Infracţiunii prev. de art.174 – 175 lit.c si d c.p.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul R.M.- trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.174 – 175 lit.c si d c.p.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 23.04.2009 fiind consemnate în încheierea din acea zi, când, instanta având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 30.04.2009 si în urma deliberarii avute a pronunţat următoarea solutie,

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi din 21.01.2009 a fost trimis în judecată inculpatul R.M., domiciliat în F., str.N.T. nr., bl., et., cam., arestat în Penitenciarul Slobozia, pentru săvârşirea infractiunii de omor calificat, prev. de art.174 al.1 – 175 al.1 lit.c si d c.p., faptă săvârşită pe raza orasului F., judetul C.

Din actele si lucrările dosarului, respectiv, declaraţii victimă, declaraţii inculpat, declaraţii martor, acte medicale, raport de expertiză psihiatrică, desfăşurător convorbiri telefonice, tribunalul reţine în fapt următoarea situaţie:

La data de 12.07.2008, lucrătorii politiei orasului F., au fost sesizati telefonic prin seriviciul special 112 de către inculpatul R.M. cu privire la faptul că, în aceeaşi zi, acesta a agresat-o fizic pe mama sa cu picioarele, pe fondul unei crize de nervi, motivat de faptul că aceasta nu s-a putut deplasa pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, fiind imobilizată la pat din cauza bolii.

Deplasându-se la locuinţa indicată de inculpat, organele de poliţie au constatat că victima S.A., mama inculpatului R.M. imobilizată la pat, prezenta numeroase leziuni în zona capului şi echimoze pe corp, motiv pentru care a fost transportată si internată la Spitalul clinic de urgenţă Sf.Pantelimon din Bucureşti cu diagnosticul „leziuni hemoragice intracerebrale de vîrste diferite”.

La data de 24.07.2008, în timp ce se afla internată în sectia ATEI a unităţii spitalicesti mentionate a intervenit decesul acesteia.

Înainte de a se produce decesul victimei S.A., mai precis cu două zile înainte, s-a reuşit luarea unei declaraţii acestei părţi.

Din declaraţie rezultă că aceasta a fost lovită de fiul său cu palmele peste faţă pentru că îşi făcuse necesităţile fiziologice pe ea. A mai declarat că în repetate rânduri a fost agresată fizic de fiul ei, inculpatul în cauză, dar de frica acestuia nu a dorit să reclame agresiunile.

Fiind audiat, pe parcursul urmăririi penale, imediat după săvârşirea agresiunii faţă de mama sa, cît si după decesul acesteia, inculpatul R.M. nu a recunoscut comiterea infracţiunii explicând traumatismele si leziunile suferite de victimă prin aceea că aceasta încerca adesea să se ridice din pat si din cauza bolii nu îşi putea ţine echilibrul şi cădea lovindu-se de pat sau de podea.

Pentru a-şi dovedi nevinovăţia, inculpatul a pus la dispoziţia organelor de anchetă telefonul mobil cuprinzînd înregistrări audio video al căror conţinut o prezenta pe mama sa, fiind lăsată cu intenţie să stea pe propriile picioare, iar aceasta îşi pierdea echilibrul şi cădea, lovindu-se în cădere.

Tot în faza de urmarire penală inculpatul a revenit si a arătat că în ziua de 12.07.2008, întorcându-se acasă a găsit-o pe mama sa plină de fecale pe care le ducea la gură si atunci a făcut o criză de nervi ţipând la ea dar fără a o lovi, iar cînd s-a întors cu spatele la ea pentru a lua albia să o spele a auzit o bufnitură si a văzut-o căzută din pat si curgîndu-i sânge din nas motiv pentru care a chemat salvarea.

După prezentarea concluziilor raportului de necropsie, a revenit si asupra acestor declaratii precizând că în ziua respectivă, găsind-o pe mama sa murdară pe tot corpul de fecale şi ţinând un pampers în mână plin de fecale pe care încerca să-l ducă la gură, s-a înfuriat, pierzându-şi cunoştinţa si a intrat în panică. A mai arătat că s-a aflat în stare de inconştienţă până la sosirea organelor de poliţie şi că în acest interval de timp este posibil să o fi lovit pe aceasta.

Din desfăşurătorul convorbirii înregistrată ca urmare a apelului de urgenţă 112 rezultă că inculpatul a apelat la acest număr de urgenţă de pe numărul de telefon 07xxxxxxxx, (telefonul inculpatului) informând că mama lui a fost paralizată şi făcând o criză de nervi inculpatul a bătut-o rău de tot lovind-o cu piciorul şi întrucât nu mai ştia dacă mai trăieşte a solicitat ajutor.

Din raportul medico legal de necropsie nr.A3/1162/2008 rezultă că moartea victimei S. A. survenită la data de 24.07.2008 în Spitalul clinic de urgentă Sf.Pantelimon Bucuresti a fost violentă, ea fiind consecinţa traumatismelor cranio si viscerocerebral cu factura de piramidă nazală, hemoragie subdurală şi subarahnoidiană ce a determinat internarea în spital unde pe fondul unei evoluţii progresiv deteriorative a survenit decesul printr-o complicaţie respiratorie, infecţioasă bronhopneumonie.

Prin acelaşi act medical s-a mai arătat că evoluţia nefavorabilă spre deces a fost influientată si de patologia preexistentă, predominant cardio vasculară, stare de denutriţie a victimei si leziunile traumatice care au impus internarea în spital.

S-a mai stabilit că leziunile de pe corpul victimei nu se puteau produce prin autoprecipitarea victimei ci doar printr-o agresiune externă, ele fiind consecinţa firească a agresiunilor prin lovirea victimei săvârşite de acesta.

Audiat în faza de cercetare judecătorească inculpatul nu a recunoscut infracţiunea de omor reţinută în sarcina sa, precizând că victima a căzut din pat si s-a lovit la nas iar el i-a dat o singură palmă înainte de a suna la salvare, enervat fiind de faptul că făcuse pe ea si se murdărea cu fecalele. A mai arătat că victima care era mama sa, era bolnavă şi nu se putea deplasa având nevoie de ajutor din partea lui pentru a putea merge. Din cauza bolii obişnuia să îşi facă necesităţile fiziologice pe ea si să se murdărească cu fecale, lucru care îl enerva cumplit pentru că se murdărea atît pe ea cît si obiectele din jur.

A mai arătat că această situaţie l-a afectat foarte mult din punct de vedere psihic, fiind si el foarte bolnav si acest comportament al mamei sale i-a produs o tulburare care l-a determinat să o lovească pe mama sa.

Din raportul de constatare medico legală nr.909/18.09.2008 emis de SML Călăraşi, rezultă că numitul R.M. are discernământul faptelor sale diminuat, având capacitatea critică a conţinutului si consecinţele faptelor sale scăzută, diagnosticul stabilit fiind „tulburare de personalitate, distimică, decompensată, depresiv cu interferenţe toxice etanolice”.

Inculpatul a solicitat prin apărător, achitarea în baza art.10 lit.a c.p.p., respectiv fapta nu există, pentru infracţiunea prev. de art.174-175 al.1 lit.c si d c.p., susţinând că nu a lovit-o ci aceasta a căzut datorită faptului că nu se putea sprijini pe picioare si s-a lovit, decesul survenind ca urmare a acestor lovituri.

A mai solicitat schimbarea încadrării juridice din infractiunea de omor calificat în infracţiunea prev. de art.183 c.p., respectiv lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte precum şi reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art.73 lit.b pentru infracţiunea de omor calificat.

Tribunalul, în raport de actele medicale si de probele administrate în cauză, reţine că fapta sîvârşită de inculpat intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat iar nu pe cea de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 c.p.

Ceea ce deosebeşte infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte de infracţiunea de omor, săvîrşită cu intentie indirectă, este împrejurarea, că deşi în ambele cazuri loviturile sunt aplicate cu intentie în primul caz moarte victimei s-a produs din culpă, inculpatul neprevăzând acest rezultat, desi trebuia si putea să-l prevadă, pe când, în cazul celei de-a doua, rezultul letal a fost prevăzut, dar inculpatul, cu toate că nu l-a urmarit sau dorit, l-a acceptat în mod conştient.

Pentru o caracterizare corectă a infracţiunii, trebuie să se demonstreze nu numai existenţa faptului material, săvârşit de inculpat, dar şi poziţia subiectivă a acestuia, intenţia cu care el a acţionat.

Stabilirea intenţiei în cazul în care inculpatul, manifestîndu-se violent, a provocat moartea victimei, se face pe baza aprecierii tuturor împrejurărilor anterioare, concomitente sau posterioare săvîrşirii faptei.

Cu alte cuvinte, desi pozitia subiectivă a făptuitorului – intenţia de a ucide sau intentia de a provoca numai suferinte fizice sau vătămări corporale – se deduce de regulă din materialitatea acţiunii – inacţiunii săvîrşite, aceasta nu exclude folosirea ca elemente de convingere si altor împrejurări, sau mijloace de probă. Din rândul acestora, se impun atenţiei mai ales raporturile anterioare dintre autor si victimă, comportarea inculpatului faţă de victimă, etc.

În speţă, deşi inculpatul a susţinut că nu a vrut să-şi omoare mama, ci doar i-a dat acesteia o palmă pe fondul unei puternice tulburări provocate de comportamentul anormal al mamei sale, în funcţie de leziunile provocate victimei, zonele anatomice vizate, obiectul cu care aceste leziuni au fost create (lovituri cu picioarele si cu pumnii), tribunalul apreciază că inculpatul chiar dacă nu a avut intenţia directă să-şi omoare mama, a acceptat totusi producerea rezultatului letal, acţionând cu intenţie indirectă.

Din convorbirea efectuată între inculpat si serviciul de urgentă 112, rezultă că acesta a bătut-o rău de tot pe mama lui spunând că nu stie dacă mai trăieşte pentru că a făcut o criză de nervi si a lovit-o cu piciorul.

De asemenea, pentru caracterizarea infracţiunii de omor este relevant si comportamentul inculpatului înainte de săvârşirea faptei. Astfel, chiar din probele puse de el la dispozitia organelor de anchetă, respectiv înregistrări audio video efectuate pe teleonul său mobil, rezultă că acesta o înregistra pe mama sa când o lăsa cu intentie să stea pe propriile picioare, iar aceasta din cauza bolii de care suferea îşi pierdea echilibrul si cădea lovindu-se în cădere.

Din actele medicale si din pozele aflate la dosarul cauzei, rezultă că victima se afla într-o stare de subnutriţie si inculpatul trebuia să prevadă faptul că orice lovitură aplicată putea să conducă la decesul victimei.

Tribunalul în raport de probatoriul administrat, va respinge si cererea de achitare în baza art.10 lit.a c.p.p. formulată de inculpat.

Din raportul de necropsie rezultă că leziunile traumatice şi urmele prezentate la nivelul mandibulei continuate în regiunea gîtului, antero-lateral dreapta se aflau într-o zonă concavă şi nu se puteau produce prin autoprecipitarea victimei ci doar printr-o agresiune externă. Concluziile medicale indică neechivoc faptul că leziunile victimei nu puteau fi produse prin cădere aşa cum susţine inculpatul, ele fiind consecinţa firească a agresiunilor prin lovirea victimei săvîrşită de acesta.

Aceste concluzii medicale se coroborează cu conţinutul convorbirii ce a avut loc între inculpat si serviciul de urgentă 112, precum şi cu declaraţia dată de victimă înainte de a deceda, rezultând cu certitudine vinovăţia inculpatului si săvârşirea infracţiunii de către acesta.

Apărarea formulată de inculpat cu privire la faptul că a acţionat sub impulsul unei puternice tulburări provocate de comportamentul mamei sale nu poate fi reţinută.

Provocarea din partea victimei nu se regăseşte în materialul probator administrat în cauză astfel că tribunalul o va înlătura ca neântemeiată.

In drept, fapta inculpatului R.M. care în ziua de 12.07.2008 i-a aplicat mamei sale S.A., imobilizată de boală la pat, multiple lovituri cu pumnii si picioarele producându-i traumatisme si leziuni ce au generat moartea acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat prev. de art.174 – 175 lit.c si d c.p.

Ca circumstanţă personală (dar nu ca element de înlăturare a răspunderii penale) instanţa mai reţine si boala de care suferă inculpatul, respectiv tulburare de personalitate distimică, decompensată, depresiv cu interferenţe toxice etanolice, ceea ce determină aplicarea unei pedepse circumscrise la minimul special prevăzut de lege.

La individualizarea pedepsei ce urmează a se aplica inculpatului, tribunalul, va avea în vedere dispoziţiile prev. de art.72 c.p. respectiv, faptul că inculpatul este fără antecedente penale, poziţia nesinceră a inculpatului, natura infracţiunii, modalitatea si împrejurările săvârşirii acesteia, gradul sporit de pericol social al faptei săvîrşite, urmarea produsă.

Tribunalul apreciază că scopul pedepsei si reeducarea inculpatului nu se pot realiza decît printr-o executare în regim de detentie cu aplicarea art.71 c.p. si a art.113 c.p., inculpatul urmând să efectueze tratament medical pe timpul executării pedepsei până la însănătoşire.

Urmează a mentine starea de arest a inculpatului si conform art.88 c.p. urmează a deduce din pedeapsa pronunţată perioada arestării preventive de la 5.08.2008 la zi.

Urmează a aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art.67 c.p. privind degradarea militară.

In ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, tribunalul constată că s-a constituit parte civilă numai Spitalul de urgentă Sf. Pantelimon Bucuresti cu contravaloarea cheltuielilor ocazionate de internarea victimei, rudele victimei S.A., neconstituindu-se părti civile în cauză.

Urmează a admite cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul de urgentă Sf.Pantelimon Bucuresti si a obliga inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 5883,50 lei, reprezentând c/val. cheltuielilor ocazionate de internarea victimei precum si la plata dobânzii aferente sumei acordate, începând de la data rămânerii definitive a prezentei sentinte si pînă la achitarea debitului.

Urmează a obliga pe inculpat către stat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, sumă ce se va avansa din fondurile MJLC.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererile formulate de inculpatul R.M., prin apărător, de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art.174 – 175  alin.1 lit.c si d c.p. în infracţiunea prev. de art.183 c.p., de achitare în temeiul art.10 lit.a c.p.p. pentru infracţiunea prevăzută de art.174 – 175 alin.1 lit.c si d c.p. si de reţinere a  circumstanţei atenuante prev. de art.73 lit.b c.p. pentru infracţiunea prev. de art.174 – 175 alin.1 lit.c si d c.p.

În baza art.174- 175 alin.1 lit.c si d c.p. condamnă pe inculpatul R.M. – fiul lui A. şi A., născut la x.xx.xxxx în B., CNP xxxxxxxxxxxxx, la 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a si b c.p. pe o perioadă de 5 ani.

În baza art.71 c.p. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.64 lit.a si b c.p. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la terminarea executării pedepsei.

Menţine starea de arest a inculpatului şi conform art.88 c.p. deduce din pedeapsa pronunţată perioada arestării preventive de la 5.08.2008 la zi.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art.67 c.p. privind degradarea militară.

În baza art.113 c.p. obligă pe inculpatul R.M. la efectuarea de tratament medical în timpul executării pedepsei, până la însănătoşire.

Ia act că partea vătămată R.M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Admite cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul de urgenţă „Sf.Pantelimon” Bucureşti şi obligă inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 5883,50 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de internarea victimei, precum şi la plata dobânzii aferente sumei acordate, începând de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la achitarea debitului.

Obligă pe inculpat către stat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, sumă ce se va avansa din fondurile MJLC.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi partea vătămată R.M. şi de la comunicare pentru inculpat si spital.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30.04.2009.

Domenii speta

Spete similare