Fara titlu

DOSAR NR. ............................

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI ...............................

SENTINŢA PENALĂ NR. ........................................

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE: .......................................

INSTANŢA  CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE – ...........................................

GREFIER – ..................................

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror .................................

Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe petentul condamnat ......................................., având ca obiect liberare condiţionată.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns petentul, personal şi asistat de apărător din oficiu ..............................., conform delegaţiei avocaţiale depusă la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei faptul că prin serviciul registratură au sosit relaţiile solicitate de la Penitenciarul ............................................

Petentul, prin apărător, depune la dosar un set de acte şi arată că îşi menţine prezenta cerere.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul din oficiu al petentului solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată.

Petentul, personal, solicită admiterea cererii.

Reprezentanta Ministerului Public, în raport de actele aflate la dosar, pune concluzii de respingere a cererii formulată de petent, ca prematură.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând constată că prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de .............................., petentul condamnat ........................, deţinut în ................................., a formulat cerere de liberare condiţionată.

În motivarea cererii acesta a arătat că solicită liberarea condiţionată pentru fracţia prev. persoanelor care se află în imposibilitatea de a munci din cauza bolilor de care suferă.

La solicitarea instanţei, administraţia locului de detenţie a comunicat un referat privind situaţia executării pedepsei şi o caracterizare a petentului condamnat.

Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiţionate, instanţa reţine că, potrivit art. 60 alin.1 Cod penal, poate fi liberat condiţionat condamnatul care a executat fracţia de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege în art. 59 alin. 1 C. pen., este disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale.

Din referatul comunicat de PRMS Spital Bucureşti ...........................cu adresa nr. H ......................................., rezultă că petentul se află în executarea pedepsei de ............ ani şi ........................... luni închisoare aplicată de JS .....................................................

Executarea pedepsei a început la data de .............................. şi urmează să expire în termen la data de .........................................

Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, condamnatul trebuie să execute fracţia de ............................. din pedeapsă, reprezentând ..................... zile, fiind propozabil în vederea discutării în Comisia de Propuneri în vederea liberării condiţionate la data de .............................................................

Problema invocată de către petentul condamnat, respectiv aplicarea unei alte fracţii de pedeapsă ce trebuie executată de către persoanele bolnave care nu pot fi folosite la muncă din acest motiv, a fost soluţionată de către .............................. prin recursul în interesul legii nr. .........................................

Astfel, liberarea condiţionată constituie un mijloc de individualizare a pedepsei închisorii în faza executării acesteia, a cărei reglementare se regăseşte atât în dispoziţiile art. 59-61 din Codul penal, art. 450 din Codul de procedură penală, cât şi în cuprinsul art. 75-77 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    În conţinutul prevederilor art. 59 din Codul penal referitoare la liberarea condiţionată şi, respectiv, ale art. 591 din acelaşi cod privind liberarea condiţionată în cazul infracţiunii săvârşite din culpă, legiuitorul a prevăzut în mod accesibil şi previzibil condiţiile în care poate fi acordată liberarea condiţionată unei persoane condamnate înainte de executarea în întregime a pedepsei privative de libertate, aceasta reprezentând un beneficiu legal, şi nicidecum un drept absolut al condamnatului.

    Astfel, liberarea condiţionată se poate acorda ca urmare a constatării îndeplinirii unor condiţii, pe de-o parte, fracţiunile de pedeapsă pe care condamnatul trebuie să le execute, acestea, la rândul lor, diferenţiindu-se în raport cu două criterii, primul vizând forma de vinovăţie, ce presupune distincţia dintre infracţiunile intenţionate şi infracţiunile de culpă, şi cel de-al doilea privind un cuantum legal de pedeapsă, respectiv cele care nu depăşesc 10 ani şi cele care depăşesc această limită, iar pe de altă parte, condiţiile referitoare la comportarea condamnatului pe timpul executării pedepsei, la rândul lor, expres concretizate, şi anume stăruinţa în muncă şi disciplină, să dea dovezi temeinice de îndreptare, antecedentele penale ale acestuia.

    Legiuitorul a prevăzut în dispoziţiile art. 60 din Codul penal cazuri speciale în care poate fi acordată liberarea condiţionată.

    Astfel, la alin. 1 al normei mai sus menţionate a fost reglementat cazul condamnatului care, din cauza stării sănătăţii sau din alte cauze, nu a fost niciodată folosit la muncă ori nu mai este folosit, ipoteză în care acesta poate fi liberat după executarea fracţiunilor de pedeapsă menţionate la art. 59 sau, după caz, la art. 591, dacă dă dovezi temeinice de disciplină şi de îndreptare.

    În ipoteza mai sus menţionată rezultă că prin voinţa legiuitorului a fost înlăturată de la examinarea posibilităţii acordării beneficiului liberării condiţionate numai condiţia stăruinţei în muncă, aceasta fiind justificată prin particularitatea situaţiilor care pot interveni, şi anume a condamnaţilor care nu au fost niciodată folosiţi la muncă sau a celor care, deşi au fost folosiţi la muncă, nu mai pot continua, indiferent de durata perioadei în care au fost folosiţi şi indiferent de motivele (subiective, obiective, imputabile, neimputabile) pentru care nu mai este posibilă continuarea muncii.

    Inexistenţa condiţiei stăruinţei în muncă în cazul mai sus precizat exclude considerarea ca executată, pe baza muncii prestate, a unei părţi din pedeapsă, consecinţa fiind aceea că persoana condamnată trebuie să execute fracţiunea întreagă corespunzătoare pedepsei, în condiţiile art. 59 alin. 1, respectiv ale art. 591 alin. 1 din acelaşi cod.

    Astfel, nu le sunt aplicabile condamnaţilor care nu mai pot fi folosiţi la muncă din cauza stării de sănătate dispoziţiile art. 59 alin. 2 fraza a II-a din Codul penal şi, respectiv, ale art. 591 alin. 2 teza a II-a din acelaşi cod, în care se specifică în mod concret fracţiunile reduse pe care trebuie să le execute efectiv, faţă de cuantumul pedepsei ce nu depăşeşte 10 ani şi, respectiv, când pedeapsa este mai mare de 10 ani, în raport cu partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.

    De altfel, din perspectiva tehnicii legislative folosite în reglementarea dispoziţiilor art. 60 alin. 1 din Codul penal, legiuitorul nu a intenţionat să micşoreze cuantumul pedepsei pe care persoana condamnată aflată în cazul special arătat o are de executat, ca urmare a reducerii fracţiei, întrucât lipseşte orice menţiune expresă în acest sens.

    Dimpotrivă, când voinţa legiuitorului a fost de a acorda un beneficiu mai mare altor categorii de persoane condamnate, a prevăzut în mod concret, accesibil şi previzibil o reducere a fracţiei, aşa cum a procedat în situaţia condamnaţilor minori care împlinesc 18 ani şi a celor trecuţi de 60 de ani, pentru bărbaţi, respectiv 55 de ani, pentru femei.

    Condiţia referitoare la executarea în întregime a fracţiunilor de pedeapsă prevăzute la art. 59 alin. 1, respectiv la art. 591 alin. 1 din Codul penal, în cazul persoanelor condamnate aflate în ipotezele menţionate la art. 60 alin. 1 din acelaşi cod, nu creează inechităţi în acordarea beneficiului liberării condiţionate, întrucât, prin voinţa sa, legiuitorul a înţeles să prevadă regimuri diferite. Principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite.

    De altfel, chiar Curtea Constituţională în Decizia nr. 141 din 13 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 17 octombrie 2000, a reţinut că: "Este firesc şi echitabil ca legiuitorul să îi stimuleze pe condamnaţii care desfăşoară o muncă utilă, sunt stăruitori în muncă şi dau dovadă prin aceasta că s-au îndreptat. Cei care satisfac aceste condiţii se bucură de acest tratament fără discriminări, după cum cei care nu prestează munca, indiferent din ce cauză, sunt supuşi altui tratament, tot fără discriminări. Este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili condiţiile în care poate fi acordată liberarea condiţionată, mijloacele de stimulare a condamnaţilor în vederea îndeplinirii scopurilor pedepsei etc."

   În consecinţă, pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, condamnatul care nu a fost sau nu mai este folosit la muncă din cauza stării sănătăţii sau din alte cauze trebuie să execute efectiv fracţia întreagă prevăzută la art. 59 alin. 1, respectiv la art. 591 alin. 1 din Codul penal.

Faţă de cele menţionate mai sus instanţa în baza art. 450 alin. 2 C.p.p. va respinge cererea petentului condamnat de liberare condiţionată ca prematur formulată.

Instanţa va fixa termen de reiterare la data de ...................................., dată ce poate fi devansată ca urmare a zilelor câştigate.

De asemenea starea de sănătate a acestuia, dovedită la dosarul cauzei cu actele medicale depuse, poate constitui eventual temei pentru o întrerupere medicală a executării pedepsei dacă, evident, vor fi îndeplinite şi condiţiile cumulative ale art. 455 C.p.p. rap. la art. 453 lit. a C.p.p.

Constatând culpa procesuală a petentului condamnat, şi văzând dispoziţiile exprese ale articolului 192 alin.2 Cod procedură penală, instanţa urmează să îl oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistenţa juridică a petentului condamnat se va vira din fondul MJLC către Baroul Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

 În baza art. 450 C.pr.pen., respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat ..............................., fiul lui ........................ şi ......................., născut la data de ....................., în prezent deţinut în Penitenciarul ......................, ca prematur introdusă.

Fixează termen de reiterare a cererii la data de ......................., dată ce poate fi devansată ca urmare a zilelor câştigate.

În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul la plata sumei de ............................ lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistenţa juridică a petentului condamnat se va vira din fondul MJLC către Baroul Bucureşti.

Cu drept de recurs în termen de 3 zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru petentul condamnat.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ..................................

PREŞEDINTE, GREFIER,

1

Domenii speta

Spete similare