Daune morale.Infracţiunea de act sexual cu un minor.Admisibilitate

Decizie 5 din 16.01.2006


Intreruperea cursurilor scolare de catre minoră coroborată cu imprejurarea că în localitatea de domiciliu s-a aflat de legăturile intime ale acesteia cu inculpatul sunt de natură să-i afecteze moralitatea şi implicit să-i cauzeze un prejudiciu ce trebuie acoperit prin acordarea  de daune morale.

Prin sentinţa penală nr.831/26 mai 2005 pronunţată de Judecătoria Târgovişte în dosarul nr.831/26 mai 2005, a fost condamnat inculpatul G.N. lui,la o pedeapsă de 6 luni închisoare, în baza art.198 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.c şi art.76  din acelaşi cod, pentru săvârşirea infracţiunii de raport sexual cu o minoră.

Conform art. 81-82 Cod penal prima instanţă i-a suspendat condiţionat inculpatului executarea pedepsei aplicată pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni.

Judecătoria prin aceeaşi sentinţă i-a respins ca nefondată cererea de obligare a inculpatului la plata de daune morale în cuantum de 150.000.000 lei ROL, formulată de reprezentantul legal al părţii vătămate C. V.

Tot prin aceeaşi hotărâre ,inculpatul a fost obligat la plata sumei de 800.000 lei ROL, în baza art.191 alin.1 Cod pr.penală cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa o atare sentinţă instanţa de fond a reţinut că inculpatul G. N. în luna mai 2004, în domiciliul său a întreţinut relaţii intime cu

partea vătămată C. G. , deşi cunoştea că aceasta nu împlinise vârsta de 15 ani.

S-a mai motivat de aceeaşi instanţă că în speţă nu se impune acordarea de daune morale ,raportat la atitudinea părţii vătămate faţă de inculpat, relaţiile de profundă afecţiune şi prietenie existente între aceste părţi, cât şi raportat la împrejurarea că partea vătămată a fost nevoită să părăsească domiciliul părinţilor săi ca urmare a comportării violente din partea acestora.

Impotriva acestei sentinţe a declarat apel partea vătămată prin reprezentantul său legal C. V. , criticând-o  ca fiind nelegală şi netemeinică.

Tribunalul Dâmboviţa prin decizia nr.394/14 octombrie 2005 a Secţiei penale , a respins ca nefondat apelul  declarat de partea vătămată prin reprezentantul său legal.

Pentru a pronunţa o atare decizie ,instanţa de apel  a motivat că în mod corect judecătoria i-a respins reprezentantului legal al părţii vătămate cererea de acordare a daunelor morale în valoare de 150.000.000 lei, cu motivarea că în speţă nu sunt întrunite condiţiile prev.de art. 998 Cod civil pentru angajarea  răspunderii civile delictuale a inculpatului deoarece în speţă nu s-a făcut dovada existenţei vreunui prejudiciu moral cauzat prin fapta inculpatului de a întreţine relaţii intime cu partea vătămată.

Impotriva hotărârilor anterioare a declarat recurs reprezentantul legal al părţii vătămate ,criticându-le în sensul că un atare prejudiciu faţă de ea există întrucât a fost nevoită să-şi întrerupă studiile, să nu mai domicilieze cu părinţii, iar în prezent ea se află sub protecţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Copilului Dâmboviţa.

S-a solicitat de partea vătămată admiterea recursului său, casarea în tot a deciziei şi în parte , în latură civilă a sentinţei primei instanţe şi pe fond admiterea cererii de obligare a inculpatului la plata daunelor morale.

Curtea, verificând motivul de recurs invocat,în raport  de actele şi lucrările dosarului, cât şi de dispoziţiile legale incidente în speţă, a constatat că recursul declarat este întemeiat în sensul celor ce vor fi arătate în continuare.

Este de necontestat faptul că legătura de prietenie stabilită între partea vătămată şi inculpat nu a fost şi nu este agreată de părinţii părţii vătămate, mama acesteia ajungând chiar la violenţe împotriva ei – situaţie atestată de procesul verbal întocmit de Comisia de Ocrotire – Minori din comuna Cojasca, judeţul Dâmboviţa.

Aceeaşi atitudine a mamei părţii vătămate a determinat-o pe partea vătămată să plece din domiciliul părinţilor ei şi să se mute în locuinţa părinţilor inculpatului unde a întreţinut relaţii intime cu acesta.

Din aceleaşi probe a mai rezultat că mama părţii vătămate a avut o atare comportare în ideea de a o readuce pe aceasta în cadrul familiei pentru a-şi continua cursurile şcolare şi a nu întreţine relaţii de concubinaj cu inculpatul de la o vârstă fragedă.

Ori faptul că partea vătămată şi-a întrerupt cursurile şcolare ,în prezent ea fiind internată într-un centru de ocrotire minori, cât şi împrejurarea că în localitatea în care ea domiciliază ,comuna Cojasca, judeţ Dâmboviţa, localitate cu un număr relativ mic de locuitori s-a aflat de legăturile intime pe care ea le-a avut cu inculpatul au fost de natură să-i ştirbească  din moralitate şi implicit să-i aducă un prejudiciu.

In acest context este edificatoare declaraţia martorei C.F.- bunica părţii vătămate  care arată că atitudinea inculpatului faţă de partea vătămată a avut drept consecinţă ca familia părţii vătămate şi implicit  şi ea ,,să se facă de râs ,în sat,,.

Faţă de cele ce preced, Curtea a considerat că în mod greşit instanţele anterioare au respins ca nefondată cererea de acordare a daunelor morale formulată de reprezentantul legal al părţii vătămate şi în baza disp.art.385/9 pct.17/1 Cod pr.penală, a admis recursul  declarat de partea vătămată prin reprezentantul său legal, în temeiul art.385/15  pct.2 lit.d Cod pr.penală, a casat în tot decizia şi în parte sentinţa în sensul că admiterii în parte a cererii de acordare a daunelor morale pe care le-a stabilit la cuantumul de numai 1000 (una mie) lei RON şi în baza art. 998 Cod civil îl obligă la plata lor.