Recurs. Plângere împotriva ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Incălcarea dispoziţiilor art.6 pct.1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale art.66 alin.2 Cod penal.

PROCEDURĂ PENALĂ. CĂI DE ATAC.

Recurs. Plângere împotriva ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Incălcarea dispoziţiilor art.6 pct.1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale art.66 alin.2 Cod penal.

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială.

Indice alfabetic : Drept procesual penal.

. plângere împotriva ordonanţelor procurorului

. încălcarea dispoziţiilor art.6 alin.1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

. încălcarea dispoziţiilor art.66 alin.2 Cod penal.

Cod penal: art.66 alin.2

Cod procedură penală: art.2781

Prin respingerea expertizei solicitate de învinuit în cursul urmăririi penale s-a încălcat acestuia dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 alin.1 din Convenţie precum şi dreptul la apărare întrucât constatările tehnico-ştiinţifice au constituit probe împotriva învinuitului, fără ca acestuia să i se fi dat posibilitatea de a administra o probă contrară.

Tribunalul Brăila:  decizia penală nr.37/16.01.2007

Prin ordonanţa nr.3953/P/2005 procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului R.S. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 alin.1 Cod penal aplicând învinuitului sancţiunea administrativă a amenzii conform dispoziţiilor art.11 pct.12 lit.b în referire la art.10 lit.b1, art.181 Cod penal şi art.91 lit.c Cod penal, reţinând că în urma efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice grafoscopice, s-a stabilit că scrisul olograf depus pe două bordeouri de achiziţie a fost executat de către învinuit.

Soluţia a fost menţinută prin ordonanţa nr.967/II/21.08.2006 a Prim Procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

Prin sentinţa penală nr.2475/25.10.2006 a Judecătoriei Brăila pronunţată în dosar nr.2966/196/2006, în baza art.2781 al.8 lit.b Cod  procedură penală, s-au  admis plângerile formulate de petenţii R.S. şi Staţiunea de cercetare-dezvoltare agricolă Brăila (în continuare S.C.D.A.).

S-au desfiinţat ordonanţele nr.3953/P/2005 şi 967/II/2/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi s-a dispus trimiterea cauzei la acest Parchet în vederea redeschiderii  urmăririi penale şi a completării probatoriului cu o expertiză efectuată de „experţi care să îndeplinească garanţiile de independenţă şi imparţialitate impuse de art.6 alin .3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului spre a se stabili dacă învinuitul R.S. se face vinovat de alterarea celor două borderouri de achiziţie incriminate, prin depunerea cifrei 1 peste cifra 3 din grupul de cifre „2001” de la rubrica „data”, urmând a fi avute în vedere şi orice probe a  căror necesitate ar putea reieşi pe parcursul cercetărilor”.

Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila criticând-o pentru netemeinicie, susţinându-se că soluţia procurorului a fost dată în baza unui număr mare de probe, coroborate între ele, cu respectarea dispoziţiilor art.63-64 Cod procedură penală.

S-a apreciat pe de o parte că este irelevant faptul că în cauză s-a efectuat o constatare tehnico-ştiinţifică şi nu o expertiză, atât timp cât constatarea a conţinut informaţiile necesare formării unei convingeri cu privire la existenţa  faptei.

Pe de altă parte s-a apreciat că efectuarea unei expertize ar fi fost inutilă deoarece, fiind vorba de alterarea unei singure cifre, ar fi fost dificil de stabilit cui aparţine scrisul respectiv.

S-a mai susţinut că dispoziţiile art.6 alin.3 lit.d din Convenţia Europeană nu ar fi incidente în activitatea unităţilor de parchet, întrucât acestea nu au competenţa să se pronunţe definitiv şi irevocabil, dreptul la un  proces echitabil statuat prin  art.6 din Convenţie urmând a fi analizat exclusiv  în etapa cercetării judecătoreşti, cu atât mai mult cu cât, în privinţa probelor şi a mijloacelor de probă Convenţia lasă în sarcina statelor problema reglementării admiterii, forţei probante şi a sarcinii probei.

Că în acest sens, Curtea a arătat că „elementele de probă trebuie , în principiu, administrate în faţa acuzatului, în  şedinţă publică, în vederea unor dezbateri contradictorii”, astfel încât în discuţie este tot etapa cercetării judecătoreşti, moment decisiv pentru stabilirea faptei şi a vinovăţiei şi a pronunţării unei soluţii cu forţă obligatorie.

Concluzionând că probatoriul administrat în etapa de urmărire penală oferă indicii suficiente în ceea ce priveşte fapta şi vinovăţia şi că efectuarea în cauză a unei expertize nu ar fi necesară, pertinentă şi utilă cauzei, s-a solicitat în baza art.38515 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea sentinţei şi în rejudecare respingerea plângerilor petenţilor şi menţinerea rezoluţiilor Parchetului.

Prin decizia penală nr.37/16.01.2007 a Tribunalului Brăila s-a respins ca nefondat recursul menţinându-se sentinţa atacată.

In considerentele deciziei s-au reţinut următoarele:

La data de 14.098.2005 S.C.D.A. Brăila a depus o plângere împotriva conducerii S.C. Hatman SRL Brăila solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 Cod penal.

S-a susţinut în plângere că S.C.Hatman SRL Brăila, prin  reprezentant legal, a prezentat patru borderouri de achiziţie în cadrul unui proces civil, două dintre borderouri fiind modificate în sensul că peste în scrierea anului 2003 s-a înscris anul 2001 prin adăugarea peste cifra 3 a cifrei 1.

Urmare cercetărilor efectuate, la data de 4.03.2006 prin rezoluţia dată în dosarul nr.3953/P/2005, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a confirmat procesul verbal de începere a urmăririi penale dispusă de organul de cercetare penală împotriva învinuitului R.S. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.290 Cod penal.

In  cauză s-au efectuat două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.70168/20.01.2006 (filele 60-urmărire penală) şi nr.96557/22.02.2006 (filele 113-117 dosar urmărire penală) de către Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila, concluzionându-se că:

1. Scrisul olograf depus pe borderourile de achiziţie lapte de vacă de pe raza localităţilor Ariciu, Cuza Vodă, Olăneasca şi Latinu emise de către S.C. Hatman SRL Brăila la data de 09.08.2001, a fost executat de către Radu Stefănuţ.

2. Borderourile privind achiziţia de lapte de vacă de pe raza localităţii Cuza Vodă şi localitatea Olăneasca emis de S.C.Hatman SRL la data de 09.08.2001  au suferit modificări constând din dispunerea cifrei 1 peste cifra 3 din grupul de cifre „2001” depus la rubrica „data”.

3. Datorită cantităţii insuficiente de material scris supus examinării, nu se poate stabili scriptorul.

Invinuitul, atât personal cât şi prin  apărător (filele 239-240 dosar urmărire penală) a solicitat administrarea probei cu expertiză grafoscopică efectuată de un expert din cadrul I.N.E.C. Bucureşti susţinând că se impune această expertiză în raport cu complexitatea cauzei.

Prin ordonanţa din 2.05.2006 (fila 260 dosar urmărire penală) emisă de organele de cercetare penală, s-a respins cererea învinuitului apreciindu-se că aceasta „nu are temei, nefiind concludentă şi utilă cauzei”.

Tribunalul  a constatat că în mod temeinic şi legal instanţa de fond a reţinut că prin respingerea expertizei solicitate de învinuit în cursul urmăririi penale, s-a încălcat acestuia dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 al.1 din Convenţie precum şi dreptul la apărare întrucât constatările tehnico-ştiinţifice au constituit probe împotriva învinuitului, fără ca acestuia să i se fi dat posibilitatea de a administra o probă contrară.

Or, prin respingerea cererii s-au încălcat dispoziţiile art.66 alin.2 Cod procedură penală potrivit cărora în cazul când există probe de vinovăţie, învinuitul sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie, ceea ce învinuitului nu i s-a permis.

Mai mult, apare ca justificată aprecierea instanţei de fond cu privire la încălcarea garanţiilor instituite de art.6 alin .3 lit.d din Convenţie, ţinându-se cont că lucrătorii operaţiunii din cadrul Serviciului Criminalistic care au efectuat cele două constatări tehnico-ştiinţifice grafoscopice fac parte din aceeaşi structură cu organele de cercetare penală, care au stabilit vinovăţia învinuitului pe baza acestor mijloace de probă.

Deşi recursul de faţă s-a fundamentat pe argumentul că prevederile art.6 din Convenţie nu ar fi incidente în activitatea desfăşurată în cursul urmăririi penale, acest fapt este contrazis prin  jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel în cauza Bonisch contra Austriei invocată de instanţa de fond, Curtea a statuat că „faptul că reclamantul nu a avut posibilitatea de a propune un expert care să contrazică concluziile prezentate de expertul propus de procuror” reprezintă o încălcare a art.6 din Convenţie (Hotărârea din 6.05.1985, paragrafele 33-35).

Aşadar constatând că sentinţa atacată este temeinică şi legală, motivele invocate de Parchet nefiind de natură să conducă la reformarea hotărârii, recursul de faţă a fost respins ca nefondat, conform dispoziţiilor art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, cu consecinţa menţinerii sentinţei recurate.

Domenii speta

Spete similare