Fond funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 14927/180/2008, reclamantul F.M. a chemat în judecată pârâta Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar O., pentru ca prin hotărârea le se va pronunţa să fie obligată în temeiul art. 580 ind. 3 alin. 1 Cod procedură civilă să plătească în favoarea statului amendă stabilită pe zi de întârziere, iar în temeiul art. 1088 alin. 1 Cod civil să fie obligată a-i plăti reclamantului dobânda legală la debitul stabilit de BEJ C.I. având la bază titlul executoriu nr. 2681/09.05.2003.

Prin sentinţa civilă nr. 265/13.01.2009 pronunţată de Judecătoria Bacău s-a respins cererea ca nefondată.

Pentru a pronunţa sentinţa civilă de mai sus prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2681/09.05.2003 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 17861/2002, a fost admisă cererea formulată de reclamantul F. M. în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală O. fiind obligată pârâta sub sancţiunea de daune cominatorii de 30 lei pe zi de întârziere să întocmească documentaţia premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 1,38 ha teren arabil şi 3,25 ha teren pădure pe raza comunei O. pentru toţi moştenitorii defunctului F.I., conform rolului agrico1 şi să o înainteze spre soluţionare Comisiei Judeţene B.; a fost respinsă ca nefondată cererea de despăgubiri materiale; a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 47,80 lei cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 02.12.2008 reclamantul a precizat că pârâta a întocmit cu întârziere documentaţia premergătoare emiterii titlului de proprietate.

Prin urmare, pârâta şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa prin titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2681/09.05.2003, deşi cu întârziere. în consecinţă, în speţă nu mai sunt aplicabile prevederile art. 580 ind. 3 alin. 1 Cod procedură civilă, care reglementează situaţia în care debitorul nu îşi execută de bună - voie obligaţia de a face ce nu poate fi îndeplinită de o altă persoană.

Cererea de obligare a pârâtei la plata unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu apare ca nefondată, în condiţiile în care obligaţia a fost deja îndeplinită, anterior prezentei cereri de chemare în judecată.

Prin adresa din data de 27.04.2005 emisă de BEJ C.I. în dosarul de executare nr. 449/2003, debitoarei Comisia Locală O. i s-a solicitat să plătească creditorului F.M. suma de 20320 lei, din care 19320 lei reprezintă daune cominatorii pentru perioada 02.07.2003 (data la care sentinţa civilă nr. 2681/09.05.2003 a rămas definitivă) - 08.04.2005 (data la care a fost întocmit procesul - verbal de punere în posesie), iar suma de 1000 lei reprezintă cheltuieli de executare.

În prezenta cauză reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale la suma stabilită de executorul judecătoresc prin această adresă.

Instanţa a constatat însă că creanţa indicată în adresa emisă de executorul judecătoresc nu reprezintă o creanţă certă şi lichidă, pentru a fi incidente prevederile art. 1088 Cod civil privind dobânda legală.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 2681/09.05.2003 au fost stabilite daune cominatorii în sarcina pârâtei. Dar prin decizia nr. XX/12.12.2005, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii, statuând că hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, numai în limita daunelor-interese, compensatorii, dovedite ulterior, în faţa instanţei, cu ocazia transformării în astfel de daune a daunelor cominatorii.

Cum în speţă nu s-a făcut dovada transformării daunelor cominatorii în daune compensatorii, nici nu poate fi pusă problema stabilirii dobânzii legale aferente acestor daune.

Împotriva sentinţei civile nr. 265/13.01.2009 pronunţată de Judecătoria Bacău a declarat recurs reclamantul.

În motivarea recursului se arată că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 1088/1 Cod civil, a aplicat greşit dispoziţiile Dec. XX/2005 şi ale art. 1088/1 Cod civil, a schimbat înţelesul dispoziţiei deciziei XX/2005 cu privire la daunele interese la dispoziţiile art. 1088/1 Cod civil. Daunele interese nu pot fi decât dobânda legală care se aplică fără ca creditorul să facă dovada de vreo pagubă.

Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.

Recursul a fost declarat în termen, motivat şi este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

În recurs nu s-au administrat probatorii noi.

Analizând sentinţa civilă recurată prin prisma motivelor de recurs tribunalul constată următoarele:

Daunele cominatorii la care a fost obligată Comisia Locală O. prin sentinţa civilă nr. 2681/2003 pronunţată de Judecătoria Bacău reprezintă numai un mijloc de constrângere a debitorului obligaţiei, iar suma stabilită în cadrul acestor daune nu poate fi considerată certă şi lichidă astfel că revine instanţei de judecată îndatorirea ca după executarea obligaţiei respective, să transforme acele daune în daune interese compensatorii, stabilind potrivit regulilor de drept comun privind răspunderea civilă, suma ce reprezintă prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin întârzierea executării.

În acest sens fiind şi decizia XX/2005 a ICCJ.

Pentru a putea stabili dobânda legală prevăzută de dispoziţiile art. 1088 Cod civil, trebuie să existe o creanţă certă şi lichidă stabilită de o instanţă judecătorească şi nu de către executorul judecătoresc.

Astfel, faţă de cele reţinute mai sus tribunalul reţine că instanţa de fond a făcut o corectă interpretare a dispoziţiilor art. 1088 Cod civil şi a Deciziei XX a ICCJ.

Faţă de cele reţinute mai sus tribunalul, văzând şi dispoziţiile art. 312 al. 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare