Furt calificat

Sentinţă penală 967 din 10.11.2011


Aplicarea pedepselor accesorii prevazute de art. 71 Cod penal

Prin rechizitoriul nr. emis la data de 29.09.2011 de Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti si înregistrat pe rolul acestei instante la data de 30.09.2011, a fost trimisa în judecata în stare de arest preventiv inculpata AP, pentru savârsirea infractiunilor de furt calificat prevazuta de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a C.pen. si violare de domiciliu prevazuta de art. 192 alin. 1, 2 C.pen cu aplicarea art.33 lit.a  C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, în esenta, ca în data de 19.07.2011, în jurul orei 16.30, inculpata a mers împreuna cu numita GA la domiciliul partii vatamate P P, unde G A, motivând ca vine din partea unui vecin sa îi ofere alimente, a solicitat sa i se permita accesul în bloc si ulterior în locuinta. În timp ce partea vatamata discuta cu numita G A în bucatarie, inculpata AP, profitând de faptul ca usa de acces nu fusese asigurata, a intrat în locuinta, fara a i se fi permis accesul si a sustras din sifonierul aflat în sufragerie doua costume barbatesti, iar de sub cuvertura canapelei din acceasi camera, un plic ce continea suma de 1600 lei.

Totodata, prin acelasi rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei si trimiterea dosarului Sectiei 21 Politie în vederea continuarii cercetarilor fata de învinuita GA pentru a se stabili care a fost contributia sa la savârsirea faptelor pentru care s-au efectuat cercetari în prezenta cauza, având în vedere contradictiile existente între declaratiile acesteia si celelalte probe administrate în cauza.

Pentru a retine situatia de fapt mai sus enuntata, in cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: declaratie inculpat (filele 66-67, respectiv 78-82 dup) declaratia partii vatamate P.P. (filele 9 – 12 dup); declaratia martorului T M (filele 39 dup), proces verbal de cercetare la fata locului (filele 19-28 dup), process verbal de recunoastere plansa foto (filele 14-18 dup), raport de constatare tehnico-stiintifica dactiloscopica (filele 29-37 dup), fisa cazier judiciar (fila 74-76 dup.)

La termenul de judecata din data de 20.10.2011, înainte de începerea fazei cercetarii judecatoresti, inculpata a solicitat ca judecata sa se faca în baza probelor administrate în faza de urmarire penala, conform procedurii prevazute de art.3201 C.pr.penala, întrucât a aratat ca recunoaste în totalitate faptele retinute în sarcina sa,  are cunostinta care sunt probele administrate în faza de urmarire penala, probe pe care si le însuseste; de asemenea, a precizat inculpata ca este de acord cu achitarea prejudiciului solicitat de partea civila (fila 28 dosar fond).

Analizând, conform procedurii prevazute de art.3201 C.pr.penala,  probatoriul administrat în cauza în faza de urmarire penala, instanta retine aceeasi situatie de fapt ca si cea retinuta prin actul de sesizare a instantei, în sensul ca:

La data de 19.07.2011, în jurul orei 16.30, inculpata a mers împreuna cu învinuita GA la domiciliul partii vatamate P P din sectorul 6 Bucuresti, au sunat la interfon si una dintre ele a solicitat sa i se permita accesul pe motiv ca vine sa îi ofere alimente de la un vecin. Partea vatamata crezând ca vine din partea martorului T Mi, a permis accesul în bloc si ulterior în locuinta numitei G A. În timp ce aceasta din urma discuta cu partea vatamata în bucatarie, inculpata profitând de faptul ca usa de acces nu era asigurata, a patruns în locuinta, fara a i se fi permis accesul si a sustras din sifonierul aflat în sufragerie doua costume barbatesti, iar de sub cuvertura canapelei din aceeasi camera, suma de 1600 lei.

Situatia de fapt astfel retinuta reiese din coroborarea declaratiei data de inculpata în fata organelor de cerecetare penala (filele 81-82 dup.), de recunoastere a savârsirii faptelor ( aceasta aratând totodata ca a vândut bunurile sustrase si a folosit banii obtinuti, precum si pe cei sustrasi în scop personal, în vederea achizitionarii de alimente) cu concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifica dactiloscopica, potrivit carora din cele patru urme papilare ridicate de pe interiorul usii sifonierului aflat în sufrageria partii vatamate una a fost creata de degetul mare de la mâna dreapta a inculpatei, precum si cu declaratia partii vatamate (filele 9-12 dup) care, cu ocazia recunoasterii dupa plansa fotografica, a indicat-o pe învinuita ca fiind persoana care i-a adus pomana  si a intrat în locuinta sa, aratând totodata ca nu o recunoaste pe inculpata si ca nu i-a permis niciodata acesteia accesul în locuinta pentru a-i da diferite lucruri sau a-i fi de ajutor la curatenie.

 În acelasi sens, instanta retine si declaratia martorului TM (fila 39 dup.) care a aratat ca nu a trimis niciodata persoane cu alimente la partea vatamata si nu le cunoaste pe inculpata si numita G A.

În acest context, instanta urmeaza a înlatura declaratiile învinuitei G A din cursul urmaririi penale (filele 98-101 dos.up.) în care aceasta sutine ca din luna aprilie 2011 si pâna în prezent nu a fost în Municipiul Bucuresti si nu a fost cu pomana la vreo persoana împreuna cu inculpata, întrucât nu se coroboreaza cu declaratiile inculpatei si a partii vatamate, urmând a se stabili în urma cercetarilor ulterioare calitatea în care a participat la savârsirea faptelor de catre inculpata.

În drept, fapta inculpatei care, în noaptea de 19.07.2011, în jurul orei 16.30, profitând de neatentia partii vatamate care nu a asigurat usa de acces - neatentie datorata prezentei învinuitei în apartamentul partii vatamate - a patruns, fara drept, în locuinta acesteia din urma întruneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 si 2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective a infractiunii, elementul material este reprezentat de actiunea de patrundere fara drept, în orice mod, într-un domiciliu - locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit tinând de acestea, fara consimtamântul persoanei care le foloseste. În cauza, din coroborarea probelor administrate, instanta retine ca inculpata a patruns în locuinta partii vatamate – apartamentul situat în Bucuresti, sectorul 6, fara a avea  consimtamântul acesteia.

 Sub aspectul urmarii imediate, instanta retine ca prin fapta savârsita  inculpata a încalcat libertatea partii vatamate de a avea un domiciliu în care sa îsi desfasoare viata personala fara nici un amestec din partea altcuiva.

În ceea ce priveste raportul de cauzalitate între fapta savârsita de inculpata si urmarea socialmete periculoasa produsa, fata de circumstantele cauzei, existenta acestuia este evidenta.

Sub aspectul laturii subiective, instanta retine din coroborarea mijloacelor de proba administrate în cauza, ca fapta a fost comisa cu forma si modalitatea de vinovatie a intentiei directe (art. 19 pct. 1 lit a C.pen.), întrucât inculpata a avut reprezentarea faptului ca patrunde în domiciliul persoanei vatamate fara drept si fara consimtamântul acesteia si a urmarit producerea rezultatului socialmente periculos, fapt rezultat din modul în care aceasta a actionat.

In ce priveste circumstantele comiterii faptei, instanta apreciaza ca acestea determina încadrarea juridica a faptei în forma agravata a infractiunii de violare de domiciliu, retinând în acest sens agravanta prevazuta de art. 192 alin. 2 Cod penal si anume savârsirea faptei de doua sau mai multe persoane împreuna. Astfel, instanta apreciaza ca prezenta învinuitei în locuinta partii vatamate, fapt ce a distras atentia acesteia din urma, a fost de natura a încuraja inculpata în savârsirea faptei, sporind astfel sansele de reusita si totodata gravitatea infractiunii.

Fapta inculpatei care, în data de 19.07.2011, în jurul orei 16.30, aflându-se în locuinta partii vatamate din Bucuresti, sectorul 6 si profitând de neatentia acesteia datorata prezentei învinuitei în locuinta  a sustras doua costume barbatesti si un plic ce continea suma de 1600 lei întruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 C.p. raportat la art. 209 alin. 1 lit a C.p.

Astfel, instanta retine ca, în ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii de furt, în speta a fost realizat elementul material ce consta în actiunea de sustragere a unui bun mobil din posesia sau detentia unei persoane, fara consimtamântul acesteia în scopul de a si-l însusi pe nedrept astfel cum reiese din dispozitiile art. 208 alin. 1 Cp. Or, în cauza, din coroborarea probelor administrate, instanta a retinut ca inculpata a sustras doua costume barbatesti din sifonierul aflat în sufrageria partii vatamate, iar de sub cuvertura canapelei din aceeasi camera un plic ce continea suma de  1600 lei, fara consimtamântul partii vatamate..

De asemenea, sub aspectul urmarii imediate a actiunii inculpatei, instanta retine ca activitatea acesteia de a sustrage bunurile sus mentionate de la partea vatamata a condus la deposedarea acesteia de bunurile respective si trecerea bunurilor în cauza în sfera de dispozitie a inculpatei, precum si la pricinuirea unei pagube în patrimoniul partii vatamate reprezentat de suma de 1600 lei si contravaloarea celor doua costume barbatesti.

Fata de situatia de fapt astfel stabilita, rezulta ca legatura de cauzalitate dintre fapta savârsita de inculpata si urmarea socialmente periculoasa produsa este evidenta.

Sub aspectul laturii subiective, instanta retine din coroborarea mijloacelor de proba administrate în cauza, ca fapta a fost comisa cu forma si modalitatea de vinovatie a intentiei directe (art. 19 pct. 1 lit a C.pen.), întrucât inculpata a prevazut rezultatul socialmente periculos al faptei sale si a urmarit producerea lui prin savârsirea acesteia, fapt rezultat din modul în care aceasta a actionat. Totodata, instanta retine ca în cazul infractiunii de furt, intentia este calificata prin scopul prevazut de lege si anume prin faptul ca inculpata a urmarit sa sustraga suma de bani si obiectele vestimentare ca sa si le însuseasca pe nedrept.

În ceea ce priveste circumstantele comiterii faptei, instanta apreciaza ca acestea determina încadrarea juridica a faptei în forma calificata a infractiunii de furt, retinând în acest sens agravanta prevazuta de art. 209 alin. 1 lit. a  Cod penal, si anume furtul savârsit de doua sau mai multe persoane. Astfel, instanta retine ca, în cauza, prezenta învinuitei în locuinta partii vatamate a fost o împrejurare de natura a crea posibilitati mai mari de savârsire si ascundere a faptei, facând-o pe inculpata sa actioneze cu mai multa siguranta si îndrazneala.

Totodata, având în vedere ca faptele au fost savârsite de inculpata înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, instanta apreciaza ca în cauza sunt incidente dispozitiile art. 33 lit a C.p. privind concursul real de infractiuni.

Pe cale de consecinta, apreciind ca în cauza sunt îndeplinite conditiile prev. de art. 345 alin. 2 Cpp, în sensul ca faptele deduse judecatii exista, constituie infractiuni si au fost savârsite de inculpata cu forma de vinovatie prevazuta de lege, în cauza urmeaza a opera raspunderea penala a inculpatei pentru infractiunile comise.

În ceea ce priveste individualizarea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatei, instanta, luând în considerare dispozitiile art. 52 C.p., potrivit carora pedeapsa este o masura de constrângere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea savârsirii de noi infractiuni, va proceda la stabilirea si aplicarea pedepsei pentru fiecare din cele doua infractiuni retinute în sarcina inculpatei cu observarea criteriilor de individualizare prevazute de art. 72 C.pen., respectiv: dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, astfel cum au fost reduse potrivit art. 3201 Cpp ( si anume  închisoarea de la 2 la 10 ani pentru infractiunea de furt calificat, respectiv închisoarea de la 2 la 6 ani si 8 luni pentru infractiunea de violare de domiciliu în forma agravata), gradul de pericol social al faptelor savârsite, persoana infractorului si împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

 Pericolul social concret al faptelor comise va fi apreciat în baza art. 18 ind. 1 alin. 2 Cp, urmând sa se tina cont de  modul si mijloacele de savârsire a faptelor, de scopul urmarit, de împrejurarile în care faptele au fost comise, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita inculpatei.

Astfel, în ceea ce priveste circumstantele personale ale inculpatei, instanta retine ca aceasta este o persoana nescolarizata, fara ocupatie, modul de savârsire a faptelor (împreuna cu o a doua persoana), reflectând din partea acesteia un plan dinainte organizat si o periculozitate sporita.

Pe de alta parte, instanta retine ca inculpata, desi a avut o atitudine oscilanta în timpul urmariirii penale, initial nerecunoscând ca a patruns în apartamentul partii vatamate si a sustras o suma de bani si doua costume barbatesti, ulterior atât în fata organelor de urmarire penala, cât si în fata instantei a recunoscut savârsirea faptelor si a aratat ca regreta comiterea lor, restituind totodata partii vatamate contravaloarea bunurilor sustrase.

Pe cale de consecinta, având în vedere toate aceste aspecte si dând eficienta atitudinii inculpatei de recunoastere a sâvârsirii faptelor, instanta va face aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p. si  o va condamna pe inculpata la câte o pedeapsa cu închisoare pentru fiecare din cele doua fapte retinute în sarcina sa, într-un cuantum orientat peste minimul prevazut de lege astfel cum a fost redus cu o treime în conditiile textului de lege amintit mai sus,  si anume -  o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare pentru infractiunea de furt calificat, respectiv o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de violare de domiciliu, pedepse pe care le apreciaza ca fiind corespunzatoare pentru faptele dedusa judecatii si deci suficiente pentru a se atinge scopul preventiv, educativ si coercitiv reglementat de art. 52 C.pen.

In ceea ce priveste pedepsele accesorii prevazute de art. 71 C.p. instanta precizeaza în prealabil ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a carei jurisprudenta a devenit obligatorie, ca urmare a aderarii României la Conventia europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si Decizia nr. 74/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aplicarea unei pedepse accesorii se poate face numai în urma analizarii incidentei sale în fiecare caz în parte, in raport de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal  ce trebuie particularizate si pentru situatiile specifice ce privesc modul de stabilire a pedepselor accesorii, si nu  ope legis, astfel încât exercitiul unui drept sa fie interzis doar în masura în care exista o  nedemnitate în acest sens.

Pe cale de consecinta, instanta apreciind ca natura faptelor comise de inculpata reflecta o atitudine de sfidare a acesteia în raport cu valori sociale importante, ceea ce releva în mod indubitabil existenta unei nedemnitati de a participa la organizarea si reprezentarea comunitatii din care face parte – deci a unei  nedemnitati în exercitarea drepturilor de natura electorala prev. de art.64 lit.a teza a II-a  si lit. b C.pen., urmeaza sa interzica inculpatei  dreptul de a  fi aleasa în autoritatile publice sau în functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat pe durata executarii pedepselor principale.

În schimb, în ceea ce priveste dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii – prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu închisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentând astfel o încalcare a art. 3 din Protocolul 1 din Conventie  - instanta apreciaza ca în speta, în raport cu natura concreta a faptelor comise de catre inculpata, aceasta nu este nedemna sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi  va interzice exercitiul acestui drept.

Totodata, tinând cont de împrejurarea ca infractiunile  în discutie nu au nicio legatura cu aspectele referitoare la exercitarea functiei ori profesiei sau cu cele legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune nici interzicerea pentru inculpata a exercitiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cp.

Totodata, ca urmare a retinerii în încadrarea juridica si a prevederilor art. 33 lit. b C.pen. referitoare la concursul ideal de infractiuni, instanta va da eficienta si dispozitiilor art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. privind sanctionarea concursului de infractiuni în cazul în care s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea si va contopi cele doua pedepse aplicate inculpatei prin prezenta sentinta, cea de 2 ani si 6 luni închisoare si cea de doi ani închisoare, inculpata urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 6 luni închisoare, pe care o va spori cu 6 luni – data fiind perseverenta infractionala si modul de savârsire a faptelor, inculpata urmând sa execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare - pedeapsa care pentru a-si atinge scopul vizat urmeaza a fi executata în regim de detentie.

De asemenea, prin aplicarea acelorasi reguli referitoare la sanctionarea concursului de infractiuni, în baza art. 71 alin. 2 C.pen. instanta va interzice în final inculpatei drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b C.p. pe durata executarii pedepsei principale rezultante de 3 ani  închisoare.

Totodata, apreciind ca prezenta inculpatei pe raza municipiului Bucuresti constituie un pericol grav pentru societate, având în vedere modalitatea de savârsire a faptelor, prin sustragerea de bunuri din locuinta unei persoane vârstnice, si constatând ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 116 alin 1 si alin 4 Cp cu privire la luarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla în anumite localitati si anume, aplicarea unei pedepse de 3 ani pentru savârsirea unei infractiuni de furt în concurs cu o infractiune de violare de domiciliu, instanta va face aplicarea textului de lege mai sus mentionat si va aplica  inculaptei  masura de siguranta a interzicerii de a se afla pe raza municipiului Bucuresti pe o  perioada de 5 ani, dupa executarea pedepsei principale.

 Având în vedere ca inculpata a fost retinuta si arestata preventiv, în temeiul art. 88 alin. 1 Cp instanta va deduce perioada retinerii din data de 05.09.2011 si a arestarii preventive de la data de 06.09.2011 la zi.

 Totodata, fata de împrejurarea ca inculpata se afla în stare de arest preventiv, instanta va dispune, în temeiul art. 350 alin. 1 Cpp mentinerea arestarii preventive a acesteia, apreciind ca exista date în sensul ca inculpata, daca ar fi lasata în libertate ar constitui un pericol concret pentru ordinea publica, având în vedere modul sau calificat de operare.

În ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta constata ca prejudiciul cauzat partii vatamate, constând în suma de 2200 lei a fost acoperit prin restituirea sumei în cauza de catre inculpata catre partea vatamata în fata instantei, fapt consemnat în încheierea de sedinta din data de 3.11.2011, aflata la fila din dosar. Pe cale de consecinta, instanta în baza art. 346 Cpp urmeaza sa respinga actiunea civila exercitata de partea vatamata ,ca ramasa fara obiect.

Avand in vedere solutia de condamnare ce urmeaza a se pronunta in cauza, în baza art. 191 al.1 C.p.p. instanta va obliga pe inculpata la plata catre stat a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, ce se vor achita în contul IBAN RO48TREZ70620330125XXXXX deschis la Trezoreria.

Domenii speta