Cerere de rejudecare. Denumirea greşită a cererii.

Asupra cauzei penale de faţă,

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mureş sub dosar nr. 1791/26 martie 2009 şi clarificată în faţa instanţei de apel, d-l Xxa precizat că, prin actul iniţial denumit de el « apel peste termen » şi prin care a solicitat judecarea din nou a pricinii, a urmărit să i se rejudece cauza de către Judecătoria Tg.-Mureş, pentru a putea să înfăţişeze acestei instanţe apăsările după care el nu este vinovat de comiterea infracţiunilor pentru care a fost condamnat în lipsă prin sentinţa penală nr. 424/1 aprilie 2008 a Judecătoriei Tg.-Mureş, să propună şi să obţină în prezenţa lui ascultarea unor martori care pot confirma cele pe care el le susţine.

Analizând materialul dosarului, se reţin următoarele:

Din lucrările dosarului nr. 6152/320/2007 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 424/1 aprilie 2008 a Judecătoriei Tg.-Mureş, rezultă că judecata în prim grad în privinţa d-lui Xxs-a făcut in absentia, acesta neluând niciodată cunoştinţă personal de citaţiile emise pe numele lui şi nici de hotărârea de condamnare, iar executarea pedepsei aplicate prin această sentinţă a început în urma predării lui de către autorităţile judiciare slovace pe baza mandatului european de arestare emis de Judecătoria Tg.-Mureş.

La termenul fixat de Tribunalul Mureş, chestionat fiind, petentul a arătat expres că urmăreşte ca pricina sa să îi fie rejudecată în prezenţa lui de către Judecătoria Tg.-Mureş, avocatul său specificând că temeiul de drept al cerererii îl constituie art. 5221 C. pr. Pen. şi nu art. 365 C. pr. Pen.

În aceste circumstanţe, văzând specificul cauzei, manifestarea de voinţă a petentului privind rejudecarea cauzei sale in presentia de către instanţa de prim grad, precum şi faptul că înstanţa nu este ţinută de denumirea cererii introductive, fiind obligată să fixeze ea legea aplicabilă litigiului atunci când actul iniţial este imp+recisă, la speţă considerăm că sunt incidente dispoziţiile art. 5221 C. pr. Pen., privind rejudecarea celui judecat în lipsă, în urma extrădării, cu specificarea că acest text este pertinent şi în cazul predării pe baza unui mandat european de arestare, întrucât, în esenţă, mandatul European nu este altceva decât o extrădare simplificată la nivelul statelor Uniunii Europene.

Întrucât competentă să statueze asupra cererii de rejudecare este instanţa care a pronunţat hotărârea în lipsă, în speţă Judecătoria Tg.-Mureş, şi nu instanţa ierarhic superioară acesteia, în temeiul art. 42 C. pr. Pen., vom declina în favoarea Judecătoriei Tg.-Mureş, competenţa de soluţionare a cererii de rejudecare în cauza finalizată prin sentinţa penală nr. 424/1 aprilie 2008 a Judecătoriei Tg.-Mureş, cerere formulată, în baza art. 5221 C.pr. pen., de către petentul Xx.

Cheltuielile judiciare. Văzând dispoziţia acestei instanţe de desesizare, potrivit art. 192 alin. 3 C. pr. Pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul avocatului numit din oficiu, în cuantum de 200 lei se va plătidin fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare