Articolul 160 ind.b alin.2 rap. la art.300 cod procedură penală privind verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive

 Art. 160 ind.b alin.2 rap. la art.3002 cod pr.pen. privind verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive.

Atunci când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a unei persoane,  nu se mai impune a fi menţinută  această măsură preventivă şi pe cale de consecinţă instanţa dispune punerea în libertate a persoanei împotriva căreia a fost luată o astfel de măsură, cu posibilitatea înlocuirii acesteia cu  una din măsurile preventive prevăzute de art.136 c.p.p.

( decizia penală nr.91/A/30.09.2009 a Tribunalului Mehedinţi, definitivă prin dec.pen.nr.968 din 14.10.2009 a Curţii de Apel Craiova )

Instanţa a fost investită cu judecarea în stare de arest preventiv a inculpatei S.E.F, pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art.26 c.p rap.la art.215 alin.1,3 c.p; art.288 alin.1 c.p; art.290 c.p; art.293 c.p; art.26 c.p combinat cu art.20 c.p rap. la art.215 alin.1,3 c.p cu aplic. art.75 lit.c c.p., toate cu aplic. art.33-34 c.p

În primă instanţă inculpata a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare cu interzicerea drept. prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II- a şi lit.b c.p. şi a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatei, în temeiul disp. art.350 c.p.p.

Instanţa de apel, reţinând că judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea unor dispoziţiile legale, cum ar fi cele prevăzute de art.356 c.p.p; art.482 c.p.p; art.484 c.p.p; art.317 c.p.p  care au atras nulitatea absolută a hotărârii pronunţate în cauza privind pe inculpata în speţă,  având în vedere şi perioada scursă de la data luării măsurii arestării preventive, aproximativ  1 an şi o lună, a apreciat că nu mai subzistă condiţia prev. de art.148 alin.1 lit.f teza a II-a c.p.p.

Astfel, s-a reţinut că lăsarea în libertate a inculpatei nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică , deoarece starea de pericol social a fost atenuată ca urmare a perioadei îndelungate de timp ce s-a scurs de la data arestării sale,  constatând lipsa unor probe care să vizeze sustragerea de la judecată a inculpatei, comiterea altor infracţiuni sau că ar putea încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influenţarea unei părţi din proces sau a unui martor sau că va exercita presiuni asupra vreunei victime.

În raport de aceste considerente, s-a concluzionat că menţinerea în continuare a stării de arest preventiv a inculpatei S.E.F. ar depăşi limita termenului rezonabil prevăzut de disp. art.5 paragraful 3 şi art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Cu această motivare s-a dispus punerea în libertate a inculpatei, precum şi înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, reţinându-se că la dosarul cauzei există suficiente indicii temeinice că inculpata a săvârşit fapte penale, care justifică luarea acestei măsuri împotriva sa.

Domenii speta

Spete similare