Instanţa competentă material a soluţiona o cerere de contopire a pedepselor aplicate prin hotărâri judecătoreşti străine, după recunoaşterea lor prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti

Decizie 9423/271/2009 din 03.07.2009


2.Instanţa competentă material a soluţiona o cerere de contopire a pedepselor aplicate prin hotărâri judecătoreşti străine, după recunoaşterea lor prin hotărârea Curţii  de Apel Bucureşti  (Decizia nr. 9423/271/2009)

Constată ca prin sentinţa penală nr. 821 din 3 iulie 2009 pronunţată de Judecătoria Oradea s-a respins cererea de contopire a pedepselor, formulată de condamnatul NAD, privind pedepsele de 4 ani şi 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1051/2004 a Judecătoriei Oradea; 2 ani 10 luni şi 15 zile închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 596/2 decembrie 2005 a Judecătoriei penale nr. 7 din Valencia-Regatul Spaniei; 1 an 15 luni şi 15  zile închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 14/11 ianuarie 2007 a Judecătoriei penale nr. 6 din Valencia – Regatul Spaniei, ultimele două sentinţe fiind recunoscute prin sentinţa penală nr. 133/2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul Nagy Andrei David, solicitând admiterea cererii de contopire formulata.

Analizând hotărârea atacată prin prisma recursului declarat în cauză, cât şi din oficiu, potrivit disp.art.385/6 al.l şi 3 C.p.p., cu privire la toate motivele de nelegalitate şi netemeinicie prev.de art.385/9 C.p.p., tribunalul apreciază recursul condamnatului este întemeiat dar pentru alte motive decât cele invocate.

Astfel, în prezent, potrivit fisei de penitenciar – fila 21 - condamnatul executa pedeapsa de 4 ani 10 luni în baza mandatului nr. 1576/2004 emis de către Judecătoria Oradea în baza sentinţei penale nr. 1051/2004 pronunţata de către Judecătoria Oradea în dosarul nr. 9322/2003, sentinţa prin care s-au contopit pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 508/2001, 1625/2001 şi 740/2002, toate ale Judecătoriei Oradea, aplicându-i-se o singura pedeapsa rezultanta.

De asemenea, pe numele sau s-a emis şi mandatul de executare numărul 176/2008 privind executarea pedepsei de 3 ani 25 de luni în baza sentinţei penale nr. 133/2008 pronunţata de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 8545/2007, dosar ce a avut ca obiect recunoaşterea sentinţelor penale nr. 596/2 decembrie 2005 a Judecătoriei penale nr. 7 din Valencia, respectiv sent. pen. nr. 14/2007 a Judecătoriei penale nr. 6 din Valencia. Prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti au fost recunoscute efectele sentinţelor de condamnare şi că s-a dispus transferarea persoanei condamnate în vederea continuării executării pedepselor într-un penitenciar din România.

Însă, atât din mandatul de executare nr. 176/2008 a Curţii de Apel Bucureşti, cât şi din sentinţa penala nr. 133/2008 a acestei instanţe rezulta ca infracţiunile pentru care NAD a fost condamnat de către instanţele spaniole au corespondent în legislaţia penala romana, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor prev. de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic şi art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 şi 3 Cod penal.

Potrivit art. 30 din Legea 365/2002 republicata competenta de a judeca în prima instanţa infracţiunile prevăzute de art. 24 şi 25 din aceasta lege revine tribunalului, iar potrivit art. 449 alin. 2 Cod de procedură penală instanţa competenta sa dispună asupra modificării pedepsei este instanţa de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul când cel condamnat se afla în stare de deţinere, instanţa corespunzătoare în a cărei raza teritoriala se afla locul de deţinere.

Fiind sesizata cu soluţionarea unui conflict de competenta materiala, ICCJ a stabilit prin încheierea nr. 4942/2006 ca este competent a judeca o asemenea cerere de contopire, sub aspectul competentei materiale, instanţa competenta sa judece în prima instanţa infracţiunile ce au format obiectul condamnării chiar daca recunoaşterea hotărârii de condamnare pronunţata în străinătate a fost dispusa conform legii de curtea de apel.

Faţă de cele de mai sus, constatând ca sub aspectul competentei materiale, nu judecatoria trebuia sa judece cererea de contopire ci Tribunalul, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod proc. penală, va admite recursul penal declarat de către condamnatul NAD împotriva sentinţei penale nr. 821 din 3 iulie 2009 pronunţată de Judecătoria Oradea, pe care o va casa în totalitate şi va dispune rejudecarea cauzei de către instanţa competentă Tribunalul Bihor