Recidiva

Materia: Recidiva

Decizia penală nr.63/16.02.2007

Autor: secţia penală: Tribunalul Vrancea

Recidiva

Prin sentinţa penală nr. 608/6.11.2006 a Judecătoriei Adjud a fost condamnat inculpatul S.E.C. pentru săvârşirea infracţiunilor:

-fals privind identitatea prev.de art. 293 al.1 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, la 6 luni închisoare;

-participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual prev.de art. 31 cod penal, art. 26 cod penal, raportat la art. 289 cod penal, cu aplic.art. 37 lit.a cod penal, la 1 an închisoare.

In baza art. 33, 34 cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

Conform art. 39 al.2 cod penal, s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare cu restul neexecutat de 5â625 zile din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni aplicată prin sentinţa penală nr. 2944/09.09.2003 a Judecătoriei Bacău şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 625 zile închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit. a,b Cod penal în cond.art.71 cod penal.

S-a dispus anularea unui titlu de călătorie emis de Ambasada României la Paris şi a actelor întocmite de autorităţile franceze pe numele „Moise Costel Ionuţ”.

Instanţa de fond a reţinut ca situaţie de fapt că inculpatul a părăsit legal România la 19.01.2005 şi s-a stabilit la Paris unde a rămas şi după expirarea termenului legal de şedere.

Fiind depistat de autorităţile franceze şi pentru a evita interdicţia, inculpatul a declarat că se numeşte Moise Costel Ionuţ şi este născut la 05.05.1987 în localitatea Apele,  România

Sub această identitate inculpatului i s-au întocmit documente de către Ambasada României la Paris necesar returnării în ţară.

La data de 01.02.2006 inculpatul a fost returnat în România şi pe Aeroportul din Bucureşti şi-a dat identitatea adevărată ocazie cu care s-a constatat că este dat în urmărire generală în baza unui mandat de executare a pedepsei emis în urma pronunţării sentinţei penale nr. 2944/9.09.2003 a Judecătoriei Bacău.

Prin decizia penală nr. 63/16.02.2007 Tribunalul Vrancea a admis apelul declarat de inculpat şi a desfiinţat sentinţa în ceea ce priveşte aplicarea art. 39 al.2 cod penal înlăturând dispoziţia de contopire a pedepsei de 1 an închisoare cu restul de 625 zile din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2944/9.09.2003 a Judecătoriei Bacău şi menţinând pedeapsa aplicată de 1 an închisoare.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

S-a considerat de către instanţa de apel că în mod greşit prima instanţă a dispus în baza art. 39 al.2 cod proc.penală contopirea pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală apelată de inculpat cu restul de 625 zile neexecutate din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2944/2003 a Judecătoriei Bacău.

Infracţiunile reţinute inculpatului prin sentinţa apelată nu au fost săvârşite de inculpat după liberarea condiţionată din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2944/2003 a Judecătoriei Bacău, cum greşit a reţinut instanţa de fond ci în timpul executării acesteia.

Inculpatul a început executarea pedepsei de 5 ai şi3  luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2944/2003 a Judecătoriei Bacău la data de 7.02.2006 şi pentru că această pedeapsă a fost modificată la 4 ani şi 3 luni închisoare prin decizia penală nr. 81/10.02.2004 a Curţii de Apel Bacău inculpatul a fost liberat condiţionat la 7.12.2004.

Ca urmare a admiterii unui recurs în anulare prin decizia penală nr. 1626/8.03.2005 a I.C.C.J. – secţia penală, s-a casat decizia penală nr.81/2004 a Curţii de Apel Bacău şi a fost menţinută sentinţa penală nr.2944/2003 a Judecătoriei Bacău prin care s-a stabilit pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare.

Urmare acestei situaţii, inculpatul a fost reîncarcerat la 2.02.2006 fiind  liberat condiţionat la 4.10.2006 potrivit sentinţei penale nr. 2631/29.09.2006 a Judecătoriei Focşani.

Deci în timpul executării pedepsei inculpatul a fost liber în perioada 7.12.2004 – 2.02.2006 şi a săvârşit infracţiunile pentru care a fost condamnat prin sentinţa apelată în această perioadă respectiv la 15.01.2006.

In consecinţă instanţa de fond ar fi trebuit să contopească pedeapsa de 1 an închisoare cu restul de pedeapsă neexecutat de 3 ani şi 5 luni din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare potrivit disp.art. 39 al.2 Cod penal.

Nu s-a putut face contopirea între pedeapsa de 1 an închisoare şi restul neexecutat de 3 ani şi 5 luni închisoare din pedeapsa de 5 ani şi 3 luni închisoare deoarece s-ar fi creat inculpatului o situaţie mai grea în propria cale de atac încălcându-se art. 372 al.1 cod proc.penală.

In ceea ce priveşte încadrarea juridică, corect ar fi fost ca inculpatul să fie condamnat pentru participaţie improprie la fals intelectual prev.de art. 31 al.2 cod penal cu referire la art. 25 cod penal, raportat la art. 289 cod penal şi nu pentru infracţiunea prev.de art. 31 cod penal, cu referire la art. 26 cod penal şi art. 289 cod penal.

Inculpatul nu a ajutat funcţionarii ambasadei să săvârşească fără vinovăţie infracţiunea de fals intelectual, ci i-a determinat pe funcţionari să săvârşească infracţiunea fără vinovăţie.

Deficienţa instanţei nu a putut fi remediată în apelul declarat numai de inculpat deoarece i s-ar fi creat o situaţie mai grea în propria cale de atac.

Domenii speta

Spete similare