Cerere de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin donaţie. Teren cooperativizat.

Drept civil

Fond funciar

6. Cerere de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin donaţie. Teren cooperativizat.

Fiind vorba de un teren cooperativizat, dreptul de proprietate al pârâtei intimate s-a dobândit în baza Legii nr. 18/1991 şi nu cu titlu de donaţie, aşa cum se solicită a se constata.

Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ.,

dec. nr. 389/R/5 noiembrie 2008, nepublicată

Prin sentinţa civilă nr. 2528/2008 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a respins acţiunea civilă precizată de reclamanţii D. G., D. M., I. F., B. G. împotriva pârâtelor D. R., Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, fiind obligaţi reclamanţii, în solidar, să plătească pârâtei D. R. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii.

La termenul de judecată din data de 15 octombrie 2008, tribunalul, faţă de valoarea declarată a terenului obiect al litigiului de 40.000 lei, acceptată de reprezentantul pârâtei intimate D. R., a pus în discuţie calificarea căii de atac, stabilind în temeiul art. 2821 alin. 1 C.proc.civ. că hotărârea primei instanţe este supusă numai recursului.

Recursul declarat nu este fondat.

Imobilul în litigiu a fost cooperativizat, intrând astfel sub incidenţa dispoziţiilor speciale ale legilor fondului funciar.

Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 18/191, republicată, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face, în condiţiile legii fondului funciar, prin reconstituirea dreptului de proprietate, iar conform alin. 3 al aceluiaşi articol, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu s-a formulat doar de pârâta intimată D. R., în nume propriu, bunul figurând în registrul agricol la poziţia intimatei din anii 1959-1960 şi nu la poziţia antecesorului părţilor.

Aşa cum rezultă din interogatoriul luat pârâtei intimate D. R. terenul a fost primit de la tatăl părţilor în anul 1952, fiind preluat în proprietate cooperatistă de la pârâta intimată.

Fiind vorba de un teren cooperativizat, dreptul de proprietate al pârâtei intimate s-a dobândit în baza Legii nr. 18/1991 şi nu cu titlu de donaţie, aşa cum se solicită a se constata.

Actul care constată dreptul de proprietate al pârâtei intimate – titlul de proprietate nr. 8253/1995 – este în vigoare la momentul soluţionării prezentei acţiuni, chiar dacă valabilitatea sa formează obiect al dosarului nr. 8593/190/2006 al Judecătoriei Bistriţa, suspendat până la soluţionarea irevocabilă a prezentului recurs.

Atâta timp cât printr-o acţiune se contestă valabilitatea actului care a stat la baza dobândirii dreptului de proprietate şi se invocă un alt mod de dobândire a proprietăţii, se impunea suspendarea judecăţii prezentei acţiuni până la soluţionarea irevocabilă a dosarului având ca obiect constatarea nulităţii titlului de proprietate şi nu invers, însă acest aspect nu a fost contestat în prezenta cale de atac, suspendarea litigiului de fond funciar fiind solicitată chiar expres şi de reprezentantul reclamanţilor.

În aceste condiţii, în care titlul de proprietate face dovada dobândirii proprietăţii până la anularea lui prin hotărâre judecătorească, nu se poate reţine dobândirea de către pârâta intimată D. R. a dreptului de proprietate prin donaţie, actul de proprietate atestând cu certitudine dobândirea proprietăţii în temeiul legilor fondului funciar.

Neputându-se reţine proprietatea pârâtei intimate dobândită prin donaţie, problema raportului donaţiei nu se poate pune.

Nu este întemeiată nici cererea de constatare a calităţii de moştenitor a reclamanţilor după defunctul D. B., deoarece această cerere trebuie privită şi analizată în corelaţie cu celelalte capete de cerere.

Scopul urmărit prin promovarea unei asemenea cereri este aceea de a se stabili calitatea de moştenitori a reclamanţilor şi implicit dreptul lor la moştenirea terenului în litigiu în suprafaţă de 12.000 m.p.

Prin urmare, aşa cum rezultă din motivarea în fapt a acţiunii promovate, reclamanţii nu solicită constatarea unei simple stări de fapt, ci realizarea unui drept al lor – a dreptului de coproprietate asupra terenului de 12.000 m.p. obiect al prezentului litigiu.

Pe de altă parte, chiar dacă trecerea terenului de la poziţia defunctului D. B. (tatăl părţilor) la poziţia pârâtei intimate, ar fi apreciată ca o donaţie, nulă absolut pentru lipsa formei autentice, actul de donaţie viciat a fost confirmat de ceilalţi moştenitori tacit, prin necontestarea actelor emise în favoarea pârâtei intimate în baza legilor fondului funciar.

Conform art. 1167 alin. 3 C.civ., confirmarea sau ratificarea ori executarea voluntară a unei donaţii făcută de erezi după moartea donatorului ţine loc de renunţare atât în privinţa viciilor de formă, cât şi în privinţa oricărei alte excepţii.

O donaţie nulă absolut pentru neîndeplinirea condiţiei formei autentice dă naştere în persoana succesorilor unei obligaţii civile imperfecte care, fiind executată sau confirmată de bunăvoie şi în deplină cunoştinţă a cauzei de nulitate, nu dă naştere restituirii (art. 1092 alin. 2 C.civ.).

În mod indubitabil, reclamanţii recurenţi au cunoscut faptul reconstituirii dreptului de proprietate pe numele pârâtei intimate şi au ştiut că terenul înscris la poziţia acesteia a provenit de la defunctul lor tată.

Aceasta rezultă din poziţia reclamanţilor exprimată în cadrul dosarului nr. 2892/112/2005 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi al dosarului nr. 7346/2003 al Judecătoriei Bistriţa. Astfel, în cuprinsul precizării de la fila 136 din dosarul nr. 2892/112/2005 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, reclamanţii arată textual că pârâta intimată deţine un teren de 4600 m.p. identificat în titlul de proprietate nr. 8253/1995 tarlaua 144 parcela 33, care nu face obiectul dosarului, despre care ştiu că „a aparţinut tot lui D. B., dar intimata l-a revendicat singură fără să ţină seama de ceilalţi moştenitori legali”.

De asemenea, în cuprinsul recursului declarat împotriva deciziei nr. 11/A/2007 pronunţate în dosarul nr. 2892/112/2005, reclamanţii critică modalitatea de partaj învederând că o partajare conform solicitărilor acestora „ar fi creat cât de cât un echilibru, pentru că reclamanta intimată mai are o suprafaţă de 4600 m.p., în aceeaşi tarla, provenită de la antecesorul nostru, dar care i-a fost atribuit printr-un alt titlu de proprietate”.

În acelaşi timp, în cuprinsul convenţiei încheiate de reclamanţi la data de 3 iulie 1995 se arată că intimata a primit din terenul lui D. B., înainte de a se înscrie în CAP, suprafaţa de 2 ha de teren pentru care i s-a emis titlu de proprietate.

Chiar dacă în cuprinsul acţiunii introductive se invocă faptul că terenul în litigiu a constituit proprietatea antecesorului părţilor, este de remarcat faptul că pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia reclamanţii trebuiau să formuleze o cerere de stabilire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar.

Aceasta deoarece, aşa cum s-a arătat mai sus, reclamanţii au afirmat în permanenţă faptul că terenul de 12.000 m.p. a aparţinut antecesorului lor, astfel că nimic nu i-a împiedicat să solicite reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru acest teren.

Fiind în prezenţa unui imobil obiect al legilor fondului funciar, reconstituirea nu operează de drept, din oficiu, ci numai la cerere. Or, în privinţa terenului în litigiu reconstituirea s-a solicitat numai de pârâta intimată.

Nu se poate reţine critica întemeiată pe faptul neindicării modalităţii în care s-a respins acţiunea (ca neîntemeiată, inadmisibilă sau pe excepţia tardivităţii), deoarece aşa cum rezultă din considerentele hotărârii, instanţa a reţinut netemeinicia acţiunii promovate, respingând acţiunea pe fondul dreptului.

Nu este întemeiată nici critica privitoare la nesoluţionarea excepţiei prescripţiei invocată de pârâta intimată, invocată de reprezentantul reclamanţilor la termenul de judecată din data de 5 noiembrie 2008.

Pe de o parte, raportat la considerentele de netemeinicie ale acţiunii promovate reţinute de prima instanţă şi de instanţa de control judiciar, interes în invocarea excepţiei are pârâta intimată şi nicidecum reclamanţii recurenţi.

Aceasta întrucât dacă excepţia ar fi admisă, reclamanţii pierd dreptul de a mai solicita raportul donaţiei, iar dacă este respinsă soluţia respingerii acţiunii s-ar menţine pentru considerentele invocate în cuprinsul prezentei decizii, acelea că terenul a intrat sub incidenţa legilor fondului funciar, s-a dobândit de pârâta intimată prin reconstituire, reclamanţii recurenţi neformulând cerere de stabilire a dreptului lor de proprietate asupra acestui teren, ca moştenitori ai antecesorului lor D. B.

Pe de altă parte, în mod judicios în considerentele hotărârii atacate s-a relevat cu claritate faptul că problema prescripţiei nu poate fi pusă în contextul în care terenul nu s-a dobândit de pârâta intimată cu titlu de donaţie, ci cu titlu de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991.

3

Domenii speta

Spete similare