Contracte de muncă

Contracte  de muncă .

Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.

La concedierea pentru motive care nu ţin  de persoana salariatului prin desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia , desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

Din situaţia prezentată de intimată s-a constat că desfiinţarea locului de muncă al contestatorului nu a avut o cauză reală şi serioasă  şi nu a fost efectivă aşa cum prevede art.65 al.1 din Codul Muncii.

Tribunalul  Mehedinţi –Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale –sentinţa civilă nr. 955/19.04.2010.

Prin cererea adresată Tribunalului Mehedinţi  contestatorul T.L. a chemat în judecată pârâta SC …..SA  solicitând anularea  dispoziţiei de concediere nr. 207 din 11.08.2009  emisă de intimată.

La data de  10.09.2009 pe rolul Tribunalului  a fost înregistrată o nouă acţiune prin care contestatorul a solicitat să se constate nulitatea  absolută a Dispoziţiei de concediere cu numărul de mai sus emisă de acelaşi angajator.

Prin încheierea din data de 20.10.2009 s-a dispus conexarea celor  două dosare.

Tribunalul Mehedinţi  a respins excepţia nulităţii absolute a dispoziţiei contestate, a admis contestaţia , a anulat dispoziţia nr. 207 din 11.08.2009 a dispus reintegrarea contestatorului , pe postul deţinut anterior , a obligat intimata la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul începând cu data de 16.09.2009 , până la reintegrare şi să efectueze menţiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al contestatorului.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii absolute a dispoziţiei contestate, instanţa a reţinut că aceasta este nefondată deoarece dispoziţia  a fost emisă  în perioada când contestatorul se afla în activitate şi nu în concediul medical aşa cum susţinut acesta.

Contestatorului T. L. i-au încetat raporturile de muncă din funcţia de operator hidraulic, din cadrul SC … SA, prin Dispoziţia de concediere nr. 207/11.08.2009, emisă de SC … SA Dr.Tr.Severin.

În dispoziţia de  concediere s-a reţinut că, prin referatul nr. 5295/2009, şeful de secţie captare, Tratare Apă a arătat că începând cu luna septembrie 2009 se finalizează lucrările de reabilitare şi modernizare a staţiei de apă potabilă pe proiect ISPA şi s-a impus reducerea  numărului de personal din exploatarea staţiei de apă deoarece noile instalaţii tehnologice vor avea un grad înalt de  automatizare, iar personalul care va exploata aceste instalaţii va fi în număr mult mai mic şi va trebui să aibă un nivel de competenţă profesională mai ridicat..

Având în vedere acestea, s-a propus o reducere de personal care să se efectueze în etape funcţie de termenul de punere în funcţiune a întregii automatizări.

In prima etapă s-a propus o reducere a două posturi de „operator hidraulic”.

Criteriile de stabilire a ordinii de prioritate privind reducerea acestor posturi au fost stabilite în conformitate cu Contractul  Colectiv de Muncă în vigoare, iar criteriul de bază  care s-a luat în calcul la disponibilizare a fost competenţa profesională care a rezultat din testările anuale efectuate în conformitate cu CCM în vigoare art.100, precum şi în funcţie de apportul pe care îl aduce fiecare salariat în realizarea producţiei.

Având în vedere aceste criterii a fost propus pentru reducere postul de operator hidraulic ocupat de salariatul T. L.

Societatea nu a dispus de alte locuri de muncă vacante compatibile cu pregătirea profesională sau cu capacitatea de muncă a salariatului T.L. şi în conformitate cu art.64(2) din Codul muncii aprobat de Legea nr.53/2003 cu completările ulterioare, s-a solicitat prin adresa nr. 6130/11.08.2009, sprijinul Agenţiei Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă în vederea redistribuirii contestatorului.

Potrivit art. 65 alin 1 din Codul Muncii. Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţare locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

În aliniatul 2 al aceluiaşi articol se precizează că desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

Pentru a putea proba caracterul serios al concedierii salariatului, intimata ar fi trebuit să întocmească un program de restructurare, documentat atât din punct de vedere economico – financiar, cât şi tehnic, din care să rezulte necesitatea desfiinţării unor locuri de muncă, program ce ar fi trebuit avizat ulterior de Consiliul  de Administraţie, după o consultare cu sindicatul şi după evaluarea necesităţii desfiinţării acestor locuri de muncă.

Referatul şefului de secţie nu este suficient pentru a proba necesitatea desfiinţării unor locuri de muncă, acesta  pe de o parte nu dispune de prerogativele necesare iniţierii unor astfel de măsuri, iar pe de altă parte nu documentează tehnic şi economic o astfel de măsură.

Mai mult, prin acest referat se face o apreciere asupra  unei situaţii viitoare, rezultate din finalizarea lucrărilor de retehnologizare, finalizare ce urma a avea loc abia la 31 decembrie 2009, ori propunerea de desfiinţare a locurilor de muncă este mult anterioară.

In atare situaţie, aprobarea în şedinţa Consiliului de Administraţie a propunerii de concediere îmbracă un caracter subiectiv, nicidecum nu se bazează pe o analiză corectă şi concretă a situaţiei locurilor de muncă din cadrul unităţii.

Un alt aspect  criticat de către contestator şi apreciat ca întemeiat de către instanţă, îl constituie selectarea persoanelor ce urmează a fi concediate.

Deşi, intimata susţine că prioritar, în astfel de situaţii este criteriul  competenţei profesionale, din analizarea cuprinsului CCM la nivel de unitate, art.100, reiese că testările trimestriale organizate la nivelul angajatorului au drept scop verificarea competenţei salariaţilor în vederea menţinerii acestora pe funcţiile deţinute.

Din cuprinsul alin.2 al art.100 CCM se observă că sancţiunea pe care angajatorul este îndrituit să o aplice  salariatului  că nu a promovat testarea este trecerea acestuia pe o funcţie inferioară şi  nu concedierea.

Niciunde în cuprinsul acestui text nu este prevăzut faptul că notele obţinute în cadrul testării constituie subiect de apreciere în situaţia  în care  ar fi necesară o reducere de personal.

Angajatorul are în mod necontestat dreptul de a selecta personalul ce urmează  a fi concediat prin modalitatea testării profesionale, dar acest lucru trebuie adus, în prealabil, la cunoştinţa salariaţilor, obligaţie prevăzută de art. 40 alin 2 lit. a din Codul Muncii.

De altfel, intimata nu a putut proba nici caracterul real al concedierii.

Din analiza comparativă a statelor de funcţiuni şi organigramelor întocmite înainte şi după concediere, se observă mari neconcordanţe.

Astfel, deşi organigramele prezintă o reducere a personalului cu 2 posturi, statele de funcţiuni, în temeiul cărora sunt întocmite organigramele,  nu concordă cu acestea.

Deşi organigrama existentă în august 2009 prezintă pentru Secţia 3 în cadrul căreia funcţiona contestatorul un număr de 47 de posturi, statul de funcţiuni aferent cuprinde decât 41 de posturi.

Situaţie similară prezintă şi organigrama din noiembrie 2009, ulterioară concedierii, care deşi relevă existenţa a 45 posturi, creând o aparentă impresia că 2 posturi  au fost desfiinţate, care drept corespondent un stat de funcţiuni ce cuprinde 47 de posturi.

Aceste neconcordanţe  nu au putut fi demontate de către intimată, deşi instanţa a insistat asupra aspectelor respective, neputând astfel dovedi caracterul real al concedierii.

 Aşa fiind, instanţa constată că decizia de concediere a contestatorului este nelegală fiind  emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 40 alin 2 lit. a din Codul muncii şi  art. 65 alin 2 din Codul Muncii, motiv pentru care va admite contestaţia, va dispune anularea dispoziţiei nr. 207/11.08.2009 emisă de SC SECOM SA, va dispune reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior concedierii, va obliga intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul începând cu data de 16.09.2009 până la reintegrare şi va obliga intimata să efectueze menţiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al contestatorului.

Domenii speta

Spete similare