Obiectul şi întinderea mandatului. Efectele actelor excesive ale mandatarului în raport cu mandantul.

Obiectul şi întinderea mandatului.

Efectele actelor excesive ale mandatarului în raport cu mandantul.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. 486/263/2008 reclamanţii L.S.  şi L.M.  prin procurator au chemat în judecată pârâtul C.T.N. solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa  să fie obligat pârâtul să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie  un teren în suprafaţă de 9100 mp situat în satul Sura, com. Bolboşi, jud. Gorj, precum şi la plata uzufructului pe ultimii 3 ani , cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanţii au arătat că  sunt proprietarii terenului de 9100 mp cu vecinii: N – rest proprietate reclamanţi, E – rest proprietate reclamanţi, S – DJ 637, V – Simescu Petre(moşt.) şi lungimea de 176 ml pe partea de vest şi 188 ml pe partea de est şi lăţimea de 50 ml.

Au mai arătat reclamanţii că pentru terenul respectiv au titlu de proprietate nr. 13483192/7.02.2006 şi, deşi le-au pus în vedere pârâtului să elibereze terenul acesta refuză.

Reclamanţii şi-au precizat acţiunea arătând că înţeleg să cheme în judecată şi pe CT deoarece acesta, tatăl pârâtului C.T.N.  , foloseşte terenul revendicat, ulterior instanţa de fond introducând în cauză şi citat în calitate de pârât C.T.

Prin concluziile scrise depuse la dosar reclamanţii au mai solicitat  ca cei doi pârâţi să fie obligaţi să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie  suprafaţa de 8.100 mp.

Prin sentinţa civilă nr. 2236 din 29.09.2008 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr.486/263/2006 a fost admisă  în parte acţiunea civilă având ca obiect revendicare şi pretenţii formulată de reclamanţii L.S.  şi L.M.  , prin procurator în contradictoriu cu pârâtul C. T.

A fost obligat pârâtul  C.T. să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de teren de 8100 mp individualizată conform  raportului de expertiză, precum şi la plata către reclamanţi a sumei de 4082,4 lei reprezentând contravaloarea netă a nefolosirii terenului, respectiv la 900 lei cheltuieli de judecată.

A fost respinsă cererea reclamanţilor faţă de C.T.N. 

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că reclamanţilor le-a fost emis titlul de proprietate  cu nr. 13483192 la data de 7.02.2005  pt. suprafaţa totală de  36,8604 ha., terenul din titlu de proprietate fiind identificat în cuprinsul raportului de expertiză, fiind identificat  şi terenul de 9.100 mp revendicat de reclamanţi.

S-a reţinut din cuprinsul raportului de expertiză că  terenul  de 9.100 mp este folosit pentru agricultură în parte, 8.100 mp, iar pentru diferenţă, 1000 mp, a fost emisă  o adeverinţă de proprietate cu nr. 212 din 07.04.1994.

Din analizarea sentinţei civile nr. 2135 din 25.09.2007 stată în dosarul 40/263/2006, sentinţă intrată în puterea lucrului judecat prin decizia Tribunalului Gorj nr. 50/21.01.2008, a rezultat că  în cauza ce a făcut obiectul dosarului anterior enunţat a fost respinsă  cererea reclamanţilor din prezenta cauză pentru  constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis pe numele C.T.N.  .

S-a reţinut că prin concluziile scrise reclamanţii au solicitat revendicarea suprafeţei de 8.100 mp, suprafaţă ce excede titlului de proprietate emis pe numele pârâtului C.T.N.  , instanţa de fond apreciind că este de prisos să se  procedeze la compararea celor două titluri, însă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, declaraţii care se coroborează cu concluziile raportului de expertiză  rezultând că  pârâtul C. I. T. a folosit începând cu anul 1990, suprafaţa de teren de 8100 mp.

S-a avut în vedere de instanţă şi existenţa la dosar a unui înscris sub semnătură privată intitulat „Chitanţă” încheiat la 12.05.1994 din care reiese că  pârâtul  C. I.  a cumpărat de la F.C.  o suprafaţă de teren de 0,46 ha, iar prin raportul de expertiză a fost stabilită  şi valoarea netă a producţiei pe 3 ani, adică 4082,4 lei.

S-a reţinut totodată că reclamanţii şi-au dovedit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de teren de 8100 mp, dovedindu-se în acelaşi timp şi faptul că pârâtul C.I. T. a folosit acest teren începând cu anul 2005, anul emiterii titlului de proprietate.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâtul C. I. T. criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, cu motivarea că în mod greşit instanţa de fond l-a obligat la plata sumei de 4082,4 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului de 8100 m.p., deşi din chitanţa datată 25.02.2006 rezultă că  a existat o convenţie încheiată cu reclamanţii, prin procurator, ca pentru anul 2005 pentru suprafaţa de 0,5 ha. recurentul să plătească 200 lei uzufruct, din care a achitat 50 lei, astfel că pentru anul 2005 trebuia să fie obligat la plata contravalorii lipsei de folosinţă doar pentru diferenţa de teren de 3100 m.p, iar pe de altă parte raportul de expertiză a stabilit o valoare foarte mare a uzufructului, în raport de categoria de folosinţă a terenului şi producţiile agricole, posibil de realizat, valoarea reală a producţiei agricole realizabile fiind cea stabilită prin convenţia amintită şi nu prin raportul de expertiză.

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs şi în temeiul art.304 ind.1 C.Pr.Civ. tribunalul constată că soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică.

Astfel, prin acţiunea formulată de reclamanţi s-a solicitat ca pârâtul să fie obligat să le lase în deplină proprietate o suprafaţă de 9100 m.p. şi să le plătească uzufructul pe ultimii trei ani, pentru acest teren.

Acţiunea a fost admisă în parte, pentru suprafaţa de 8100 m.p., suprafaţă care se regăseşte în titlul de proprietate emis reclamanţilor şi este destinată agriculturii.

Acest teren a fost identificat prin raportul de expertiză şi acţiunea nu a fost admisă pentru suprafaţa de 1.000 m.p., pe care pârâtul are construită o locuinţă şi pentru care părţile s-au judecat şi s-a pronunţat sentinţa civilă nr.2135/2007 a Judecătoriei Motru.

De altfel, sub aspectul revendicării pârâtul nu a formulat recurs, recunoscând astfel dreptul de proprietate al reclamanţilor.

Contravaloarea uzufructului de care au fost privaţi reclamanţii pentru terenul de 8.100 m.p. a fost stabilit de expert, avându-se în vedere categoria de folosinţă a terenului şi producţia de grâu în zonă, precum şi cheltuielile pe care le-ar fi suportat reclamanţii în vederea realizării acestei producţii.

Din dosarul instanţei de fond  nu rezultă că pârâtul recurent ar fi formulat obiecţiuni privind raportul de expertiză.

Împrejurarea că recurentul este în litigiu cu alte persoane decât reclamanţii privind cumpărarea unui teren de 0,56 ha. nu are relevanţă în prezenta cauză, câtă vreme terenul pentru care a fost admisă acţiunea se regăseşte în titlul de proprietate emis reclamanţilor.

Susţinerea recurentului că la 25.02.2006 ar fi încheiat cu procuratorul reclamanţilor o chitanţă prin care s-a convenit uzufructul de 1.500.000 lei ROL aferent unei suprafeţe de teren de 0,5 ha. pentru anul 2005, sumă din care s-ar fi plătit la aceeaşi dată 500.000 lei ROL, nu este de natură să ducă la modificarea soluţiei, întrucât chitanţa este încheiată cu altă persoană decât reclamanţii şi încheierea acestei convenţii de către procuratorul V. S. excede împuternicirilor date de reclamanţi prin procura generală din 15.11.2004 şi nu rezultă că ar fi fost ratificată de reclamanţi.

Negocierea preţului şi stabilirea acestuia este un act de dispoziţie şi nu putea fi încheiat decât dacă procuratorul ar fi avut un mandat special în acest sens, mandat în care să se specifice întinderile drepturilor procuratorului de a negocia.

Pentru actele excesive încheiate de mandatar nu se nasc raporturi juridice opozabile mandanţilor, ci mandatarul este direct răspunzător faţă de terţi (art.1545 Cod civil).

Astfel, nici suma încasată de procurator ca urmare a unui act ce a depăşit puterile mandatului nu poate fi opusă reclamanţilor.

Contravaloarea uzufructului de care au fost lipsiţi reclamanţii nu putea fi stabilită pe baza convenţiei invocată de recurenţi, ci în baza producţiei de cereale pe care ar fi realizat-o, cum corect s-a stabilit în raportul de expertiză şi sentinţa instanţei de fond.

Faţă de cele reţinute şi având în vedere dispoziţiile art.312 alin.1 teza a II-a C.Pr.Civ. tribunalul urmează să respingă recursul ca nefondat.

Red. C.A.M

Domenii speta

Spete similare