Lămurire dispozitiv

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2020:165.001823

Dosar nr. 49/215/1999/a1** -lămurire dispozitiv-

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1823/2020

Şedinţa publică din data de 23 Noiembrie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE: R.M.D.

Judecător: V.P.

Grefier: E.D.C.

Pe rol se află soluţionarea apelului formulat de apelantul pârât Consiliul Local al Municipiului Craiova, prin primar, împotriva încheierii de şedinţă din data de 22.02.2016, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G.V.şi intimaţii pârâţi Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice şi R.A.A.D.P.F.L. Craiova, având ca obiect lămurire dispozitiv, ca urmare a casării de către Curtea de Apel Craiova a deciziei nr. 2211/06.11.2017, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. Dosar nr. 49/215/1999/a1*.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 02.11.2020, concluziile fiind consemnate în încheierea din şedinţa publică de la acel termen de judecată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa, în temeiul disp. art. 260 alin. 1 C.p.c., a amânat pronunţarea la datele de 09.11.2020, de 16.11.2020 şi, respectiv, data de azi, 23.11.2020, când a decis următoarele:

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de 22.02.2016, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999, a fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamantul G.V., în contradictoriu cu STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, CONSILIUL LOCAL CRAIOVA şi RAADPFL Craiova, a fost admisă cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, a fost lămurit dispozitivul sentinţei în sensul că suprafaţa de teren de 260 mp este situată în 3 locaţii, conform raportului de expertiză întocmit de expert I.I.şi a schiţei anexă nr. 5 la raportul de expertiză, astfel: 109 mp cu vecinii: ....

Prin decizia civilă nr. 1436/10.06.2016, pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia I Civilă, în dosarul nr.  49/215/1999/a1,  a  admis  apelul  declarat  de  apelantul-pârât  CONSILIUL  LOCAL  AL MUNICIPIULUI  CRAIOVA  PRIN  PRIMAR,  împotriva  încheierii  de  şedinţă  din data de  22.02.2016, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G.V.şi intimaţii-pârâţi STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE şi R A D P F L CRAIOVA, a schimbat, în parte, încheierea apelată în sensul că a respins cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr.  4103/1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, a păstrat restul dispoziţiilor încheierii apelate şi a  respins  cererea  intimatului  G. V.de  obligare  a  apelantului  la  plata cheltuielilor de judecată în apel.

Împotriva  acestei  decizii  a  formulat  recurs  reclamantul  recurent G. V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 381/01.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1, a fost admis recursul declarat de recurentul-reclamant G.V., împotriva sentinţei civile nr. 1436/10.06.2016,  pronunţată  de  Tribunalul  Dolj,  Secţia  I  Civilă  în  dosarul  nr. 49/215/1999/a1, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Consiliul Local al Municipiului  Craiovaprin Primar, Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice şi R.A.D.P.F.L Craiova, având ca obiect completare/lămurire dispozitiv, a fost casată decizia civilă şi trimisă cauza pentru rejudecarea cererii de lămurire dispozitiv la aceeaşi instanţă.

În rejudecare, dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 49/215/1999/a1*.

Prin decizia civilă nr. 2211 din data de 06 Noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 49/215/1999/a1*, instanţa a admis apelul declarat de  apelantul-pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI  CRAIOVA PRIN PRIMAR, împotriva încheierii de şedinţă din data de 22.02.2016, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1, în contradictoriu cu intimatul-reclamant  G. V. şi intimaţii-pârâţi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi R.A.D.P.F.L CRAIOVA, a schimbat,  în  parte,  încheierea  apelată  în  sensul  că  a respins  cererea  de  lămurire  a dispozitivului s.c. nr. 4103/1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999 şi a păstrat restul dispoziţiilor încheierii apelate.

Împotriva  acestei  decizii  a  formulat  recurs  reclamantul  recurent G. V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 169/11.06.2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1*, instanţa a admis recursul declarat de reclamantul recurent G.V., împotriva deciziei civile nr. 2211 din data de 06 Noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia I Civilă, în dosarul nr. 49/215/1999/a1*, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA prin PRIMAR, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE şi R.A.A.D.P.F.L CRAIOVA, a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

În rejudecare, dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 49/215/1999/a1**.

În rejudecare, tribunalul, având în vedere dispoziţiile deciziei de casare, potrivit încheierii de şedinţă din data de 05.11.2018, a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, de către o comisie de trei experţi, pentru identificarea, prin dimensiuni şi vecinătăţi, a suprafeţei de 217 mp din ....

De asemenea, instanţa a dispus emiterea unor adrese către Primăria municipiului Craiova,  către OCPI Dolj, Institutul de Proiectare şi ANRP pentru a se înainta, la dosar, relaţii scrise, sens în care, la dosar, au fost depuse răspunsurile acestor instituţii, la data de 01.11.2018, la data de 08.11.2018, la data de 03.12.2018, la data de 04.12.2018, la data de 15.01.2019 şi, respectiv, la data de 13.09.2019 (filele 123-148 din volumul I al dosarului, filele 7-308 din volumul II al dosarului, filele 8, 10 şi 13, dar şi 118-129 din volumul III al dosarului).

Raportul de expertiză a fost întocmit de către comisia de experţi şi depus, la dosar, la data de 07.06.2019 (filele 70-80 din volumul III al dosarului).

În baza rolului activ, prev. de art. 129 C.pr.civ., instanţa a formulat obiecţiuni din oficiu la raportul de expertiză şi a încuviinţat obiecţiunile formulate de reclamantul intimat, iar, la data de 12.09.2019, a fost depusă, la dosar, completarea la raport (filele 114-117 din volumul III al dosarului), iar, la data de 08.11.2018, completarea nr. 2 a raportului de expertiză (filele 177-180 din volumul III al dosarului).

La data de 04.12.2019, apelantul pârât a formulat cerere de lămurire sau completare a raportului de expertiză (filele 184-185 din volumului III al dosarului), iar, la data de 10.02.2020, reclamantul intimat a formulat obiecţiuni cu privire la raport, instanţa încuviinţând obiecţiunile părţilor, potrivit încheierii de şedinţă din data de 13.07.2020.

La data de 02.10.2020, comisia de experţi a depus, la dosar, răspunsul la obiecţiuni (filele 237-240 din volumul III al dosarului).

La prezenta cauză s-a ataşat dosarul nr. 13177/215/2011** al Judecătoriei Craiova cu toate dosarele componente.

Reclamantul intimat a depus, la dosar, mai multe opisuri cu înscrisuri ataşate şi concluzii scrise.

Analizând sentinţa civilă apelată, prin prisma motivelor de apel, dar şi în raport de disp. art. 294 C.p.c., tribunalul constată că apelul formulat este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin încheierea de şedinţă din data de 22.02.2016, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999, a fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamantul G.V., în contradictoriu cu STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, CONSILIUL LOCAL CRAIOVA şi RAADPFL Craiova, a fost admisă cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/ 05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, a fost lămurit dispozitivul sentinţei în sensul că suprafaţa de teren de 260 mp este situată în 3 locaţii, conform raportului de expertiză întocmit de expert I.I.şi a schiţei anexă nr. 5 la raportul de expertiză, astfel: ......

Cu titlu prealabil, instanţa de apel reţine că se impune lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, respectiv cererea de lămurire este admisibilă şi aceasta nu poate fi respinsă, aspect care rezultă, cu putere de lucru judecat, din considerentele deciziei civile nr. 169/11.06.2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1*.

Astfel, potrivit considerentelor acestei decizii, concluzia ce se impune este că decizia instanţei de recurs impune lămurirea exactă a titlului, în sensul identificării amplasamentului actual al terenului restituit reclamantului prin sentinţa nr. 4103/05.04.1999, prin raportare la actele primare de proprietate, dispoziţie cu caracter obligatoriu pentru instanţa de trimitere, în acest sens fiind art. 315 C.proc.civ.

Pe temeiul acestor dispoziţii legale, instanţa de trimitere este obligată să respecte hotărârea instanţei de recurs, chiar şi în condiţiile în care părţile ar considera că aceasta ar fi nelegală, modalitatea în care instanţa de recurs, prin decizia de casare, a dat dezlegări impunându-se, deopotrivă, părţilor şi instanţei ulterioare, fără posibilitatea de a fi contrazisă cu ocazia rejudecării.

Prin urmare, instanţa de rejudecare are obligaţia de a proceda numai în sensul şi în limitele stabilite prin decizia de casare.

Această a doua decizie de casare a făcut referire la prima decizie de casare pronunţată în cauză, respectiv decizia civilă nr. 381/01.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1, decizie prin care s-a reţinut că sunt întemeiate criticile recurentului  în sensul că, aşa cum este menţionată suprafaţa de teren în dispozitivul sentinţei nr. 4103/05.04.1999 a Judecătoriei Craiova, este imposibil de identificat terenul reclamantului, acesta neputând dispune în nici un fel de imobilul teren.

Reţinând anterior că procedura specială de lămurire a dispozitivului poate fi folosită de părţi doar în ipoteza în care dispozitivul hotărârii judecătoreşti nu este suficient de clar, fapt ce poate crea dificultăţi în procedura de executare silită, Curtea a reţinut că, pe aceasta cale, poate fi  soluţionată cererea reclamantului de lămurire a dispozitivului  sentinţei  civile  nr. 4103/05.04.1999 a Judecătoriei Craiova, în sensul determinării, cu exactitate, a suprafeţei de 217 mp din Craiova, str. Unirii, nr. 8, atât timp cât, în dispozitivul acestei sentinţe care nu este nici motivată în fapt şi în drept, nu există, în afara de adresă, niciun element de identificare a terenului in litigiu.

În cadrul acestei prime decizii de casare s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, potrivit disp. art. 315 C.p.c., că, în rejudecare, instanţa de apel va proceda la efectuarea unui nou raport de expertiza specialitatea topografie care să identifice, cu exactitate, suprafaţa de 217 mp prin raportare la actele de proprietate ale reclamantului şi la aspectul tranşat cu putere de lucru judecat în sensul că suprafaţa de teren din ....., la care este îndreptăţit recurentul reclamant este de 217 mp şi nu 260 mp.

Acest aspect a fost reluat şi în cadrul celei de-a doua decizii de casare, decizie care a constatat că instanţa de recurs anterioară a stabilit irevocabil că lămurirea dispozitivului, pe calea procedurii prevăzute de art. 2811 C.proc.civ., este admisibilă şi implică interpretarea măsurilor dispuse de instanţă prin hotărârea a cărei lămurire se doreşte, în sensul identificării amplasamentului actual al terenului deţinut de autorii reclamantului or, instanţa de trimitere, apreciind că se impune respingerea cererii reclamantului, a modificat această concluzie.

Astfel, în această decizie, s-a reţinut că, procedând astfel, instanţa de apel a lăsat fără efect decizia de casare, reclamantul aflându-se, în continuare, în posesia unui titlu executoriu precar redactat, fiind ignorat faptul că instanţa a fost învestită cu lămurirea unui titlu neclar şi nu cu stabilirea amplasamentului preferat de reclamant.

Prin urmare, conform deciziilor de casare pronunţate în cauză, titlul deţinut de către reclamant se impune a fi lămurit, prin admiterea cererii de lămurire a dispozitivului acestuia formulată de către reclamant, în sensul identificării amplasamentului actual al terenului deţinut de autorii reclamantului, prin raportare la actele primare de proprietate ale acestora, indiferent de poziţia procesuală a părţilor şi de stabilirea amplasamentului terenului astfel cum îşi doreşte fiecare dintre acestea.

Tribunalul mai reţine că, în raport de deciziile de casare pronunţate în cauză, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, şi faptul că suprafaţa de teren a cărui amplasament urmează să fie identificat şi lămurit este de 217 mp şi nu de 260 mp.

Astfel, în cadrul deciziei civile nr. 381/01.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1, s-a reţinut că, tocmai aceste cereri ale reclamantului de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999 a Judecătoriei Craiova, sub aspectul identificării suprafeţei de 217 mp din ...., prin dimensiuni şi vecinătăţi, dată fiind identificarea precara a acestui  imobil  în  dispozitivul  hotărârii  menţionate,  le  are  in  vedere  Curtea  în  adoptarea soluţiei de admitere a recursului, în baza art. 312 Cpc., casare a deciziei nr. 1436/10.06.2016 a Tribunalului Dolj şi trimitere, la aceeaşi instanţa de apel, spre rejudecarea cererii de lămurire dispozitiv în sensul identificării, prin dimensiuni şi vecinătăţi, a suprafeţei de 217 mp din ...., în caz contrar, titlul executoriu neputând fi pus în executare.

În cadrul acestei decizii, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, conform disp. art. 315 C.p.c., că, în acest scop, în rejudecare, instanţa de apel va proceda la efectuarea unui nou raport de expertiza specialitatea topografie care să identifice, cu exactitate, suprafaţa de 217 mp, prin raportare la actele de proprietate ale reclamantului şi la aspectul tranşat cu putere de lucru judecat în sensul ca suprafaţa de teren din ..., la care este îndreptăţit recurentul reclamant este de 217 mp şi nu 260 mp.

Aceleaşi aspecte au fost reţinute şi în cea de-a doua decizie de casare, respectiv în decizia civilă nr. 169/11.06.2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1*.

Astfel, în cadrul considerentelor acestei decizii, s-a reţinut că, este adevărat că, în schiţa anexă a raportului de expertiză apare identificată o suprafaţă de 260 mp ca fiind ”vechiul amplasament al terenului conform planurilor Primăriei Craiova”, însă, pe de o parte, instanţa de apel nu s-a pronunţat dacă acesta reprezintă amplasamentul real al imobilului ce a aparţinut autorilor reclamantului, restituit potrivit sentinţei, părţile neputând fi private de un grad de jurisdicţie, iar, pe de altă parte, decizia de casare impune identificarea unei suprafeţe de 217 mp, instanţa de recurs neavând probe suficiente pentru a se pronunţa în sensul delimitării acesteia din totalul celor 260 mp identificaţi de expert.

Şi în cadrul acestei decizii s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, conform disp. art. 315 C.p.c., că este necesară efectuarea unei noi expertize care să răspundă obiectivelor indicate de instanţa de recurs anterioară, în stabilirea amplasamentului terenului restituit reclamantului, potrivit sentinţei nr. 4103/05.04.1999, instanţa de trimitere urmând să aprecieze dacă sunt concludente, pentru întocmirea raportului de expertiză şi alte înscrisuri, bunăoară Buletinul Clădirii la momentul naţionalizării, planul Institutului de Proiectare cu privire la limitele dintre proprietăţi înainte de demolarea construcţiilor situate pe terenul în discuţie, planurile imobilului deţinute de Primăria Craiova, extrase din registrul agricol, parte dintre acestea regăsindu-se în dosarele ataşate spre observare.

Cu privire la suprafaţa de 217 mp, suprafaţă de teren din ...., tribunalul reţine că dimensiunea acesteia a fost stabilită, cu putere de lucru judecat, prin intermediul celor două decizii de casare, dar şi ca urmare a respingerii cererii de îndreptare eroare materială formulată în cadrul acestui dosar de către reclamant, cerere prin intermediul căreia acesta a solicitat să se îndrepte eroarea materială strecurată în dispozitivul sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, în sensul de a se menţiona corect suprafaţa de 260 mp în loc de 217 mp, astfel cum s-a menţionat, în mod eronat, cerere respinsă prin încheierea apelată în cauza de faţă, soluţia intrând în puterea lucrului judecat prin neapelare de către reclamantul intimat.

Astfel, în considerentele deciziei civile nr. 381/01.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1 s-a reţinut că,  atât  timp  cât  împotriva  sentinţei  nr.  4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, recurentul G.V. nu  a  formulat  apel  în  sensul  admiterii acţiunii  sale  pentru suprafaţa  de  260  mp  (aşa  cum  a susţinut  acesta  că  a  solicitat  prin  cererea introductiva) şi nu 217 mp, cât apare în dispozitiv, atât timp cât chiar în considerentele deciziei civile nr. 9517/23.08.2000 a Curţii de Apel Craiova se face vorbire de suprafaţa în litigiu de 217 mp şi nu 260 mp, recurentul nu poate susţine, în mod întemeiat,  pe calea cererii de  lămurire  dispozitiv  ca  suprafaţa  reală  ce  a  format  obiectul  acţiunii  sale  iniţiale  de revendicare a fost de 260 mp şi nu 217 mp, cât apare în dispozitivul sentinţei a cărei lămurire se solicită, context în care au fost considerate corecte statuările Tribunalului Dolj din decizia atacată în cauză în sensul că, prin aceasta cerere de lămurire ce vizează suprafaţa de 260 mp în loc de 217 mp, reclamantul solicită, în fapt, modificarea întinderii dreptului de proprietate recunoscut de la 217 mp la 260 mp, solicitare ce nu poate face obiectul procedurii de lămurire a dispozitivului.

Prin urmare, în rejudecare, instanţa de apel urma să procedeze la efectuarea unui nou raport de expertiza specialitatea topografie care să identifice, cu exactitate, suprafaţa de 217 mp prin raportare la actele de proprietate ale reclamantului şi la aspectul tranşat cu putere de lucru judecat în sensul ca suprafaţa de teren din ...., la care este îndreptăţit recurentul reclamant este de 217 mp şi nu 260 mp.

De asemenea, în cadrul celei de-a doua decizii de casare, respectiv în decizia civilă nr. 169/11.06.2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999/a1*, s-a statuat că, în rejudecare, se va încuviinţa o nouă expertiza care să răspundă obiectivelor indicate anterior şi se va avea în vedere că au intrat în puterea lucrului judecat, prin necriticare, aspectele ce ţin de modalitatea de soluţionarea cererii de îndreptare eroare materială.

În acest context, în apel, tribunalul urmează să analizeze doar modul în care a soluţionat instanţa de fond cererea formulată de către reclamantul intimat cu privire la lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999 a Judecătoriei Craiova şi nu şi cererea de îndreptare eroare materială formulată de către aceasta, soluţia cu privire la aceasta intrând în puterea lucrului judecat, prin neapelare de către reclamantul intimat şi în limitele stabilite prin intermediul celor două decizii de casare pronunţate în cauză şi anume identificarea  amplasamentului actual al terenului în suprafaţă de 217 mp, din .... (şi nu a suprafeţei de 260 mp sau de 312 mp), teren deţinut de autorii reclamantului, prin raportare la actele primare de proprietate ale acestora, indiferent de poziţia procesuală a părţilor şi de stabilirea amplasamentului terenului astfel cum îşi doreşte fiecare dintre acestea.

În rejudecare, având în vedere dispoziţiile deciziilor de casare, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, de către o comisie de trei experţi, pentru identificarea, prin dimensiuni şi vecinătăţi, a suprafeţei de 217 mp din ..., în raport de actele de proprietate primare deţinute de autorii reclamantului, în măsura în care acestea au putut fi identificate (în contextul în care, potrivit relaţiilor înaintate, la dosar, nu s-a putut identifica planul Institutului de Proiectare cu privire la limitele dintre proprietăţi înainte de demolarea construcţiilor situate pe terenul în discuţie, planurile imobilului deţinute de Primăria Craiova, extrase din registrul agricol sau alte înscrisuri care să permită identificarea exactă a terenului în litigiu de 217 mp prin dimensiuni şi vecinătăţi).

Cu titlu prealabil, tribunalul mai reţine că, în cadrul raportului de expertiză întocmit în prezenta cale de atac, de către comisia de trei experţi, nu s-a putut identifica, cu exactitate, în raport de actele de proprietate aflate la dispoziţia acestei comisii, o suprafaţă de 217 mp, astfel cum s-a statuat, cu putere de lucru judecat, conform disp. art. 315 C.p.c., prin deciziile de casare menţionate anterior, ci doar o suprafaţă de 260 mp sau de 312 mp, context în care comisia de experţi, pe baza a doua repere, respectiv dimensiunile din cadrul expertizei P. sau planul parcelar al municipiului Craiova, a identificat o suprafaţă de 217 mp, conform amplasamentului actual şi real al terenului din ....,  teren deţinut de autorii reclamantului, prin raportare la actele primare de proprietate ale acestora, fiind menţionate planurile vechi anexate la raportul de expertiză întocmit iniţial, în cauză, planuri puse la dispoziţie de către Primăria municipiului Craiova, aspect expus, în mod expres, de către cei trei experţi, în cadrul completărilor şi răspunsului la obiecţiuni ale raportului de expertiză întocmit în prezenta rejudecare a apelului (filele 114-115, 177-178 şi, respectiv, 237 din cadrul volumului III al prezentului dosar).

Aspecte cu privire la dimensiunile şi identificarea suprafaţei de 217 mp în litigiu au fost expuse de către comisia de trei experţi şi în cadrul răspunsului la obiecţiuni depus la filele 237-238 din cadrul volumului III al prezentului dosar, aceştia precizând că s-au raportat la cel mai vechi plan pus la dispoziţie de Primăria municipiului Craiova, pe care sunt figurate atât terenul, cât şi construcţia imobilului respectiv, amplasament confirmat şi de poziţionarea stabilită de primărie pentru imobilul vecin de la sud (care nu este situat la mijlocul blocului din partea de vest în niciuna dintre cele două variante) şi că nu identificarea terenului în litigiu este arbitrară, în sensul amplasamentului acestuia, ci doar individualizarea/încadrarea lui în limita suprafeţei de 217 mp, aşa cum s-a solicitat de către instanţă, în mod expres.

Tribunalul consideră că amplasamentul actual şi real al terenului în suprafaţă de 217 mp din ...., teren deţinut de autorii reclamantului, prin raportare la actele primare de proprietate ale acestora, corespunde primei variante din cadrul completării raportului de expertiză întocmită de către comisia de trei experţi, în cadrul prezentei rejudecări a apelului, în contextul în care această variantă corespunde ca dimensiuni pe lungime cu măsurătorile efectuate în cadrul expertizei P., potrivit schiţei anexe la acest raport, respectându-se suprafaţa şi dimensiunile acesteia, această din urmă expertiză fiind cea care a stat la baza pronunţării sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, dar şi cu dimensiunile expuse în cadrul minutei depuse la fila 100 din cadrul volumului III al dosarului de apel, în rejudecare.

Cea de-a doua variantă propusă de către comisia de trei experţi se raportează la o suprafaţă mai mare de teren, respectiv la cea de 312 mp, suprafaţă de tren care a rezultat din analiza planului topografic vechi pus la dispoziţie de Primăria municipiului Craiova şi, întrucât această suprafaţă de teren nu are nicio legătură cu sentinţa civilă nr. 4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, nefiind menţionată în cuprinsul cererii de chemare în judecată sau în vreun înscris care să fi stat la baza pronunţării acestei sentinţe, suprafaţa de teren fiind mult mai mare decât cea expusă în dispozitivul acestei sentinţe, tribunalul apreciază că această variantă nu poate reflecta mai bine situaţia actuală şi reală cu privire la amplasamentul şi dimensiunile terenului în litigiu în suprafaţă de 217 mp.

Prin urmare, tribunalul urmează să nu ţină cont nici de poziţia procesuală a reclamantului intimat şi nici de cea a apelantului pârât, având în vedere considerentele deciziilor de casare care au statuat că lămurirea dispozitivului sentinţei civile în discuţie impune stabilirea amplasamentului real şi actual al terenului în suprafaţă de 217 mp, din ...., teren deţinut de autorii reclamantului, prin raportare la actele primare de proprietate ale acestora şi, prin urmare, nu în raport de documentaţia cadastrală deţinută de către reclamant sau, exclusiv, în baza schiţei din cadrul expertizei P..

Având în vedere considerentele deciziilor de casare şi îndrumările acestora obligatorii, nu se pot reţine ca fiind reale şi actuale cele trei amplasamente ale suprafeţei de 217 mp stabilite prin intermediul încheierii apelate, în contextul în care terenul în litigiu nu poate avea decât un singur amplasament, fiind un tot unitar, pe acesta fiind edificată o clădire în care, în trecut, a funcţionat Cofetăria V., cu un magazin (frizerie) la parter şi două apartamente la etaj (locuinţă în suprafaţă de 120, 51 mp), astfel cum rezultă din buletinul clădirii şi fotografiile depuse la dosar.

Nu se poate reţine nici că amplasamentul real şi actual al suprafeţei de 217 mp în litigiu se suprapune parţial peste amplasamentul vecinului de la sud, respectiv peste cel al numitei Ş. M., în suprafaţă de 105 mp, aşa cum a rezultat din identificarea terenului, conform expertizei întocmite în cadrul dosarului de fond, în raport de documentaţia cadastrală a reclamantului şi conform susţinerilor acestuia, în contextul în care, potrivit deciziei civile nr. 443 din data de 15.06.2015, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 13177/215/2011** (dosar ataşat prezentei cauze), s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că suprafaţa de teren de 105 mp restituită  numitei Ş. M., conform Dispoziţiei nr. 10338/22.06.2005 a Primarului municipiului Craiova, în baza legii nr. 10/2001, reprezintă vechiul amplasament al terenului deţinut de către autorii săi, conform actelor de proprietate ale acestora, iar, această decizie civilă irevocabilă îi este opozabilă şi reclamantului intimat, acesta fiind parte reclamantă în cadrul acestui litigiu care a avut ca obiect acţiunea în revendicare a unei suprafeţe de 70 mp din totalul de 105 mp deţinută în proprietate de către pârâta Ş. M., acţiune care a fost, însă, respinsă de către instanţă.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că, prin procesul-verbal întocmit la data de 16.01.2001 de Executorul judecătoresc B.T.în dosarul 5363/E/2000, a fost declarat pus în deplină proprietate şi posesie reclamantul cu terenul în suprafaţă de 217 mp situat în ... şi, nici în cuprinsul acestui proces-verbal nu s-a identificat terenul asupra căruia s-a realizat punerea în posesie, menţionându-se generic că suprafaţa de teren a fost identificată, măsurată şi delimitată în conformitate cu dispoziţia titlului executoriu şi „ţinând cont de raportul de expertiză”, fără însă a fi identificat expertul care l-a întocmit.

Cu privire la terenul numitei Ş. M., s-a reţinut că restituirea acestui imobil a avut drept temei juridic legea nr. 10/2001, pârâta fiind moştenitoarea unchiului său U. D., fost proprietar al terenului şi construcţiei amplasată pe acesta (conform Fişei imobilului-fila 46), care au fost expropriate în baza Decretului nr. 198/1978, iar, legalitatea Dispoziţiei nr. 10338/22.06.2005 a fost stabilită prin decizia civilă nr. 1377/2007, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 1191/63/2006.

De asemenea, s-a reţinut că, în raport de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expert Ş. V., care a identificat vechile amplasamente deţinute de autorii părţilor, conform planului de situaţie întocmit înainte de demolarea construcţiilor, tribunalul a constatat că amplasamentul terenului restituit pârâtei, prin Dispoziţia nr. 10338/22.06.2005, emisă de Primarul Municipiului Craiova, corespunde celui aflat în proprietatea autorului U. D., deci respectă vechiul amplasament al proprietăţii autorului acesteia.

Potrivit concluziilor aceluiaşi raport de expertiză şi suplimentelor întocmite, identificarea terenului în suprafaţă de 217 mp, reconstituit reclamantului, prin sentinţa civilă nr. 1403/1999, nu s-a putut realiza pe baza raportului de expertiză întocmit de expert P. C., întrucât, terenul din ...., identificat prin vecinătăţile la N, E, S din schiţa întocmită de acesta, are suprafaţă de 307 mp şi, ca atare, identificarea terenului reclamantului s-a realizat în baza documentaţiei cadastrale întocmite în sistem de proiecţie local.

Analizând documentaţia tehnică întocmită pentru obţinerea avizului OCPI, tribunalul a constatat că aceasta a fost întocmită în baza sentinţei civile nr. 4103/1999 şi a procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc la data de 16.01.2001, deşi, astfel cum s-a arătat, niciunul dintre aceste înscrisuri nu cuprind elemente precise de identificare a imobilului, respectiv dimensiuni şi vecinătăţi.

Tribunalul a mai constatat că nici expertul desemnat în cauză şi nici expertul asistent încuviinţat pentru reclamant nu au concluzionat că terenul în suprafaţă de 217 mp, astfel identificat, constituie vechiul amplasament al imobilului cunoscut sub denumirea de „Cofetăria V.”.

De asemenea, în speţa de faţă, în rejudecarea apelului, tribunalul urmează să aibă în vedere şi poziţionarea celor două terenuri, respectiv cel al reclamantului şi al vecinei de la sud, respectiv numita Ş. M. (conform planurilor depuse la filele 78-79 din volumul III al dosarului de faţă), poziţionare care rezultă din vechiul plan topografic de situaţie deţinut de către Primăria Municipiului Craiova (depus la fila 121 din dosarul de fond şi la fila 144 din cadrul volumului III al dosarului de faţă), conform căruia, la sud, vecina terenului reclamantului era numita Ş. M., iar Cofetăria V. se învecina cu imobilul de la sud, deţinut în proprietate de către aceasta, astfel cum rezultă din fotografiile depuse la dosar (fila 96 din dosarul de fond şi filele 86 şi 142 din cadrul volumului III al dosarului de faţă).

Reclamantul intimat a învederat că, la nord, se învecina cu numitul D., la nr. 6 (filele 82 şi 85 din volumul III al dosarului de faţă), însă, nu a dovedit acest aspect, ci doar faptul că, la sud, se învecina cu numita Ş. M. (la fostul ....).

Dar şi în contextul în care, la nord s-ar fi învecinat cu numitul D., conform schiţei întocmite chiar de către reclamantul intimat, în cadrul dosarului nr. 13177/215/2011** al Judecătoriei Craiova, în rejudecarea acţiunii în revendicare, după casarea cu reţinere de către Tribunalul Dolj, schiţă depusă la fila 289 din acest dosar, rezultă amplasamentul exact al imobilului în litigiu, acesta fiind cel de-al doilea de la ..... şi învecinându-se cu cel al numitei Ş. de la fostul nr. 10, în care a funcţionat foto B., aspect confirmat şi de declaraţiile martorilor audiaţi în acest dosar, numiţii R. D. şi P. I. I. (filele 123 şi 135 din acest dosar).

Tribunalul urmează să ţină cont că, inclusiv în cadrul raportului de expertiză întocmit de către expertul I. I., în dosarul de fond nr. 49/215/1999 al Judecătoriei Craiova, la fila 115 (pct. 3), s-a menţionat poziţia reală a celor două imobile învecinate, conform planului anexă nr. 3 depus de către expert la fila 120 din acest dosar, respectiv vecina de la sud, numita Ş.M. (fostă ....) şi reclamantul intimat G.V.(fostă ...), expertul având în vedere planul topografic scara 1:1000, ediţia 1960 (la expropriere), depus la fila 121 din dosar şi raportându-se la proprietatea V..

Prin urmare, având în vedere aceste considerente, tribunalul nu poate reţine ca fiind corecte aspectele expuse de către reclamantul intimat în cadrul concluziilor scrise depuse în prezenta cauză şi nici poziţia procesuală a apelantului pârât expusă în cadrul motivelor de apel, potrivit căreia cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/ 05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, cerere formulată de către reclamantul intimat, nu poate fi decât respinsă sau cel mult admisă şi sentinţa civilă în litigiu lămurită, dar conform documentaţiei cadastrale deţinute de către reclamantul intimat.

Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul disp. art. 296 C.p.c., va admite apelul formulat de către apelantul pârât Consiliul Local al municipiului Craiova, prin primar, împotriva încheierii din data de 22.02.2016, pronunţată de către Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999, în contradictoriu cu reclamantul intimat G.V.şi intimaţii pârâţi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi RAADPFL Craiova şi va schimba, în parte, încheierea apelată în sensul că va admite cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/ 05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, cerere formulată de către reclamantul G.V., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al municipiului Craiova, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi RAADPFL Craiova.

Tribunalul va lămuri dispozitivul sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, în sensul că suprafaţa de teren de 217 mp, situată în ..... jud. Dolj, astfel cum este menţionată în dispozitivul acestei sentinţe, este delimitată de punctele 1-2-3-4-1 din planul anexă nr. 1 (contur şi cote de culoare roşie), cu următoarele dimensiuni şi vecinătăţi: ...., conform raportului de expertiză tehnică completare nr. 2, întocmit în cadrul căii de atac a apelului, în cea de-a doua rejudecare, de către comisia de experţi formată din domnii experţi A.-D. M., D. B. şi M. B. (filele 177-178 din voi. III al dosarului nr. 49/215/1999/a 1 ** al Tribunalului Dolj) şi schiţei anexe nr. 1 la acest raport de expertiză (fila 179 din acelaşi dosar).

Tribunalul va menţine restul dispoziţiilor încheierii apelate, respectiv cele prin care a fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamantul G.V., în contradictoriu cu STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, CONSILIUL LOCAL CRAIOVA şi RAADPFL Craiova, această soluţie intrând în puterea lucrului judecat, prin neapelare, de către reclamantul intimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul formulat de către apelantul pârât Consiliul Local al municipiului Craiova, prin primar, cu sediul în ...., judeţul Dolj, împotriva încheierii din data de 22.02.2016, pronunţată de către Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 49/215/1999, în contradictoriu cu reclamantul intimat G.V., domiciliat în ...., judeţul Dolj şi intimaţii pârâţi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în .... şi RAADPFL Craiova, cu sediul în ...., judeţul Dolj.

Schimbă, în parte, încheierea apelată în sensul că:

Admite cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 4103/ 05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, cerere formulată de către reclamantul G.V.în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al municipiului Craiova, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi RAADPFL Craiova.

Lămureşte dispozitivul sentinţei civile nr. 4103/05.04.1999, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 4881/1999, în sensul că suprafaţa de teren de 217 mp, situată în .... jud. Dolj, astfel cum este menţionată în dispozitivul acestei sentinţe, este delimitată de punctele ...., conform raportului de expertiză tehnică completare nr. 2, întocmit în cadrul căii de atac a apelului, în cea de-a doua rejudecare, de către comisia de experţi formată din domnii experţi A.-D.M., D. B. şi M. B. (filele 177-178 din voi. III al dosarului nr. 49/215/1999/a 1 ** al Tribunalului Dolj) şi schiţei anexe nr. 1 la acest raport de expertiză (fila 179 din acelaşi dosar).

Menţine restul dispoziţiilor încheierii apelate.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 23.11.2020.

Preşedinte,

R.M.D.Judecător,

V.P.

Grefier,

E.D.C.

Red. jud. V.P./Tehn. S.V. 6 ex./28.12.2020

Jud. fond: A. G. B.

Domenii speta

Spete similare