Fond funciar

Dosar nr. 2782/205/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 767/R

Şedinţa publică de la 08 Mai 2009

Completul compus din:

S-a luat în examinare, pentru soluţionare,  recursul declarat de reclamantul ............. împotriva sentinţei civile nr. 2698/15.12.2008 pronunţată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr. 2782/205/2008 intimaţi fiind pârâţii …….

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns: recurentul reclamant asistat de av. …….. şi  intimata pârâtă ............. asistată de av. ….. . 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care:

…………  depune la dosar  împuternicire avocaţială emisă de Baroul Argeş pentru  intimata pârâtă ............. .

Recurentul reclamant solicită proba cu înscrisuri , sens în care depune la dosar un  borderou cu acte , un exemplar fiind comunicat apărătorului intimatei pârte ............. . 

Apărătorul intimatei pârte  ………… lasă la aprecierea instanţei proba cu înscrisuri solicitată de  recurentul reclamant  şi învederează instanţei că nu solicită termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul înscrisurilor comunicate la acest termen de judecată.

Tribunalul apreciază ca fiind utilă soluţionării cauzei proba cu înscrisuri solicitată de  recurentul reclamant , prin apărător, şi o admite .

Părţile prezente având pe rând cuvântul , învederează instanţei că nu mai au cereri de formulat .

Tribunalul , în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia .

Recurentul reclamant ............. solicită admiterea  recursului aşa cum a fost formulat în scris  şi pe care îl susţine  în şedinţa de judecată , casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond pentru administrare probe . 

Apărătorul intimatei pârâte .............  solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond ca fiind legală şi temeinică , cu cheltuieli de judecată .

?

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă, deliberând constată:

Prin  cererea introdusă  la  această  instanţă  şi înregistrată sub nr. 2782/205/2008 (Număr în format vechi 2797/2008)din 22 septembrie 2008 reclamantul ............. a chemat în judecată pe pârâţii …, ………,  .., ….., … şi ….  solicitând  ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună nulitatea  absolută în parte  a titlului  de proprietate 5132/19 ianuarie 1993 eliberat pe numele pârâtei  .............  pentru suprafaţa de 100 m.p., din suprafaţa de 500 m.p. înscrisă  în titlul  petentei în punctul ,,Acasă”.

În motivarea cererii  sale petentul  a arătat că suprafaţa  de 100 m.p. pentru care solicită anularea titlului de proprietate al petentei este proprietatea sa  pe care o justifică cu sentinţa de partaj 1779/R/2003  şi titlul de proprietate 58777/1994.

A arătat  de asemenea reclamantul  că pârâta în mod abuziv  şi cu acordul autorităţilor locale a înscris acest teren în titlul său de proprietate, a solicitat  punerea în posesie şi s-a  înscris  în evidenţele agricole cu terenul în discuţie , situaţie faţă de care solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În  susţinerea acţiunii  reclamantul a depus la  dosar în copie , decizia civilă nr. 1179/R/2003 a Curţii de  Apel Piteşti , titlurile de proprietate al său şi al pârâtei ............. , un set  de comunicări şi adeverinţe emise de Primăria....... şi copiile mai multor cereri adresate  comisiei locale .

Au fost solicitate  de către instanţă actele  care au stat la baza  emiterii  titlurilor  de proprietate 5132/1993 şi 58777/1994 , acte  înaintate de Comisia locală cu adresa nr. 3834/20 octombrie 2008 însoţită de actele solicitate (fila 43 -50 dosar) respectiv (52-57 dosar).

La  12 noiembrie 2008 pârâta  .............  a  formulat şi depus la dosar  întâmpinare şi cerere  reconvenţională ( fila 7… dosar ) prin care a solicitat obligarea  reclamantului .............  să-i  lase în deplină proprietate  şi posesie suprafaţa de circa 120 mp.  ce o deţine din trupul  ei de teren  de 500 mp.  din pct. ,, Acasă”  cu vecinătăţile  din  titlu fiind  un singur  trup de teren. 

În motivarea cererii  arată  pârâta că nu acaparează nici o suprafaţă de teren din  proprietatea reclamantului , între proprietăţi există un gard despărţitor  de mai mulţi ani .

Prin  sentinţa de partaj prin care reclamantului i  s-a atribuit suprafaţa de  350 mp. , în pct. …. s-au partajat pentru suprafeţele  din Titlu  nr. 58777/ 1993 ;aşa  cum rezultă din  cuprinsul deciziei civile  unde  la pag. 2 instanţa arată că masa succesorală se compune  din acele terenuri  din titlu .Deci reclamantul nu deţine două trupuri de  teren odată 360 şi altă dată  200 mp. ci este vorba de un singur trup de teren - cel din titlu .

Autorul  reclamantului  figura în evidenţele agricole cu  2 ari , iar  în actul primar  de proprietate în nr. 1385/1935 figurează la pct. 2  în acest punct  numai un ar. Titlul este emis  pentru 200 mp în acest punct astfel că chiar dacă prin sentinţa de partaj reclamantului  i-a fost atribuită suprafaţa de 360 mp., această suprafaţă nu are corespondent  în actele  primare .

Spre deosebire  de reclamant  suprafaţa de 500 mp  din pct. Acasă  înscrisă în titlul  său de proprietate  nr. 5132/1993  se regăseşte  în actul de partaj voluntar transcris la Grefa Judecătoriei sub nr. 213/ 1920 unde  la pct. 2 , autoarei sale ……… la lit. a , îi revine suprafaţa de 30 ari. dreptul de proprietate  pentru 500  mp. în mod  legal şi în calitate de persoană îndreptăţită în baza actelor  de proprietate . În fapt arată pârâta .............  că stăpâneşte ca urmare a acaparării de către reclamant  a suprafeţei de 120 mp , ce a avut loc prin mutarea gardului în interiorul  proprietăţii ei aşa  cum  s-a constatat  şi cu ocazia măsurătorilor .

Titlul său este eliberat anterior  titlului  reclamantului .

Reclamantul este  cel care deţine atât în titlu o suprafaţă mai mare de teren, faţă  de cât  era  îndreptăţit , acaparează din trupul acesteia din pct. Acasă pentru suprafaţa  pe care o acaparează reclamantul nu deţine acte primare .

Mai arată pârâta .............  că titlul  lor de proprietate este emis  cu respectarea legii având corespondent legal în actul  de partaj  voluntar transcris  sub. nr. 213/1920. Faptul că ulterior  reclamantul  printr-o sentinţă  ce nu îi este opozabilă dobândeşte o suprafaţă mai mare  nu îi  este opozabilă , în condiţiile în care  însăşi titlul este emis  pentru  o suprafaţă  mai mare  decât în actul primar  cu 100 m.p.

Sub aspect reconvenţional  pârâta a solicitat  să fie obligat  reclamantul  să-i lase în deplină proprietate şi posesie  suprafaţa de 120 mp pe care reclamantul o stăpâneşte abuziv în punctul Acasă, teren proprietatea pârâtei .

A depus pârâta  la dosar în copie actele  de la fila 76-84  dosar .

Părţile în proces  au solicitat  iar instanţa  le-a  încuviinţat proba cu acte  şi interogatoriul Comisiei  locale de Fond Funciar, răspunsurile  la interogatoriu  fiind  depuse la  fila 103, 104  dosar.

Judecătoria Câmpulung, prin sentinţa civilă nr. 2698 din 15 decembrie 2008 a admis excepţia invocată din oficiu şi a respins acţiunea formulată de reclamantul ............., domiciliat în ….. faţă de  pârâţii ……….., toţi cu domiciliul în ………..pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor, în  contradictoriu cu pârâţii …………, cu sediul în ……………, ………, cu domiciliul în comuna ……...

A fost respinsă acţiunea faţă de ceilalţi pârâţi ca nefondată şi s-a disjuns cererea reconvenţională formulată de pârâta ............., dispunând înregistrarea separată a acestei cereri şi acordarea termenului la 19 ianuarie 2009

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, părţile în proces  deţin terenuri învecinate  în punctul Acasă , ……… .

Pe numele  autorului  reclamantului a fost eliberat titlul de proprietate 58777/28 noiembrie  1994 ( fila 9 dosar) act în baza căruia  ulterior  s-a emis decizia  civilă  de partaj 333/21februarie 2003 irevocabilă şi decizia civilă 1179/R/2003 , reclamantului fiindu-i  atribuit între  altele  terenul din punctul Acasă în suprafaţă de 244 mp. În titlul de proprietate terenul învecinat cu proprietatea pârâtei figurează ca fiind în suprafaţă de 200 mp în punctul…….

S-a reţinut susţinerea reclamantului că în mod nelegal din terenul  proprietatea sa a fost înscrisă în titlul de proprietate al pârâtei suprafaţa de 100 mp pentru  care solicită anularea titlului  acesteia .

Aşa  cum a rezultat  din actele dosarului,  în titlul de proprietate emis pe numele pârâtei este  înscrisă suprafaţa de 500 mp teren în punctul Acasă .

La baza emiterii titlului de proprietate a stat actul de împărţeală  voluntară al autorilor  acestuia  din 20 aprilie  1920  şi evidenţele  agricole .

A rezultat  de asemenea  din actele dosarului că proprietăţile  părţilor în proces  sunt despărţite de gard în punctul Acasă şi că reclamantul deţine  o suprafaţă  mai mare de teren decât  cea înscrisă în titlul său de proprietate fapt  constatat de comisia  locală de fond funciar  şi reprezentanţii OCOT  şi consemnat în actele depuse  în copie  la fila 14, 24 , 30 , 82 şi 83 dosar). Reclamantul  de altfel  nu a contestat  această situaţie .

Şi în răspunsurile  date  la interogatoriul comisia locală  a susţinut că reclamantul deţine o suprafaţă  mai mare  de teren decât cea înscrisă în titlu .

A reţinut, de asemenea,  instanţa de fond că terenul înscris  în titlul de proprietate emis pe numele  pârâtei reprezintă vechiul amplasament al terenului menţionat în actul de partaj  voluntar 213/1920 , că autorul reclamantului conform  actului  de vânzare – cumpărare 1385/1935 pct. 2  deţinea  în punctul …. numai suprafaţa  de 1 ar şi că în titlul de proprietate i-a  fost  înscrisă suprafaţa de 200 mp.;că în acest punct  reclamantul stăpâneşte cum arătam o  suprafaţă mai mare de teren decât cea înscrisă  în titlu  şi că în titlul  de proprietate  emis pe numele pârâtei nu a fost înscrisă vreo  suprafaţă de teren proprietatea reclamantului  sau autorilor  săi.

De asemenea, prima  instanţă a reţinut că hotărârea  de partaj invocată de reclamant nu –i este opozabilă pârâtei .

Instanţa de fond  a  mai reţinut  că la  baza emiterii titlului de  proprietate  al pârâtei au stat actul primar al autorilor săi înscrierea din registrul agricol şi că reconstituirea dreptului s-a făcut asupra vechiului amplasament  fila 46-50 respectiv 78 -82 dosar .

Aşa  fiind  s-a reţinut că eliberarea  titlului de  proprietate al pârâtei  s-a efectuat cu respectarea disp. art. 11 şi următoarele  din Legea 18/1991 republicată şi că în privinţa acestui titlu nu  sunt incidente vreunul  din cazurile  de  nulitate  prevăzute  de art. III din Legea 169/1997 cu modificările  aduse  în Legea 247/ 2005 .

Raportat la obiectul acţiunii  introductive şi având în vedere că titlul  de proprietate contestat de reclamant a  fost eliberat în mod legal pârâtei  .............,  prima instanţă a reţinut că pârâţii …., ………. nu au calitate procesuală pasivă, deoarece sunt fiica pârâtei şi respectiv angajaţii ……...

Pentru aceste considerente instanţa  de fond a respins  ca nefondată  acţiunea şi  a disjuns  cererea  reconvenţională având în vedere disp. art. 165  C.proc. civ. în vederea judecării  separate .

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul ............., care susţine:

1.Sentinţa este netemeinică şi nelegală, pentru că prima instanţă a aplicat greşit art.III din legea nr. 169/1997,modificată prin Legea nr. 247/2005.

Actul primar din anul 1920, invocat de pârâta ............. (fila 80), atestă că străbunicul ei, ……, şi-a împărţit averea fiicelor: ……. Şi………..

…………, bunica maternă a pârâtei, a avut mai mulţi copii pe care i-a înzestrat.

La rândul său, pârâta a avut mai mulţi fraţi.

Deci este exclus ca pârâta să fi moştenit de la mama sa întreaga suprafaţă de 30 ari, primită de ………..

Pârâta nu a solicitat prin cererea de reconstituire terenul de 4 sau de 5 ari, cămin de casă, iar în cererea nr.473/7.03.1991 (fila 46) există un fals grosolan,  fiind adăugată suprafaţa de 4 ari-cămin casă.

Ceilalţi fraţi ai pârâtei nu contestă dreptul de proprietate al reclamantei.

Instanţa trebuia să verifice dacă cele două titluri se suprapun, admiţând proba cu martori, cercetare locală şi expertiză.

Titlurile se suprapun pe cca.120 m.p., dar reclamantul nu ocupă din terenul pârâtei.

Gardul dintre proprietăţile părţilor a fost edificat de pârâtă, iar reclamantul nu l-a modificat.

Pârâtei i s-a emis 2 procese verbale de punere în posesie, însă a depus la dosar doar unul.

Pârâta are dreptul numai la 200 m.p. , cu cât a figurat înscrisă în rolul agricol.

2.Instanţa a respins în mod greşit acţiunea faţă de pârâţii ……., ….. şi ……….., deoarece aceştia au calitate procesuală.

….. şi ………. au fost Primarul şi respectiv Secretara Comisiei Locale …………., la data eliberării titlului de proprietate către pârâtă şi au falsificat cererea de reconstituire a pârâtei.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct.7 c.proc.civ.

Examinând actele dosarului şi sentinţa recurată, tribunalul va reţine:

Din argumentele redate în cuprinsul motivelor de recurs rezultă că nu se invocă nemotivarea hotărârii şi nici faptul că motivele ar fi contradictorii sau străine de natura pricinii .

Ca atare, motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 c.proc.civ., este greşit indicat.

Tribunalul, în raport de dispoziţiile art.306 alin.3 c.proc.civ., va proceda la încadrarea argumentelor recurentului în motivele prevăzute de art.304 c.proc.civ.

În plus, tribunalul, în raport de dispoziţiile art.3041 c.proc.civ., va examina cauza sub toate aspectele , reţinând că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care , potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel.

Din argumentele recurentului, rezultă că se critică sentinţa sub aspectul greşitei interpretări a probelor (netemeiniciei) şi sub aspectul greşitei aplicări a legii (art.304 pct.9 c.proc.civ.).

Primul motiv de recurs este nefondat.

Prin titlul de proprietate nr.58777/28.11.1994(fila 9), reclamantul ………, împreună cu ……., au obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 6.750 m,.p. pe raza satului ……, în calitate de moştenitori ai autorului ………. În această suprafaţă se includ şi 450 m.p. curţi construcţii.

Ulterior, prin decizia civilă nr.333/21.02.2003 a Tribunalului Argeş, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1179/R/23.06.2003 a Curţii de Apel Piteşti (filele 5-7), reclamantul şi ………. şi-au partajat terenul înscris în titlul de proprietate nr. 58777/28.11.1994.

În registrul agricol din perioada 1959-1963 (fila 16), autorul reclamantului apare înscris cu suprafaţa e 2 ari în pct.”……...

Însă, prin actul de vânzare cumpărare nr.335/1385/12.06.1935 (fila 27), autorul reclamantului a cumpărat de la mama sa două suprafeţe: de 2 ari şi de un ar în pct.”În Vale”.

Ulterior, pentru suprafaţa de un ar, din actul de vânzare cumpărare, reclamantului i s-a eliberat procesul verbal de punere în posesie din 11 iunie 1996 (filele 82 şi 104).

Pârâta ............. a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8.020 m.p. pe raza ………, sens în care i s-a eliberat titlul de proprietate nr.5132/19.01.1993. În această suprafaţă se includ şi 500 m.p. curţi construcţii (fila 77).

La baza reconstituirii dreptului de proprietate către pârâtă a stat actul de partaj voluntar autentificat sub nr.231/20.04.1920 la Judecătoria Mixtă Câmpulung (filele 78-80,103 şi 104).

Tribunalul reţine că pentru soluţionarea cauzei era esenţială proba cu expertiză tehnică, pentru a se transpune în teren titlurile de proprietate eliberate părţilor, precum şi actele primare care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate.

Numai în măsura în care prin expertiză se concluziona că titlurile de proprietate  emise părţilor vizează acelaşi teren, se putea proceda la verificarea legalităţii emiterii titlului contestat.

Or, prima instanţă a manifestat rol activ(art.129 c.proc.civ.) şi a pus în discuţia părţilor necesitatea administrării probei cu expertiză tehnică.

Însă, reclamantul, care a beneficiat de apărare calificată, nu a fost de acord cu administrarea acestei probe (fila 119),  situaţie în care proba nu s-a administrat din culpa procesuală a acestei părţi.

În raport de situaţia de fapt reţinută mai sus, tribunalul apreciază că titlul de proprietate contestat a fost eliberat pârâtei cu respectarea prevederilor legii fondului funciar,  întrucât pârâta a respectat procedura funciară specială şi a probat ca autoarea sa a deţinut în proprietate teren în punctul în litigiu.

Motivul doi de recurs este nefondat, deoarece  prima instanţă a reţinut în mod temeinic şi legal că pârâţii ….., ……. şi …….. nu au calitate procesuală pasivă.

Astfel, titlul de proprietate  nr.5132/19.01.1993, contestat, a fost eliberat doar pe numele pârâtei ............., ceilalţi 3 pârâţi nefigurând în acest act.

În raport de limitele investirii (constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate), cei trei pârâţi nu sunt părţi în raportul juridic dedus judecăţii.

Pentru considerentele expuse, în baza art.312 rap.la art.3041 şi art.304 pct.9 c.proc.civ., recursul va fi respins ca nefondat.

În baza art. 274 c.proc.civ., recurentul, ca parte căzută în pretenţii, va fi obligat să plătească intimatei ............. cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând  onorariu de avocat (fila 28).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul ............. împotriva sentinţei civile nr.2698/15.12.2008 pronunţată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr.2782/205/2008 intimaţi fiind pârâţii ……, ……., ............., ………, ……… şi  …….

Obligă recurentul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către ............. .

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 08.05.2009, la Tribunalul Argeş – Secţia Civilă.

7

Domenii speta

Spete similare