Plângere împotriva ordonanţei procurorului de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ. Condiţii de înlocuire a sancţiunii aplicate cu o altă sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prev de art 91 ...

Plângere împotriva ordonanţei procurorului de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ. Condiţii de înlocuire a sancţiunii aplicate cu o altă sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prev de art 91 C.pen.

 Art 278 alin 8 C.pr.pen

Înlocuirea sancţiunii cu caracter administrativ dispusă de procuror prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală poate fi dispusă de instanţă numai după desfiinţarea ordonanţei şi reaprecierea gradului concret  de pericol social al faptei săvârşită de învinuit.

(Decizia penală nr 365 din 27.06.2008–Tribunalul Dolj, Secţia Penală)

Prin sentinţa penală nr. 53 din 02 aprilie 2008 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr. 458/304/2008 s-a admis în baza art.278/1 alin.1 Cpp, plângerea petentului G.I,  împotriva Ordonantei dată în ziua de 28.01.2008 în dosarul nr.1363/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecatoria Segarcea; s-a dispus  înlăturarea sancţiunii amenzii administrative de 250 lei aplicate acestuia şi aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ mustrare cu avertisment.

S-a reţinut că prin plângerea formulata la data de 17.03.2008 petentul G.I a solicitat anularea Ordonanta pronunţată de Parchetul de pe lângă Judecatoria Segarcea în data de 28.01.2008 în dosarul 1363/P/2007 al acestei instituţii astfel cum a fost menţinută prin Ordonanţa nr.33/II/2/2008 din 25.02.2008.

Acesta a arătat că soluţia pronunţată de procurorul de caz prin care a fost sancţionat cu amenda administrativă în cuantum de 250 lei pentru faptul că l-a instigat pe autorul C.A să sustragă din nisipul depozitat în stradă de numitul C.C, nu este legală, deoarece acesta a acţionat din proprie iniţiativă şi i-a adus nisip dintr-o grămadă aflată pe drumul public pentru a-l folosi ca meseriaş la reparaţia imobilului proprietatea sa.

Din cuprinsul acesteia s-a reţinut că la 13.11.2007 s-a început urmarirea penală faţă de petent pentru săvârşirea infracţiunii prevazute de art.25 rap. la art.208 -209 alin.1 lit.a şi g c.pen., deoarece l-a instigat pe autorul C.A, cel care îi efectua lucrări de reparaţii la un imobil, să sustragă 10 găleţi de nisip ce se afla depozitat în stradă în aproprierea imobilului lui C.C.

S-a apreciat că faţă de modul de săvârşire a faptei, valoarea prejudiciului (50 lei ), se impune ca petentul învinuit G.I să fie scos de sub urmarire penală şi să i se aplice o sancţiune cu caracter administrativ.

Faţă de starea de fapt reţinută raportată la dispoziţiile legale prev de art 278/1 C.pr.pen, instanţa de fond a reţinut că, din declaratia petentului coroborată cu declaraţia numitului C.A ( autorul faptei ) şi a martorilor audiaţi de organele de urmarire penală, a reieşit că petentul i-a sugerat numitului C.A, cel care lucra ca meseriaş la el, să sustragă nisip din grămezile existente pe stradă pe care locuia, acceptând ca acesta să fie sustras, inclusiv de la poarta numitului C.C care locuia în apropiere.

În ceea ce priveşte aprecierea organului de urmarire penală că fapta nu prezintă pericolul social concret al unei infracţiuni, instanţa de fond a apreciat că aceasta s-a făcut în mod corect, însă în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii cu amenda administrativă, aceasta s-a efectuat fără a se raporta la aspecte ce ţin de modul concret al săvârşirii faptei, persoana petentului, om în vârstă de 80 de ani, cuantumul mic al prejudiciului ( contravaloarea a 10 găleţi de nisip), natura bunului precum  şi locul unde acesta se afla depozitat (în afara domiciliului părţii vătămate).

De asemenea, s-a apreciat că, aplicarea aceleiaşi sancţiuni administrative, atât învinuitului C.A (autor), cât şi petentului, s-a făcut fără a avea în vedere pericolul social concret al faptei fiecăruia.

În consecinţă, instanta de fond a apreciat că aplicarea sancţiunii mustrării cu avertisment faţă de petent este aptă să asigure o sancţionare corectă a faptei acestuia.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Parchetul, care a arătat că hotărârea este nelegală întrucât în cadrul procedurii privind plângerile împotriva ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, legea nu prevede şi posibilitatea judecătorului ca, fără să desfiinţeze ordonanţa atacată de petent, să înlocuiască sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii cu o altă sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute de art 91 C.pen.

Examinând sentinţa penală recurată, în raport de criticile formulate de Parchet, precum şi din oficiu, conform art 385/6 alin (3) C.p.p, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, tribunalul a constatat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art 278/1 alin 8 C.pr.pen în cadrul procedurii privind soluţionarea plângerilor împotriva ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, legea prevede în mod expres soluţiile pe care judecătorul le poate pronunţa şi anume:

- respingerea plângerii, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;

- admiterea plângerii prin sentinţă, desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei atacate şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz;

- admiterea plângerii prin încheiere, desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei atacate şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţinerea cauzei spre judecare, în complet legal constituit.

După cum se observă, nici una din aceste soluţii nu prevede posibilitatea menţinerii soluţiei din ordonanţa atacată, respectiv scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului în baza aceluiaşi temei de drept, şi, fără ca ordonanţa să fie desfiinţată, să se dispună înlocuirea sancţiunii cu caracter administrativ.

În cauză, fără să desfiinţeze ordonanţa atacată şi să reţină cauza spre judecare, instanţa de fond a procedat la o reapreciere a gradului concret de pericol social al faptei săvârşite de învinuitul Gurgui Ion, reţinând fără să-l audieze în calitate de inculpat, că ,, are o reprezentare diferită a faptei pe care a săvârşit-o datorită influenţei fireşti, biologice a trecerii timpului” , şi implicit la individualizarea sancţiunii administrative care fusese anterior aplicată acestuia.

Or, individualizarea sancţiunii administrative se face de către instanţă cu ocazia judecării în fond a cauzei, după anumite criterii, respectiv: periculozitatea infractorului, împrejurările concrete în care a fost comisă infracţiunea etc, criterii a căror apreciere presupune administrarea de probe în faţa judecătorului, ceea ce în cauză nu s-a făcut şi nici nu ar fi fost posibil fără admiterea plângerii şi reţinerea cauzei în vederea judecării atâta timp cât potrivit art 278/1 alin 7 C.pr.pen, ,, judecătorul soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate”, nefiind astfel acceptate administrarea altor probe.

Pentru aceste considerente, constatând că sentinţa instanţei de fond este nelegală, în baza art 385/15 pct 2 lit c Cpr.pen, tribunalul va admite recursul Parchetului, va casa sentinţa penală şi va trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond.

Domenii speta

Spete similare