) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, sens în care a învederat, în esență, că a încheiat cu DS G contractul de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 2, denumit Motru Mare din judeţul Gorj, pentru o perioada de 10 ani, respectiv de la 12.08.2011 la 12.03.2021, iar în perioada 02.07-21.08.2018 a efectuat un control de fond al fondului cinegetic gestionat de reclamantă, ocazie cu care a constatat nerespectarea de către gestionar a clauzelor contractuale, precum şi a legislației cinegetice, motiv pentru care a propus rezilierea contractului de gestionare, împrejurări consemnate în Raportul de activitate înregistrat sub nr. 14248/28.08,2018.

A mai arătat că prin adresa nr. 147531/l2.09.2018, MAP i-a transmis acordul pentru rezilierea contractului de gestionare, astfel încât la data de 27.09.2018 a emis notificarea de reziliere nr. 1588/27.09.2018 prin care, începând cu data de 27.09.2018, contractul de gestionare a încetat ca urmare a rezilierii de drept.

De asemenea, a arătat că ulterior emiterii notificării de reziliere s-a constatat existenţa unei erori materiale în cuprinsul acesteia, respectiv cu privire la temeiul contractual invocat, astfel încât a emis actul de rectificare nr. 16865/11.10.2018, prin care s-a îndreptat această eroare, în sensul înlocuirii sintagmei ”…neîndeplinirea/neexecutarea de către gestionar a obligaţiilor contractuale prevăzute la art. 7 alin. (2), (4) şi (6) din contractul de gestionare” cu sintagma ”... neîndeplinirea/neexecutarea de către gestionar a obligaţiilor contractuale prevăzute la art.7 alin. (6), din contractul de gestionare”.

A susținut că această rectificare a fost comunicată reclamantului la data de 11.10.2018.

Totodată, a învederat că, în urma controlului efectuat în perioada 02.07- 21.08.2018,  în fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare s-a constatat, referitor la administrarea cantităților minime de hrană complementară în sezonul cinegetic 2017/2018, din documentele prezentate, că reclamanta a achiziţionat, depozitat şi administrat în teren, 5.950 kg. fân şi 5.000 kg. frunză, 3.150 kg. porumb, adică 58% din cantitatea care trebuia asigurată conform prevederilor contractuale, respectiv 0 kg. suculente, adică 0% din cantitatea care trebuia asigurată conform prevederilor contractuale.

Susține pârâta că, procedând în acest mod, reclamanta nu a asigurat în perioada de iarnă (01.11.2017 - 31.03.2018) a sezonului 2017/2018 cantităţile minime de concentrate şi suculente și, pe cale de consecință, nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale prevăzute la art. 7 alin. 6 lit. b și c din contractul de gestionare.

Pârâta a mai arătat că, deși reprezentanţii reclamantei au susținut că în anul 2017 a fost fructificație abundentă la fag, nu au fost întocmite documente în acest sens, conform prevederilor contractuale.

Totodată, a mai invocat că reprezentanții reclamantei și-au însușit sub semnătură actul de control nr. 3966/21.08.2018.

Pârâta a invocat și citat prevederile contractuale de la art. 7 alin. (6)-(8), potrivit cărora gestionarul este obligat „(6) Să asigure în fiecare sezon de vânătoare, pentru perioada 1 noiembrie - 31 martie, pe bază de documente, conforme cu reglementările legale în domeniul financiar, înregistrate în contabilitate, următoarele cantităţi minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi faunei de interes cinegetic, astfel: a)furaje fibroase (fân, lucerna, frunzare şi altele): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru flecare căprior şi câte 1,5 kg pentru fiecare iepure; b)furaje concentrate (cereale, seminţe, furaje combinate etc.): pentru flecare exemplar de cerb comun şi cerb lopătar câte 25 kg, pentru fiecare mistreţ câte 60 kg şi pentru fazan şi potârniche cate 6 kg; c)suculente (fructe proaspete sau conservate, sfeclă, napi, cartofi, gulii, morcovi etc.) în proporţie de 30% din cantităţile de furaje concentrate prevăzute la lit. b), pentru speciile cerb comun, cerb lopătar şi mistreţ, cu posibilitatea compensării acestei cantităţi cu furaje concentrate. (7) Cantităţile prevăzute la alin. (6) se asigură până la data de 31 octombrie în proporţie de 50%. (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în anii în care se constată fructificaţie abundentă la speciile forestiere sau cantităţi de furaje fibroase, suculente sau verzi accesibile faunei cinegetice în fondul cinegetic respectiv, pe bază de documente încheiate în prealabil de gestionar împreună cu reprezentanţii administratorului fapt nerealizat), cantităţile de hrană pol fi diminuate cu maximum 50%, asigurându-se conform prevederilor alin. (7).”, prevederile contractuale de la art. 16 potrivit cărora ”Încetarea raporturilor contractuale înainte de termenul prevăzut în contract poate fi solicitată oricând de către gestionar sau poate fi stabilită de către administrator, în condiţiile prevăzute de art. 18.”, pe cele ale art. 18 alin. 1 lit. g în conformitate cu care ”Rezilierea de drept a contractului se realizează de către structura teritorială de specialitate a administratorului prevăzută la art. 1, cu acordul scris al administratorului, fără sesizarea instanţei şi fără punerea în întârziere, în următoarele cazuri;... g) gestionarul nu şi-a îndeplinit oricare dintre obligaţiile contractuale prevăzute la art. 7 alin. (1), (2), (4), (6), (10), (16), (17), (18) şi (23)”, precum și dispoziţiile art. 171 din Ordinul Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 2020/2016 potrivit cărora ”(1) În cazul fondurilor cinegetice ale căror contracte au fost reziliate sau au încetat înainte de termen din alte cauze, structura teritorială de specialitate a administratorului va emite o notificare privind încetarea raporturilor contractuale, pe care o va comunica gestionarului în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la: a) primirea avizului de reziliere emis ele administrator;... (2) Notificarea prevăzută la alin. (1) privind rezilierea contractului de gestionare se redactează conform modelului prevăzut în anexa nr. 15. cea privind încetarea la cerere a raporturilor contractuale se redactează conform modelului prevăzut în anexa nr. 16. Iar cea privind încetarea de drept a contractului de gestionare se redactează conform modelului prevăzut în anexa nr. 17 şi reprezintă actul administrativ de încetare a raporturilor contractuale. (3) În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la notificarea prevăzută la alin. (2), structura teritorială de specialitate a administratorului încheie contract de gestionare temporară cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi asigură predarea faunei cinegetice de la vechiul gestionar către aceasta, pentru fondurile cinegetice ah căror contracte de gestionare au fost reziliate sau au încetat înainte de termen ori au încetat de drept ca urmare a dispoziţiilor instanţelor de judecată.”

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile art. 205 C.pr.civ, precum şi toate dispoziţiile legale citate în cuprinsul întâmpinării.

Pentru probaţiune, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus, odată cu întâmpinarea, următoarele: raport de activitate nr. 14248/28.08.2018 (filele 43-46, vol. I), act de control de fond nr. 3966/21.08.2018 (filele 47-49, vol. I), adresa MAP nr. 147531/12.09.2018 (fila 53, vol. I), acord nr. 147520/12.09.2019 (fila 54, vol. I), notificarea de reziliere nr. 15887/27.09.2018 (fila 54, vol. I), rectificarea nr. 16865/11.10.2018 (fila 56, vol. I), contractul nr. 143/6912/12.08.20144 (filele 57-62, vol. I), adresa nr. 17454/19.10.2018 (fila 63, vol. I).

III. La data de 24 octombrie 2018, pârâtul MAP a depus la dosar întâmpinare (filele 66-67, vol. I), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea, în esență, că reclamanta aduce argumente nereale pentru a susține exonerarea de culpa în neexecutarea contractului de gestiune.

Astfel, a arătat că în actul de control nr. 3966/21.08.2018, la punctul 4, s-a menţionat că a fost achiziţionată o cantitate de 0 kg. suculente dintr-un necesar de 1635 kg. pentru tot sezonul, respectiv că „nu s-a asigurat hrana complementară pe fondul cinegetic Motru Mare”, acestea fiind cauzele rezilierii contractului.

A învederat instanței că prin adresa nr. 17454/19.10.2018 Garda Forestieră X i-a solicit rectificarea Acordului nr. 147520/12.09.2018, în sensul înlocuirii numărului de contract 216/7585/30.08.2011 (înscris în mod eronat), cu numărul corect al contractului gestionare, respectiv 143/6912/12.08.2011.

Pentru probațiune pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele: acordul nr. 147520/12.09.2018 pentru rezilierea contractului de gestionare și adresa de înaintare către Garda Forestieră Rm. Vâlcea, raportul de activitate nr. 14248/28.08.2018 și adresa de înaintare a acestuia către minister, actul de control de fond nr. 3966/21.08.2018, adresa nr. 17454/19.10.2018 a Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea și actul rectificativ al acordului de reziliere, notificarea de reziliere nr. 15887/27.09.2018, contractul de gestionare nr. 143/6912/12.08.2011.

IV. La data de 01 noiembrie 2018, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare şi o completare la acțiunea principală (filele 161-162, vol. I).

Sub aspect de cerere adițională, reclamanta a solicitat, consecință a rectificărilor operate de pârâte, ca instanța de contencios să procedeze și la anularea următoarelor acte: actul nr. 16865/11.10.2018 întocmit de Garda Forestieră X de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018, actul nr. 17921/29.10.2018 elaborat de Garda Forestieră X de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018 și adresa nr. 18075/26.10.2018 a MAP prin care s-a comunicat Gărzii Forestiere X rectificarea Acordului nr. 147520/12.09.2018.

În esență, reclamanta a susținut că actele emise inițial, respectiv acordul și notificarea de reziliere, s-au referit la contractul de gestionare nr. 216/7585/30.08.2011, contract în care reclamanta nu este parte și care nu se referă la fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare.

Reclamanta consideră că rectificările ulterioare sunt nelegale în măsura în care nu s-a procedat inițial la rectificarea actului de control nr. 14248/28.08.2018 și a raportului de activitate nr. 14248/28.08.2018.

Totodată, a invocat reclamanta, ca motiv suplimentar că, întrucât acordul la reziliere și notificarea s-au referit la alt contract decât contractul nr. 143/6912/12.08.2011, consideră că rezilierea acestui din urmă contract este nelegală.

De asemenea, reclamanta a invocat suplimentar, că nu au existat sesizări cu privire la invazia vânatului în culturile agricole potrivit H.G. nr. 1679/2008 şi art. 13 din Legea nr. 407/2006 şi nici nu s-au constatat mortalităţi sau pericole iminente, iar pentru a dovedi acest motiv a solicitat efectuarea unei expertize din care să rezulte că vânatul este viguros şi nu este înfometat, că nu a existat o invazie a vânatului în culturile agricole, că s-a asigurat hrana, că nu a existat pericol de supunere a vânatului la mortalităţi cauzate de lipsa hranei.

Reclamanta a mai invocat că a făcut dovada administrării cantității totale de 15.050 kg. hrană, din necesarul impus prin contract de circa 10.000 kg., necesarul de suculente fiind format din borhot şi din cel existent în teren, în formă naturală (zmeură, mur, afine).

V. La data de 28.11.2018 pârâta Garda Forestieră X a depus întâmpinare la cererea adițională (filele 5-9, vol. II), solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată, sens în care a reiterat aspectele referitoare la starea de fapt invocate prin cererea principală, iar în plus a învederat că ulterior emiterii notificării de reziliere s-a constatat existenţa unei erori materiale în cuprinsul acesteia, cu privire la temeiul contractual invocat, motiv pentru care prin rectificarea nr. 16865/11.10.2018 s-a îndreptat această eroare, în sensul înlocuirii sintagmei ,,...neîndeplinirea/neexecutarea de către gestionar a obligaţiilor contractuale prevăzute la art.  7 alin. (2), (4) şi (6) din contractul de gestionare” cu sintagma ,,...neîndeplinirea/neexecutarea de către gestionar a obligaţiilor contractuale prevăzute la art. 7 alin. (6), din contractul de gestionare”.

Pârâta a mai învederat că la baza acestei rectificări a stat și adresa DS G nr. 12542 din 26.09.2018, prin care s-a înaintat Raportul nr. 11064/14.09.2018 al Ocolului Silvic Padeş în care s-a menţionat îndeplinirea obligaţiilor stabilite în contractul de gestionare la art. 7 alin. (2) și (4).

De asemenea, s-a învederat că prin referatul nr. 17449/19.10.2018 întocmit de un angajat al instituției s-a arătat că dintr-o eroare materială în documentele întocmite cu ocazia controlului s-a înscris eronat numărul contractului de gestionare ca fiind 216/7586/30.08.2011, în loc de 143/6912/12.08.2011, motiv pentru care a solicitat MAP, prin adresa nr. 17454/19.10.2018, rectificarea erorii materiale.

La data de 26.10.2018, MAP a rectificat acordul nr. 147520/12.09.2018, în sensul menţionării numărului de contract corect, respectiv nr. 143/6912/12.08.2011, iar urmare a rectificării acordului, a emis rectificarea înregistrată sub nr. 17921/29.10.2018 care a fost transmisă DS G cu adresa nr. 17922/29.10.2018.

A invocat că inclusiv reprezentanţii reclamantei au semnat actul de control de fond nr. 3966/21.08.2018, cu numărul de contract înscris eronat, fără să formuleze nicio obiecțiune.

VI. Prin răspunsul la întâmpinare din 03.12.2018 (fila 24, vol. II), reclamanta a solicitat înlăturarea susținerilor din întâmpinarea pârâtei Garda Forestieră X ca netemeinice, invocând că pârâta a reluat apărările din prima întâmpinare, deși pârâtele au modificat unilateral motivele de reziliere, iar prin rectificările efectuate s-a schimbat sensul acestor acte.

A reiterat faptul că aceste rectificări nu au fost precedate de rectificarea actelor de control și, sub aspectul criticilor din acțiunea principală a arătat că pârâta a încercat să inducă în eroare instanța în sensul că nu s-a asigurat hrana necesară dispusă prin contract, însă având în vedere dispozițiile art. 7 alin. (8) din contractul nr. 143/6012/12.08.2011, totalul de hrană asigurată, faptul că borhotul nu a fost consemnat la suculente aşa cum era corect, faptul că în teren a fost fructificație potrivit rapoartelor pădurarilor, fiind evident că a fost asigurată hrana necesară vânatului, iar pârâta este în culpă întrucât nu s-a prezentat la faţa locului pentru a încheia şi acte de constatare a fructificatei abundentă la fag, zmeur, mur, afin fructe şi seminţe care au depășit cu mult necesarul de hrană a vânatului, concluzionează că starea de fapt consemnată prin rectificări nu corespunde adevărului, în sensul că nu a avut sesizări cu privire la invazia vânatului în culturile agricole potrivit H.G. nr. 1679/2008 şi art. 13 şi 14 din Legea nr. 407/2006 şi nici nu s-au constat mortalități sau pericole iminente în acest sens, dimpotrivă prin expertiză se poate constata contrariul celor susținute prin rectificări şi că vânatul este viguros şi nu înfometat cum nereal a rezultat din rectificări, înscrisuri întocmite unilateral.

În drept, a invocat dispozițiile art. 201 alin. 2 C.pr.civ.

VII. Prin sentința nr. 33/2019 din 16.01.2019 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată.

Prin decizia nr. 1381/2019 din 04 iunie 2019 pronunţată de instanţa X a fost admis recursul declarat de reclamantă împotriva sentinţei nr. 33/2019 din 16.01.2019 pronunţată de Tribunalul X, a fost casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de control judiciar a reţinut, în esență, că prima instanță a încălcat regulile de procedură civilă, respectiv că nu a pus în discuția părților și nu s-a pronunțat asupra cererii reclamantei de administrare a probei cu expertiza de specialitate, formulată la data de 01.11.2018.

VIII. Pe rolul Tribunalului X, cererea a fost înregistrată în vederea rejudecării la data de 30 august 2019, sub nr. .....

Prin încheierea de ședință din 23.09.2019 a fost respinsă cererea reclamantei de administrare a expertizei cinegetice, constatând că expertul nu poate verifica starea de sănătate și aspectul viguros al vânatului decât la momentul prezent, nu și la momentul trecut, respectiv la nivelul perioadei 2017/2018.

În rejudecare, s-a procedat la administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 21 octombrie 2019, petenta Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv ”X” a formulat cerere de intervenție voluntară principală, recalificată de instanță conform art. 22 alin. 4 C.pr.civ. în cerere de intervenție voluntară accesorie în interesul pârâților, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă.

Prin încheierea de şedinţă din 18 noiembrie 2019 a fost admisă în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv „X”.

IX. Prin concluziile scrise depuse la dosar în şedinţa publică din 13 ianuarie 2020, reclamanta a reiterat solicitările formulate în cuprinsul cererii de chemare în judecată și în cererea adițională, precum și argumentele de fapt și de drept acolo invocate.

În esență, reclamanta a invocat existența contractului nr. 143/6912/12.08.2011 având ca obiect gestionarea faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare, cu durata de 10 ani, iar cu referire la cauza rezilierii contractului, respectiv neîndeplinirea obligației de a asigura hrana vânatului, a invocat că:

-deși prin contract s-a prevăzut obligația de a asigura cantitatea de 5.847,5 kg. hrană fibroasă (fân, lucerna, frunzare şi altele), reclamanta a recoltat/achiziționat o cantitate de 10.950 kg. (fân şi frunzare), adică un procent de 187%, iar prin actul de control nr. 3966/21.08.2018 s-a reținut acest aspect de către delegatul Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea;

-din cantitatea de 5.450 kg. furaje concentrate (cereale, seminţe, furaje combinate etc.) prevăzută ca necesară prin contract, a fost achiziţionată în cuantum de 3.150 kg. de porumb, restul fiind asigurată direct în teren, din seminţe de fag (jir) în cuantum de 2.300 kg., aspect menţionat de reprezentantul Gărzii Forestiere Rm.Vâlcea în actul de control, cu observația că nu s-ar fi întocmit documente în acest sens de către administratorul fondului, ceea ce eronat, deoarece cantitatea estimată de jir a fost consemnată în raportul înregistrat la Ocolul Silvic Padeş sub nr. 5733/03.10.2017;

-conform contractului, pentru perioada de referință trebuia asigurată cantitatea de 1.350 kg. hrană suculentă (fructe proaspete sau conservate, sfeclă, napi, cartofi, gulii, morcovi etc.), din care reclamanta a achiziţionat, depozitat şi administrat în teren cantitatea de 950 kg. borhot ca hrană suculentă, iar diferența de hrană a fost asigurată cu cantitatea de 2.300 kg. seminţe de fag (jir), direct în teren, aspect reținut de reprezentantul Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea în actul de control, dar cu menţiunea greșită că nu s-ar fi întocmit documente în acest sens, deoarece cantitatea estimată de jir a fost consemnată în raportul din 10.10.2017 înregistrat la Ocolul Silvic Padeş.

-referitor la hrana complementară necesară abaterii faunei de interes cinegetic de la culturile agricole, reclamanta a arătat că nu au fost semnalate/sesizate atacuri ale faunei de interes cinegetic din suprafaţa fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare la culturile agricole din zona acestui fond cinegetic, în perioada controlată.

A mai invocat reclamanta că nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. 9 din contractul de gestiune nu este prevăzută printre cazurile de reziliere de drept prevăzute de art. 18 alin. 1 lit. b din acelaşi contract, astfel că și din acest motiv măsura este nelegală.

Reclamanta a solicitat instanței să observe că, inclusiv din actul de control rezultă că în total Ocolul Silvic Padeș a asigurat cantitatea de 15.000 kg. hrană complementară față de necesarul de 12.932,5 kg., la care se adaugă cantitatea de hrană asigurată din seminţele de fag (jir) şi de cervinee care nu a mai fost evidenţiată, în condiţiile unei fructificaţii abundente la fag.

A arătat că din documentele de înregistrare la ocolul silvic rezultă că au fost asigurate 10.950 kg. de furaje fibroase (în procent de 187%), 5450 kg. furaje concentrate (3150 kg. porumb + 2.300 kg. jir) și 1650 kg. concentrate şi suculente (950 kg. borhot + 700 kg. jir).

Reclamanta a invocat că trebuie avute în vedere prevederile art. 7 alin. 8 din contractul nr. 143/6912/12.08.2011, potrivit cărora ”prin excepţie de la prevederile alin. (6), în anii în care se constată fructificaţie abundentă la speciile forestiere sau cantităţi de furaje fibroase, suculente sau verzi accesibile faunei cinegetice în fondul cinegetic respectiv, pe bază de documente încheiate în prealabil de gestionar împreună cu reprezentanţii administratorului cantităţile de hrană pot fi diminuate cu maximum 50%, asigurându-se conform prevederilor alin. (7)”, iar în raport de aceste prevederi consideră că întreaga cantitate de hrană complementară a fost asigurată, din recoltarea ei şi din achiziţii, singura culpă a reclamantei fiind aceea că Ocolul Silvic Padeş nu a înregistrat în evidenţele contabile fibroasele (pentru că nu au fost achiziţionate, ci recoltate cu personalul silvic), dar această omisiune este acoperită de pontajele sau rapoartele înregistrate în registrul ocolului silvic, din care rezultă cantitățile recoltate.

A mai invocat că ocolul silvic deține documente din care rezultă punerea în teren a acestor cantități de hrană.

Totodată, a invocat că potrivit art. 7 alin. (6) din Anexa l la Ordinul ministrului nr. 219/2008 (modificat prin Ordinul ministrului nr. 143l/2011) avea obligația „să asigure, în fiecare sezon de vânătoare, pentru perioada ... următoarele cantităţi minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi faunei de interes cinegetic,...” și, cum nu au fost consemnate pierderi ale faunei din fondul Motru Mare, reclamanta consideră că prin hrana administrată, precum şi prin cea existentă în teren (jir, ghindă, frunză de mur de pădure, ierburi verzi ce nu se uscă în sezonul rece), personalul cu atribuții cinegetice şi-a îndeplinit obligaţiile din contractul de gestionare.

De asemenea, a invocat că potrivit art. 18 alin. 8 din contractul model de gestionare ,,pentru situaţiile prevăzute la alin. 1 litera b), c) şi g) se acordă un termen de 30 de zile pentru remedierea deficienţelor”, dar pârâtele nu au respectat această prevedere contractuală, iar garda Forestieră a solicitat Ministerului avizul pentru reziliere la data de 06.09.2018, deşi prin nota de constatare nr. 33966/21.08.2018 se luaseră măsuri pentru remedierea deficienţelor, măsuri ce au fost îndeplinite şi transmise prin adresa nr. 11064/14.09.2018 a Ocolului Silvic Padeş şi adresa nr. 12545/26.09.2013 a Direcţiei Silvice Gorj.

Aşadar, reclamanta a solicitat să se observe faptul că între data la care s-au trasat sarcini de îndeplinit ce trebuiau comunicate Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea (21.08.2019, respectiv data de 28.08.2019) şi data la care a fost solicitat avizul pentru rezilierea contractului (06.09.2019) este un termen foarte scurt.

Totodată, reclamanta a solicitat să se observe faptul că prin raportul de activitate al Gărzii Forestiere X se propun următoarele măsuri:

„8.1 să se rezilieze contractul de gestionare nr. 216/7585/30.08.2011, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. 1 lit. b din Ordinul 219/2008, cu modificările şi completările următoare... sau ţinând cont de istoricul măsurilor luate în astfel de cazuri

8.2. să se ia măsuri de prevenire a deficienţelor constatate, solicitând gestionarului să notifice anticipat garda forestieră asupra tuturor acţiunilor pe care urmează să le întreprindă pe acest fond cinegetic”.

Reclamanta consideră că prin propunerea unei soluţii alternative la reziliere, Garda Forestieră X recunoaşte faptul că nerespectarea parţială a unei obligaţii din contractul de gestionare a fondului cinegetic nu constituie o abatere atât de gravă, în condiţiile în care nu a avut urmări ce nu puteau fi remediate. Consideră că, dat fiind acest raport, măsura rezilierii este una excesivă.

Pentru motivele arătate reclamanta a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, în sensul de a dispune anularea măsurii rezilierii şi să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară în sensul derulării în continuare a relaţiilor contractuale.

X. Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Ca stare de fapt, instanța reține că în anul 2011 între reclamanta DS G și MAP, prin Inspectoratul de Regim Silvic și Vânătoare X în calitate de administrator (ale cărui drepturi și obligații au fost preluate, succesiv, de Comisariatul de regim silvic şi cinegetic, iar apoi de Garda Forestieră X conform O.U.G. nr. 32/2015), a intervenit contractul nr. 143/6912/12.08.2011 de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 2, denumit Motru Mare, din județul Gorj (filele 57-62, vol. I).

Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 10 ani (până la data de 12.08.2021), cu posibilitatea încetării raporturilor contractuale înainte de acest termen, prin rezilierea de drept a contractului din inițiativa administratorului în cazurile și condițiile înscrise de părți la art. 18 din contract.

În perioada 02.07.2018 – 21.08.2018, Garda Forestieră X a efectuat un control al modului în care reclamanta și-a respectat obligațiile contractuale în sezonul cinegetic 2017/2018, ocazie cu care a constatat, între altele, că DS G ”nu a asigurat în perioada de iarnă (01.11.2017 – 31.03.2018) a sezonului 2017/2018 cantitățile minime de concentrate și suculente” și că, în consecință, ”nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale prevăzute la art. 7 alin. 6 lit. b și c”, constatare înscrisă în Actul de control de fond nr. 3966/21.08.2018 (filele 47-49, vol. I), dar și în Raportul de activitate nr. 14248/28.08.2018 (filele 43-46, vol. I), ambele întocmite de inginerii delegați din cadrul Gărzii Forestiere X care au efectuat controlul de fond.

La data de 06.09.2018, Garda Forestieră X a înaintat Raportul de activitate nr. 14248/28.08.2018 către MAP, solicitând acordul pentru rezilierea de drept a contractului de gestionare. (fila 68, verso, vol. I)

La data de 12.09.2018, MAP a emis și a comunicat Gărzii Forestiere, Acordul nr. 147520/12.09.2018 pentru rezilierea contractului de gestionare încheiat cu DS Gorj pentru fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare. (fila 68, vol. I)

În continuare, la data de 27.09.2018 Garda Forestieră Rm.Vâlcea a notificat DS Gorj, prin adresa nr. 15887/27.09.2018, cu privire la rezilierea de drept a contractului de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare (fila 55, vol. I), determinat de nerespectarea obligațiilor contractuale de la art. 7 alin. (2), (4) și (6).

Notificarea de reziliere din 27.09.2018 a fost urmată de rectificarea acesteia, la data de 11.10.2018, comunicată reclamantei prin adresa nr. 16865/11.10.2018), prin care Garda Forestieră X a limitat rezilierea de drept la motivul constând în nerespectarea obligațiilor contractuale de la art. 7 alin. (6) lit. b și c (fila 56, vol. I).

Ulterior, constatând că atât în cuprinsul solicitării de acord, cât și în cuprinsul Acordului nr. 147520/12.09.2018 al Ministerului, dar și în cel al notificării de reziliere din 27.09.2018, numărul contractului de gestionare fusese consemnat eronat, respectiv ”216/7585/30.08.2011”, în loc de ”143/6912/12.08.2011”, prin adresa nr. 18075/26.10.2018 MAPa comunicat Gărzii Forestiere Gorj mențiunea de rectificare a erorii din Acordul de reziliere, în sensul că acest acord se referă la contractul de gestionare nr. 143/6912/12.08.2011 (fila 160, vol. I).

În baza acestei adrese, Garda Forestieră X a comunicat reclamantei, prin adresa nr. 17921/29.10.2018, mențiunea de rectificare a erorii din Notificarea de reziliere nr. 15887/27.09.2018, în sensul că această notificare se referă la contractul de gestionare nr. 143/6912/12.08.2011 (fila 159, vol. I).

În drept, Tribunalul constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864, în raport de aspectul că, contractul de gestionare ce face obiectul cauzei de față a fost încheiat la data de 12.08.2011, iar Legea nr. 287/2009 privind Codul civil a intrat în vigoare la data de 01.10.2011.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil ”Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.”

De asemenea, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 219/2008 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului de gestionare a faunei cinegetice de pe suprafața fondurilor de vânătoare.

Raportând starea de fapt reținută la dispozițiile legale aplicabile, în raport de motivele invocate de părți și de probele administrate în cauză, se constată că acțiunea dedusă judecății, astfel cum a fost completată, este neîntemeiată.

● Cu prioritate, instanța constată necesar a stabili natura juridică a actelor contestate în cauza de față.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată și cererea adițională formulată reclamanta a contestat următoarele trei acte emise de Garda Forestieră X: (1) adresa nr. 15887/27.09.2018 de Notificare a rezilierii contractului de gestionare; (2) adresa nr. 16865/11.10.2018 de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018 în sensul restrângerii cazurilor de reziliere la cele prevăzute de art. 7 alin. 6 lit. b și c din contract; (3) adresa nr. 17921/29.10.2018 de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018  în sensul că aceasta se referă la contractul de gestionare nr. 143/6912/12.08.2011.

De asemenea, prin cererea adițională reclamanta a solicitat anularea adresei nr. 18075/26.10.2018 elaborată de MAP, prin care a comunicat Gărzii Forestiere X rectificarea Acordului nr. 147520/12.09.2018, în sensul că acest acord se referă la contractul de gestionare nr. 143/6912/12.08.2011.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c1 din Legea nr. 554/2004, ”sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică...”.

De asemenea, conform art. 2 din Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic, ”Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.”

Așa fiind, contractul nr. 143/6912/12.08.2011 încheiat între reclamanta DS Gorj și Inspectoratul de Regim Silvic și Vânătoare X (actuala Gardă Forestieră X) ce a acționat în numele și pentru Ministerul Mediului și Pădurilor (actualul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), având ca obiect gestiunea faunei de interes cinegetic din fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare din județul Gorj, reprezintă un contract administrativ supus unui regim de drept public și caracterizat prin preeminența interesului public, ceea ce înseamnă că părțile trebuie să accepte clauzele contractuale stabilite prin legi sau alte acte normative emise în limitele legii, respectiv că autoritatea publică poate rezilia unilateral contractul când această măsură este impusă de interesul public, respectiv când gestionarul parte în contract nu-și execută obligațiile contractuale în mod culpabil.

În consecință, actele emise de autoritățile publice ce administrează fondul de interes cinegetic în vederea rezilierii contractului administrativ nu sunt acte administrative unilaterale tipice în sensul art. 2 alin. (1) lit. c din Legea nr. 554/2004, chiar dacă autorul manifestării de voință pe care o exprimă aceste acte este unul singur și anume, autoritatea publică, ci sunt operațiuni administrative efectuate în executarea contractului administrativ, supuse controlului de legalitate exercitat de instanța civilă de drept comun conform art. 8 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Cum, niciuna dintre părți și nici instanța de fond nu au invocat necompetența materială a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate în fața primei instanțe în dosarul nr. 3020/95/2018, respectiv termenul de judecată din  24.10.2018 și, totodată, cum prin decizia nr. 1381/2019 din 04.06.2019 a instanței de recurs s-a dispus casarea sentinței din primul ciclu procesual pentru nerespectarea obligației procedurale de a pune în discuția părților cererea de efectuare a expertizei cinegetice formulată prin cererea adițională, ceea ce înseamnă că s-a dispus reluarea judecății de la termenul din 05.12.2018, Tribunalul constată că invocarea excepției de necompetență materială nu mai este posibilă în noul ciclu procesual, astfel încât verificarea executării contractului nr. 143/6912/12.08.2011 și a temeiniciei și legalității rezilierii unilaterale a acestuia urmează a se realiza de instanța de contencios administrativ, în limitele prevederilor contractuale și ale actelor normative ce au stat la baza încheierii acestui contract, dar și în raport de prevederile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora ”La soluționarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public.”

● În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de reclamantă prin cererea adițională, cu privire la actul nr. 16865/11.10.2018 întocmit de Garda Forestieră X de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018, actul nr. 17921/29.10.2018 elaborat de Garda Forestieră Rm.Vâlcea de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018 și adresa nr. 18075/26.10.2018 elaborată de MAP, prin care a comunicat Gărzii Forestiere X rectificarea Acordului nr. 147520/12.09.2018;

În esență, reclamanta susține că aceste acte de rectificare sunt nelegale, deoarece nu s-a procedat inițial la rectificarea aceleiași erori materiale din Actul de control nr. 14248/28.08.2018 și din Raportul de activitate nr. 14248/28.08.2018.

Astfel cum în mod corect a remarcat reclamanta, în tot cuprinsul Raportului de activitate nr. 14248/28.08.2018 și al Actului de control de fond nr. 3966/21.08.2018, contractul de gestionare a fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare din județul Gorj a fost identificat în mod greșit sub nr. 216/7585/30.08.2011, deși în realitate avea atribuit numărul de înregistrare 143/6912/12.08.2011.

Această eroare s-a perpetuat în actele emise în efectuarea operațiunilor premergătoare rezilierii contractului administrativ, respectiv Acordul la reziliere nr. 147520/12.09.2018 emis de Ministerul Apelor și Pădurilor, Notificarea de reziliere nr. 15887/27.09.2018 și actul nr. 16865/11.10.2018 de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018, acestea din urmă emise de Garda Forestieră X.

Constatând această eroare, prin actele nr. 18075/26.10.2018 și nr. 17921/29.10.2018  atât MAP, cât și Garda Forestieră X au rectificat acordul la reziliere, precum și notificarea de reziliere emise inițial, prevăzând că se referă la contractul nr. 143/6912/12.08.2011, iar nu la contractul nr. 216/7585/30.08.2011.

În ceea ce privește actul nr. 16865/11.10.2018 întocmit de Garda Forestieră X de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018, contrar celor invocate de reclamantă, acesta nu a fost emis pentru eronata menționare a numărului de înregistrare a contractului de gestionare, ci pentru eronata menționare a temeiurilor rezilierii contractului, în sensul în care prin rectificarea Notificării de reziliere pârâta Garda Forestieră X a restrâns motivele rezilierii de la cele prevăzute de art. 7 alin. (2), (4) și (6) din contract, la cele prevăzute numai de art. 7 alin. (6) lit. b și c din contract.

Așa cum s-a arătat în paragrafele anterioare, atât actul nr. 18075/26.10.2018 de rectificare a Acordului de reziliere, cât și actele nr. 16865/11.10.2018 și nr. 17921/29.10.2018  de rectificare a Notificării de reziliere sunt acte ce exprimă manifestarea de voință a unui singur emitent, dar emise în executarea unui contract.

Așa fiind, acestor acte li se aplică dispozițiile de la art. 948 din Codul civil de la 1864, respectiv validitatea este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor referitoare la ”1. capacitatea de a contracta; 2. Consimțământul valabil al părții ce se obligă; 3. Un obiect determinat; 4. O cauză licită.”

Instanța constată că la emiterea actului nr. 18075/26.10.2018 de rectificare a Acordului de reziliere, cât și actelor nr. 16865/11.10.2018 și nr. 17921/29.10.2018 de rectificare a Notificării de reziliere au fost respectate condițiile esențiale pentru valabilitate reglementate de art. 948 Codul civil de la 1864.

De asemenea, se mai constată că nu poate fi considerată ca determinantă la emiterea acestor acte, prealabila îndreptare în actele de control a erorii privind numărul contractului de gestionare, cât timp o astfel de mențiune greșită constituie o simplă eroare materială, ce nu produce nicio consecință juridică, pentru toate părțile fiind fără echivoc faptul că atât controlul de fond, cât și actele ulterioare acestuia se referă la contractul de gestionare a fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare din județul Gorj, încredințat spre gestionare DS G.

În ceea ce privește actul nr. 16865/11.10.2018 întocmit de Garda Forestieră X de rectificare a Notificării de reziliere nr. 15887/27.09.2018, acesta nu a fost emis în scopul de a corecta eroarea materială referitoare la numărul de înregistrare al contractului de gestionare, astfel încât argumentul invocat de reclamantă, că nu s-ar fi operat corectarea în prealabil în actele de control, este neconcludent pentru valabila emitere a actului contestat de reclamantă.

De asemenea, se constată că la emiterea actului nr. 16865/11.10.2018 Garda Forestieră X a respectat condițiile esențiale de validitate astfel cum rezultă din prevederile art. 1.179 C.civil.

Tribunalul constată că reclamanta nu a indicat în concret nicio dispoziție legală a cărei obligație de respectare să fi fost încălcată de pârâte atunci când au procedat la emiterea actelor de rectificare a erorilor materiale.

Așa fiind, cum constatarea nulității unui act este condiționată de identificarea încălcării unei condiții legale, solicitarea reclamantei de anulare a acestor acte este neîntemeiată.

● În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de reclamantă prin cererea adițională, cu privire la nulitatea rezilierii contractului de gestionare determinat de faptul că Acordul la reziliere nr. 147520/12.09.2018 emis de MAP și Notificarea de reziliere nr. 15887/27.09.2018 emisă de Garda Forestieră X s-au referit la contractul nr. 216/7585/30.08.2011 și nu la contractul nr. 143/6912/12.08.2011;

Astfel cum rezultă din înscrisurile elaborate de inginerii inspectori din cadrul Gărzii Forestiere X urmare a controlului de fond din 02.07 – 21.08.2018, respectiv Actul de control de fond nr. 3966/21.08.2018 și Raportul de activitate nr. 14248/28.08.2018, controlul a avut ca obiect verificarea îndeplinirii obligațiilor contractuale asumate de reclamantă în calitate de gestionar al fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare din județul Gorj în sezonul de vânătoare 2017/2018.

Pentru acest fond cinegetic a fost încheiat un singur contract de gestionare, înregistrat sub nr. 143/6912/12.08.2011, în timp ce contractul de gestionare nr. 216/7585/30.08.2011 are ca obiect un alt fond cinegetic, situat într-o altă zonă geografică a țării și are ca gestionar o altă persoană juridică decât reclamanta.

Din probele cauzei rezultă fără niciun dubiu că menționarea numărului de înregistrare a contractului în documentația aferentă procedurii de reziliere ca fiind ”nr. 216/7585/30.08.2011” constituie o eroare materială, asumată de reclamantă prin faptul însușirii fără obiecțiuni a primului act ce a conținut această mențiune eronată, respectiv Actul de control de fond nr. 3966/21.08.2018, semnat de reprezentantul responsabil cu vânătoarea din cadrul DS G.

Or, potrivit dispozițiilor art. 954 alin. 1 Codul civil de la 1864 ”Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanței obiectului convenției”.

Raportând această dispoziție legală la datele cauzei, Tribunalul constată că eroarea privitoare la numărul de înregistrare a contractului de gestiune a fost asumată de reclamantă, care și-a însușit actele ce conțineau această eroare materială și care nu a afirmat și nici nu a dovedit că a suferit vreo vătămare determinată strict de acest element de eroare.

Pe cale de consecință, eroarea materială invocată de reclamantă nu este de natură să determine nulitatea actelor contestate.

● În ceea ce privește motivul de nulitate constând în inexistența cauzelor de reziliere reținute de pârâte;

Din Notificarea de reziliere nr. 15887/27.09.2018 emisă de Garda Forestieră X, astfel cum a fost rectificată prin actul nr. 16865/11.10.2018, instanța reține că rezilierea de drept a contractului de gestionare a fondului cinegetic nr. 2 Motru Mare s-a dispus pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligațiilor prevăzute la art. 7 alin. (6) lit. b și c din contract, respectiv ”Să asigure în fiecare sezon cinegetic, pentru perioada 1 noiembrie  - 31 martie, pe bază de documente, conforme cu reglementările legale în domeniul financiar, înregistrate în contabilitate, următoarele cantități minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi faunei de interes cinegetic, astfel:... b) furaje concentrate (cereale, semințe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar de cerb comun și cerb lopătar câte 25 kg., pentru fiecare mistreț câte 60 kg. și pentru fazan și potârniche câte 6 kg.; c) suculente (fructe proaspete sau conservate, sfeclă, napi, cartofi, gulii, morcovi etc.) în proporție de 30% din cantitățile de furaje concentrate prevăzute la lit. b), pentru speciile cerb comun, cerb lopătar și mistreț, cu posibilitatea compensării acestei cantități cu furaje concentrate.”

Din prevederea contractuală pre citată, Tribunalul constată că obligația a cărei nerespectare i s-a imputat reclamantei se referă la:

-furnizarea de hrană complementară animalelor din fondul de vânătoare, adică hrană în plus față de aceea pe care o asigură în mod natural și direct plantele existente în acest fond;

-hrana complementară să fie furnizată animalelor în perioada 1 noiembrie  - 31 martie;

-hrana complementară furnizată să fie achiziționată pe bază de documente, conforme cu reglementările legale în domeniul financiar, înregistrate în contabilitate;

-hrana complementară să constea fie în furaje concentrate (cereale, semințe, furaje combinate etc.) în cantitate de câte 25 kg./cerb comun și câte 60 kg./mistreț, fie în furaje concentrate în proporție de 70% împreună cu suculente (fructe proaspete sau conservate, sfeclă, napi, cartofi, gulii, morcovi etc.) în proporție de 30% din cantitățile de furaje concentrate prevăzute la lit. b).

Conform centralizatorului elaborat de reclamantă la data de 26.03.2018, la debutul sezonului de vânătoare 2017/2018 în fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare au fost evaluate următoarele efective de specii de vânat pentru care se impunea îndeplinirea obligației contractuale de a asigura hrană complementară constând în concentrate și suculente: cerb comun – 62 și mistreț – 65 (fila 42, vol. II).

În raport de prevederile contractuală de la art. 7 alin. (6) lit. b și c, pentru aceste animale trebuiau asigurate următoarele cantități de hrană complementară: fie numai 5.450 kg. furaje concentrate (cereale, semințe, furaje combinate etc.), fie 3.815 kg. furaje concentrate (cereale, semințe, furaje combinate etc.) împreună cu 1.635 kg. suculente (fructe proaspete sau conservate, sfeclă, napi, cartofi, gulii, morcovi etc.).

Prin actul de control s-a reținut că reclamanta a asigurat în perioada 01.11.2017 – 31.03.2018 următoarele: cantitatea de 3.150 kg. furaje concentrate de tipul cereale de porumb și 0 kg. suculente.

Contestând mențiunile din actul de control reclamanta a invocat că:

1.a furnizat în fondul cinegetic numai cantitatea de 3.150 kg. furaje concentrate de tipul cereale de porumb deoarece erau aplicabile prevederile contractuale de la art. 7 alin. (8) potrivit cărora ”Prin excepție de la prevederile alin. (7), în anii în care se constată fructificație abundentă la fag și cvercinee sau cantități de furaje fibroase, suculente sau verzi accesibile faunei cinegetice în fondul cinegetic respectiv, pe bază de documente încheiate în prealabil de gestionar împreună cu administratorul, cantitățile prevăzute la alin. (6) pot fi diminuate cu maximum 50%.”

Contrar celor invocate de reclamantă, în mod corect pârâtele au constatat neîndeplinirea obligațiilor contractuale.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă rezultă următoarele:

La data de 16.10.2017 OS P a cumpărat cantitatea de 3.800 kg știuleți de porumb, conform facturii nr. 4951 din 16.10.2017 emisă de X SRL (fila 164, vol. I).

Potrivit proceselor-verbale înregistrate la OS P sub nr. 1376/29.03.2018, nr. 953/01.03.2018, nr. 578/02.02.2018, nr. 8132/29.12.2017 și nr. 7347/27.11.2017 (filele 182, 183, 194, 199, 200, vol. I), paznicul de vânătoare OLV a depus în teren în intervalul 06.11.2017 – 27.03.2018, în total, cantitatea de 3.150 kg. porumb.

Depunerea ulterioară în fondul cinegetic a cantităților de 200 kg. porumb în perioada 03.05.2018 – 10.05.2018, respectiv 400 kg. porumb în perioada 03.04.3018 – 13.04.2018, astfel cum rezultă din procesele-verbale înregistrate la nr. 2351/31.05.2018 și la nr. 1892/03.05.2018 la Ocolul Silvic Padeș se situează în afara prevederilor contractuale care obligau reclamanta la asigurarea hranei complementare în perioada 1 noiembrie – 31 martie, adică în sezonul rece (filele 175, 178 vol. I).

Astfel cum rezultă din conținutul art. 7 alin. (8) al contractului, acesta reglementează o excepție de la alin. (7), nu o excepție de la alin. (6).

Potrivit art. 7 alin. (7) din contract, ”Cantitățile prevăzute la alin. (6) se asigură până la data de 31 octombrie în proporție de 50%.”

Reglementând o excepție de la alin. (7), prin dispozițiile de la alin. (8) s-a stabilit că pot fi reduse cu maxim 50% cantitățile de hrană complementară ce trebuie asigurate în fondul forestier obligatoriu până la data de 31 octombrie, în situația în care în anul respectiv există fructificație abundentă la fag și cvercinee sau cantități de furaje fibroase, suculente sau verzi accesibile faunei cinegetice.

Așadar, dispozițiile de la alin. (8) nu stabileau o reducere cu maxim 50% a întregii cantități de hrană complementară ce trebuia asigurată în sezonul cinegetic, ci numai a părții ce trebuia administrată obligatoriu până la data de 31 octombrie, iar o astfel de prevedere își are suportul în aceea că până la data respectivă este suficientă hrană asigurată direct de natură în anii cu fructificație și vegetație abundentă, care însă dispare în mod natural după data de 31 octombrie când se instalează sezonul rece și hrana asigurată direct din natură se împuținează sau dispare.

Pe cale de consecință, reclamanta a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile contractuale considerând că dispozițiile de la art. 7 alin. (8) îi permit reducerea întregii cantități de hrană complementară.

Pe de altă parte, dispozițiile de la art. 7 alin. (8) permiteau reducerea cantității de hrană complementară obligatoriu a fi asigurată până la data de 31 octombrie numai cu condiția ca existența fructificației abundente la fag și cvercinee sau a cantităților de furaje fibroase, suculente sau verzi accesibile faunei cinegetice să fie constatată prin documente încheiate în prealabil de gestionar împreună cu administratorul, condiție neîndeplinită în cauza de față.

Deși a afirmat că revine pârâtelor culpa pentru inexistența unor astfel de documente, reclamanta nu a propus administrarea niciunei probe din care să rezulte temeinicia acestei susțineri, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 249 C.pr.civ. (”Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.”) motivul invocat de reclamantă nu va fi reținut în cauză.

2.a furnizat în fondul cinegetic cantitatea de 950 kg. ”borhot de prune și struguri” din cu titlu de hrană suculentă, restul de hrană fiind asigurată din natură, respectiv din cantitatea de semințe de fag produsă de vegetația din fondul cinegetic;

Instanța constată că prin dispozițiile contractuale de la art. 7 alin. (6) lit. c, referindu-se la hrana suculentă părțile au avut în vedere furnizarea ca hrană complementară de fructe proaspete sau conservate, sfeclă, napi, cartofi, gulii, morcovi etc.

Așadar, această prevedere contractuală se referă la obligația de a asigura hrană în plus față de cea furnizată în mod direct de vegetația din fondul cinegetic, astfel încât nu poate fi primită susținerea reclamantei în sensul că a asigurat hrana suculentă complementară și prin cantitatea de semințe de fag rezultată în mod direct de la arborii din fond.

Pe de altă parte, ”semințele de fag” nu intră în categoria ”hrană suculentă”, deoarece nu sunt nici fructe și nici rădăcini tuberculoase precum cele enumerate exemplificativ în contract.

Totodată, conform raportului înregistrat sub nr. 4991/08.09.2017 la OS P, produsul denumit de reclamantă ”borhot de prune și struguri” a fost depus pe terenurile din fondul cinegetic nr. 2 Motru Mare în cursul lunilor august-septembrie  2017, contrar obligației contractuale ce stabilise administrarea hranei complementare în perioada 1 noiembrie – 31 martie (fila 201, vol. I).

Nu în ultimul rând, instanța constată că pentru produsul ”borhot de prune și struguri” reclamanta nu deține niciun document contabil doveditor al achiziționării sale, nefiind posibilă stabilirea trasabilității acestui produs, deși prin dispozițiile art. 7 alin. (6) din contract s-a prevăzut în mod expres că hrana complementară se asigură pe bază de documente înregistrate în contabilitate.

3.a mai invocat reclamanta, suplimentar, că nu au existat sesizări cu privire la invazia vânatului în culturile agricole potrivit H.G. nr. 1679/2008 şi art. 13 din Legea nr. 407/2006 şi nici nu s-au constatat mortalităţi sau pericole iminente.

Sub acest aspect, instanța are în vedere că mențiunea ”prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi faunei de interes cinegetic” conținută la art. alin. (6) din contract nu reprezintă o condiție de executare a obligațiilor contractuale ale reclamantei, ci o explicație a scopului pentru care părțile au convenit să administreze animalelor din fondul de vânătoare hrană suplimentară în sezonul rece.

Așa fiind, cum îndeplinirea obligației de a administra hrana complementară nu era condiționată de existența unor dovezi cu privire la starea de inaniție a animalelor ori a unor pierderi în rândul acestora, susținerea reclamantei că prin neadministrarea hranei complementare nu s-a produs urmarea periculoasă este fără relevanță juridică în cauza de față.

Tot astfel, este neîntemeiată critica reclamantei că, deși nu s-a administrat hrana convenită, nu există dovezi ale frecventării culturilor agricole de către animalele din fond, deoarece potrivit art. 7 alin. (9) din contract ”Cantitățile prevăzute la alin. (6) nu cuprind necesarul de hrană care trebuie administrată în teren în scopul abaterii faunei cinegetice de la frecventarea culturilor agricole, pentru prevenirea pagubelor sau pentru hrănirea acestora în cazul producerii unor calamități naturale.”

Așadar, cum părțile au convenit expres că obligația de administrare hrană complementară de la art. 7 alin. (6) nu se referă la hrana care trebuie administrată în teren în scopul abaterii faunei cinegetice de la frecventarea culturilor agricole, este fără relevanță juridică pentru cauza dedusă judecății împrejurarea că vânatul din fondul cinegetic a invadat sau nu culturile agricole din vecinătatea fondului.

În concluzie, observând că susținerile reclamantei sunt neîntemeiate, iar prin actele de control ale pârâtei Garda Forestieră X s-a constatat în mod corect că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale prevăzute la art. 7 alin. (6) lit. b și c, totodată având în vedere că potrivit art. 969 alin. 1 Cod civil din 1864 ”Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.”, instanța va respinge cererea dedusă judecății, așa cum a fost completată, cu consecința admiterii cererii de intervenţie accesorie în interesul pârâților formulată de intervenientul accesoriu Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv „X”.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta DS G în contradictoriu cu pârâţii MAP şi Garda Forestieră X,  astfel cum a fost completată şi modificată.

Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâților formulată de intervenientul accesoriu Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv „X”.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul.

Pronunţată în şedinţa publică din 03 februarie 2020, la Tribunalul.

Domenii speta

Spete similare