Încuviintare executare silita. impedimente la incuviintarea executarii silite

Prin încheierea nr. ....pronunţata la data de ... de către Judecătoria ....., a fost respinsă  cererea de încuviinţare a executării silite, privind pe creditorul ... SA şi debitorul, prin toate formele prevăzute de lege, pentru factura ... ..

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut  că prin cererea adresată instanţei la data de 15.10.2020 executorul judecătoresc a formulat cerere pentru încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de factura .... ., privind pe creditorul ... SA  şi debitorul.

Prin încheierea din data de 14.10.2020, BEJ  a admis cererea creditoarei ... SA, a dispus înregistrarea cererii de executare silită şi deschiderea dosarului de executare împotriva debitorului, în baza titlului executoriu reprezentat de factura ... .

Potrivit art. 666 alin.5 pct.2 şi 4 Cod procedură civilă, instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite dacă  hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu, respectiv  creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă

În speţă, s-a reţinut că titlul executoriu invocat de către creditoare este factura .... ... din 05.08.2020 pentru deşeuri municipale amestecate şi contribuţie pentru economia circulară conform OUG 74/2018.

Potrivit disp.art.42 alin.6 ind.1 din Legea nr.51/2006 Factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu, însă, potrivit art. 23 din aceeaşi lege Raporturile juridice dintre unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori ori operatorii regionali, după caz, sunt reglementate prin: hotărâri privind darea în administrare a furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice către operatorii de drept public prevăzuţi la art. 28 alin. (2) lit. a), respectiv contracte de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice către operatorii prevăzuţi la art. 28 alin. (2) lit. b), în cazul gestiunii directe; contractele de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, în cazul gestiunii delegate.

Cum, în speţă, nu s-a făcut dovada unui raport juridic între creditoarea ..... SA şi debitoarea ........,  conform dispoziţiilor din Legea nr.51/2006, instanţa a apreciat că înscrisul în temeiul căruia se solicită încuviinţarea executării nu constituie titlu executoriu, astfel că, în temeiul art. 665 alin. 5 Cod procedură civilă, a respins cererea.

Faţă de aspectele menţionate a fost respinsă cererea de încuviinţare a executării silite privind pe creditorul .... SA şi debitorul, prin toate formele prevăzute de lege, pentru factura 07369/05.08.2020.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditoarea solicitând admiterea apelului,  schimbarea in tot a încheierii apelate, in sensul încuviinţării executării silite a facturii ....din 05.08.2020, conform cererii de executare silita depusa de subscrisa prin intermediul BEJ.

Deliberând asupra apelului formulat, tribunalul reţine următoarele:

Prin încheierea ......., în dosarul nr. 22967/215/2020, a fost respinsă  cererea de încuviinţare a executării silite,  privind pe creditor şi debitorul, prin toate formele prevăzute de lege, pentru factura ...

Apelanta critică soluţia instanţei de fond arătând, în esenţă că, există raport juridic între creditoarea şi debitoarea, aşa cum reiese din înscrisurile aflate în Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7, respectiv Contractul de asociere privind operarea ..... nr. 17/2002 si Actul Adiţional nr. 1, achitarea de către debitoare în mod direct a facturilor către creditoare, O.U.G. nr. 74/2018, Contractul de Asociere (Anexa 4) privind Municipiului ...., prin Consiliul Local al Municipiului Judeţul ., prin Consiliul Judeţean . si municipiile, oraşele si comunele din judeţul Dolj, prin consiliile locale respective in vederea înfiinţării ..... (Anexa 2 la HCL nr. 360/2008), Protocolul nr. .... încheiat intre Consiliul Judeţean si .., Actul Adiţional nr. 5/26.11.2019, jurisprudenţa instanţelor în aceeaşi materie.

Tribunalul apreciază că sunt nefondate criticile apelantei.

Dreptul de a porni executarea silită aparţine creditorului. Acesta nu poate însă proceda la executarea silită pentru simplul fapt că posedă o creanţă faţă de o altă persoană fizică sau juridică. Ordinea juridică recunoaşte creditorilor posibilitatea de a-şi valorifica drepturile lor numai în anumite condiţii şi cu respectarea unor reguli procedurale strict determinate.

Deşi este o procedură necontencioasă, prin importanţa pe care i-a apreciat-o şi Curtea Consstituţională, încuviinţarea executării silite este o etapă obligatorie a executării silite, în cadrul căreia se verifică de către instanţă existenţa condiţiilor esenţiale necesare pornirii acesteia.

Potrivit art. 666 alin.5 NCPC, instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă 1) cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;2) hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3)înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege;4) creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;5) debitorul se bucură de imunitate de executare;6) titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită;7) există alte impedimente prevăzute de lege.

Interpretând dispoziţiile art. 666 alin.5 pct. 3 NCPC rezultă că textul are în vedere nerespectarea condiţiilor de formă prevăzute în legile speciale în cazul titlurilor executorii precum titlurile de credit, contractul de locaţiune, contractul de leasing, etc.

În speţă, s-a solicitat încuviinţarea executării silite a facturii Eco 07369 emisă la data de 05.08.2020.

Aşa cum corect a reţinut prima instanţă, potrivit disp.art.42 alin.6 ind.1 din Legea nr.51/2006: „Factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu, însă, potrivit art. 23 din aceeaşi lege Raporturile juridice dintre unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori ori operatorii regionali, după caz, sunt reglementate prin: hotărâri privind darea în administrare a furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice către operatorii de drept public prevăzuţi la art. 28 alin. (2) lit. a), respectiv contracte de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice către operatorii prevăzuţi la art. 28 alin. (2) lit. b), în cazul gestiunii directe; contractele de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, în cazul gestiunii delegate”.

Astfel, între părţile din prezenta cauză nu s-a făcut dovada unui raport juridic, ca relaţie socială patrimonială reglementată de o normă de drept.

De altfel, acest aspect este recunoscut implicit de către creditoare care arată că existenţa raporturilor contractuale se deduce din mai multe înscrisuri depuse la dosarul cauzei.

Tribunalul apreciază că în procedura încuviinţării executării silite nu se poate proceda la o analiză aprofundată a fondului cauzei şi ca atare nu se poate da relevanţă aspectelor juridice învederate de apelantă, acestea putând face numai obiectul unei analize pe fondul cauzei.

Procedura încuviinţării executării silite implică un control pur formal asupra cererii de executare silită şi a titlului executoriu pentru care se solicită încuviinţarea executării silite.

Aşa cum judicios a reţinut Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziei nr.895/2015: „Având în vedere noul cadrul normativ, Curtea reţine că, de principiu, titlul executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un înscris, altul decât o hotărâre judecătorească, învestit cu formulă executorie, poate fi pus în executare silită la cererea creditorului în măsura în care debitorul nu a executat de bunăvoie obligaţia stabilită în sarcina sa prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu [a se vedea, în acest sens, art. 622 alin. (1) şi (2) din cod]. Creditorul, prin formularea cererii de executare silită, solicită concursul statului în realizarea şi concretizarea titlului său. Dacă învestirea cu formulă executorie are semnificaţia unui ordin dat pentru a pune în executare titlul executoriu, fiind o formalitate necesară sub aspectul colaborării puterilor în stat - aşadar, ea exprimă mai degrabă o relaţie între autorităţile publice, şi nu între creditor şi debitor -, în schimb, încuviinţarea executării silite are semnificaţia apelării la forţa de constrângere a statului în sensul punerii în executare silită a titlului executoriu, debitorul obligaţiei suportând, astfel, în mod direct, consecinţele acestei operaţiuni. Ea deschide posibilitatea realizării efective a obligaţiilor care incumbă în sarcina debitorului, iar creditorul, prin forţa de constrângere a statului, neutralizează libertatea de acţiune a debitorului, realizându-şi creanţa în dauna voinţei acestuia. Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale, "procesul civil constituie activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii. Aşadar, procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia" (Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009). Executarea unei sentinţe, a oricărei instanţe, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces" în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40, Hotărârea din 12 iulie 2007, pronunţată în Cauza S.C. Ruxandra Trading - S.R.L. împotriva României, paragraful 52, Hotărârea din 7 ianuarie 2014, pronunţată în Cauza Fundaţia Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate şi Stanomirescu împotriva României, paragraful 55). Raportând cele anterior expuse la cauza de faţă, Curtea reţine că, prin formularea cererii de executare silită, creditorul solicită declanşarea celei de-a doua faze a procesului civil, respectiv executarea silită”.

În aceste condiţii, într-o asemenea procedură formală nu se pot verifica aspectele învederate de apelantă şi ca atare în cauză pentru a se verifica aspectele care fac obiectul apelului este necesar un filtru de legalitate cu adevărat adecvat, eficient şi util, care poate fi realizat numai printr-o procedură de drept comun.

Din această perspectivă, nu prezintă relevanţă nici susţinerea apelantei potrivit căreia sumele care fac obiectul facturii pentru care se solicită încuviinţarea executării silite au fost recunoscute de către debitoare pentru că au fost achitate parţial, tocmai pentru faptul că inexistenţa unui contract între părţi face imposibilă verificarea caracterului cert al sumelor solicitate.

Faţă de aspectele menţionate mai sus, Tribunalul va respinge apelul declarat de apelanta-creditoare ... SA împotriva  încheierii nr. .... de către Judecătoria ...., în dosarul nr. ...., ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare