Fapte de comerţ mixte sau unilaterale

Decizie 84 din 02.04.2007


1. Potrivit art. 56 C. com. faptelor de comerţ mixte sau unilaterale li se aplică legea comercială , iar regimul lor juridic este unul de natură comercială ,chiar dacă fapta sau actul în sine are o natură comercială doar pentru una dintre părţi .

Constituind o faptă de comerţ mixtă ,acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile legale din materia comercială ,iar competenţa soluţionării acesteia trebuie stabilită potrivit reglementărilor art. 2 C. pr. Civ.

Decizia nr.84 din 02.04.2007

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei B. , reclamantul  DV a chemat în judecată pe pârâta SC E F SA,  solicitând instanţei ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună evacuarea de urgenţă a pârâtei din Complexul Zootehnic Vârtop, jud. Dolj.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 17.11.2001 a participat în  nume propriu la licitaţia organizată de consiliul Local Vârtop pentru achiziţionarea Complexului Zootehnic din localitate, contractul de vânzare cumpărare perfectându-se la data de 22.02.2002 potrivit înscrisului autentificat sub nr. 619/22.02.2002.

Ulterior, deşi instanţele judecătoreşti au stabilit că acest complex îi aparţine, în cursul anului 2003, reclamantul a fost izgonit din acest complex zootehnic.

În susţinerea cererii reclamantul a depus în copie: sentinţa civilă nr. 391/2004, certificat nr.  1888/2006, contract de vânzare cumpărare, contract de concesiune.

În apărare, pârâta a formulat întâmpinare, invocând în cuprinsul acesteia excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei B. şi solicitând declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Dolj .

Prin sentinţa civilă nr. 1158/19.12.2006, Judecătoria B. a  admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei B. invocată de către pârâtă şi a declinat  competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Dolj - secţia comercială.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia şi casarea sentinţei recurate pe care o apreciază ca netemeinică şi nelegală, litigiul dintre părţi având un caracter civil, iar nu unul comercial, precum şi celelalte litigii purtate între părţi.

În drept recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

În apărare, intimata a depus un set de înscrisuri.

Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate, prin prisma motivelor de recurs formulate şi faţă de dispoziţiile art. 304 pct.9 C.pr.civ., tribunalul apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 56 C.com., faptelor de comerţ mixte sau unilaterale li se aplică legea comercială, iar regimul lor juridic este unul de natură comercială, chiar dacă fapta sau actul în sine are o natură comercială doar pentru una dintre părţi.

De asemenea, revine tribunalului ca primă instanţă competenţa soluţionării cererilor în materie comercială având un obiect neevaluabil în bani, conform ar.2 pct.1 lit. a C.pr.civ.

Se apreciază astfel că în mod corect, faţă de faptul că imobilul din care se solicită evacuarea intimatei pârâte constituie locul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, acţiunea în evacuare a acesteia are o natură comercială pentru intimata pârâtă, caracterul comercial al acesteia fiind distinct de calificarea acordată celorlalte litigii purtate între părţi.

Prin urmare, constituind o faptă de comerţ mixtă, acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile legale din materia comercială, iar competenţa soluţionării acesteia trebuie stabilită potrivit reglementărilor art. 2 C.pr.civ. invocate mai-sus, cum, de altfel, instanţa de fond a stabilit, aplicând corect legea şi pronunţând o sentinţă legală şi temeinică.

În consecinţă, considerând că motivele de recurs sunt neîntemeiate, stabilindu-se la fond în mod corect faptul că revine Tribunalului Dolj – secţia comercială competenţa soluţionării acestei cauze în primă instanţă, în raport de dispoziţiile art. 312 C.pr.civ., tribunalul urmează să respingă prezentul recurs ca nefondat.

În baza art. 274 C.pr.civ., va obliga recurentul la plata către intimată a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă reprezentând onorariu avocat conform chitanţei nr. 03907181/2.04.2007.