Litigiu contractual dintre operator si utilizator

SENTINŢA CIVILĂ NR.483 din 29 februarie 2008

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 3225/88/20.12.2007 la Tribunalul Tulcea, reclamanta S.C.,,…..’’ S.A. Tulcea, a chemat în judecată pe pârâtul  B. I. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 497,12 lei RON,  reprezentând contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi majorări de  întârziere  pe perioada 30.11.2004 – 01.11.2007 şi totodată obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată  ce le va face  în proces.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că, pârâtul înregistrează faţă de ea un debit în valoare de 497,12 lei RON din care: 337,80 lei RON c/val. serviciu public de alimentare cu apă şi de canalizare şi 159,32 lei majorări de întârziere, debit care are la bază contractul nr. 2387/31.01.2005 încheiat între părţi şi facturile fiscale anexate prezentei acţiuni.

În drept, îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile. art. 51 al. 3, din Legea nr. 51/2006 art. 31 alin. 1 din Legea nr. 241/2006 raportat la Legea nr. 554/2004.

În dovedirea acţiunii s-au depus la dosarul cauzei în copie : adresa nr. 1173/22.01.2008 privind probele solicitate în cauză, notificarea nr.8265 din d22.10.2007, contractul nr. 2387/31.01.2005 încheiat între părţi, un listing al facturilor.

Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În baza contractului nr. 2387/31.01.2005 încheiat între părţi, reclamanta a prestat pârâtei un serviciu public de apă şi canalizare în sumă de 497,12 lei RON, pentru care a emis pe titulatura pârâtei facturile depuse în copie la dosarul cauzei, pe care însă aceasta nu a înţeles să le achite.

Facturile depuse la dosarul cauzei şi calculul majorărilor întocmit de reclamantă raportat la prevederile contractului încheiat între părţi dovedesc temeinicia acţiunii.

Pe cale de consecinţă, se reţine că acţiunea reclamantei este întemeiată în ce priveşte contravaloarea serviciilor de apă şi canalizare prestate.

Întemeiat este şi capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata majorărilor de întârziere conform prevederilor art. 21 alin.1 din contract, potrivit cu care pârâta datorează reclamantei suma de 159,32 lei majorări de întârziere pentru perioada 30.11.2004 – 1.11.2007.

Pentru aceste considerente, urmează a admite acţiunea şi a obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 337,80 lei reprezentând c/val. servicii de apă şi canalizare şi suma de 159,32 lei cu titlu de majorări în favoarea  reclamantei.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligată la plata sumei de 95,8  lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

Domenii speta

Spete similare