Infractiuni prevazute in legi si decrete

Sentinţă penală 796 din 12.11.2009


 

Prin sentinta penala nr 796/12.11.2009 pronuntata in dosarul 3082/311/2009, in temeiul art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002 aşa cum aceasta a fost modificată, a fost condamnat inculpatul G.G. la o pedeapsă de 1 an inchisoare.

În temeiul art.71 C.p. au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II a si lit. b C.p., cu referire la art.8 CEDO şi cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României, pe durata executării pedepsei principale.

In temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 Cod penal.

S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal in conditiile art. 359 Cod procedură penală.

In temeiul art. 71 alin. 5 c.p. se suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

În temeiul art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 200 lei reprezinta onorariul aparatorului din oficiu d-na avocat D.A. cu imputernicirea nr 1939/08.04.2009.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria Slatina 742/P/2009 din 31.03.2009 inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 01.04.2009 sub nr. 3082/311/2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului G.G. pentru savirsirea infractiunii prev. de art.  87 alin 1 din OUG 195/2002.

Din continutul actului de sesizare rezultă că in noaptea de 05/06.02.2009 inculpatul, dupa ce a consumat bauturi alcoolice  a condus un autoturism pe drumurile publice, avand o concentratie de alcool in sange ce depaseste limita legala.

In cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul, care a recunoscut savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata.

Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul este cunoscut cu antecedente penale.

Instanta l-a audiat pe martorul O.M. declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar.

Analizind materialul probator administrat in cauza instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :

In noaptea de 05/06.02.2009 inculpatul a fost depistat, de organele de poliţie locale aflate în control asupra traficului rutier pe raza com. Cîrlogani la volanul autoturismului Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare VL-03-HXK, la control constatându-se că acesta se afla sub influenţa alcoolului, recunoscând că anterior consumase 2 beri de 1/2 litri şi 3-4 pahare cu vin.

Astfel, testat cu aparatul alcooltest Drager a rezultat că G.G. avea o alcoolemie de 0,58 mg/l în aer expirat, după care a fost condus la Spitalul de Urgenţă Slatina, unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei şi în urma analizelor de laborator a rezultat o îmbibaţie alcoolică de 1,20 gr %o – proba I de la ora 0155 din data de 06.02.2009 , respectiv de 1,05 gr %o -proba II de la ora 0255 .

Inculpatul a recunoscut faptul că anterior consumase cca.l litru bere precum şi 3-4 pahare cu vin, după care s-a urcat la volanul autoturismului său cu nr.VL-03-HXK şi pe care l-a condus pe drumurile de pe raza com. Cîrlogani intenţionând să ajungă în Slatina, dar aflându-se în trafic a fost depistat de organele de poliţie constatându-se în prezenţa martorilor asistenţi că avea acea îmbibaţie alcoolică, cu valorile anterior menţionate.

In declaratiile date in cursul acestui proces penal inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata respectiv aceea ca a condus autoturismul dupa ce a consumat bauturi alcoolice.

Instanţa apreciază că fapta inculpatului G.G. de a conduce pe drumurile publice un autoturism avand in sange o concentratie de alcool ce depaseste limita legala, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 87 alin 1 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice modificata si completata prin OUG nr 63/2006 publicat in MOf al Romaniei nr 729/20.09.2006.

Se apreciaza ca actionind in acest mod inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si a urmarit producerea lui retinindu-se ca forma de vinovatie intentia directa.

Vinovatia inculpatului este dovedita prin urmatoarele mijloace de probe: proces verbal de constatarea faptei, (fil.4 dup), buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 215/E/195/196/06.02.2009 (fil.5-9 dup), inclusiv actele medicale de examinare paraclinică privind pe inculpat), declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (fil. 10-14 dup).

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal, circumstantele concrete in care a fost savirsita fapta.

Avind in vedere aceste argumente respectiv atitudinea sincera a inculpatului în cursul urmăririi penale si a cercetarii judecatoresti, varsta inculpatului, gradul concentraţiei de alcool în sînge al inculpatului cu ocazia recoltării probelor biologice, starea acestuia in momentul conducerii autoturismului ce rezulta din indicatorii existenti in buletinul de examinare clinica, urmeaza ca in baza art 345 alin 2 c.p.p sa se dispuna condamnarea sa pentru savirsirea infractiunii prev de art 87 alin 1 din OUG 195/2002, la pedeapsa de 1 an inchisoare.

Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a - c din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

Astfel in baza art 71 c.p. vor fi interzise inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.

Cât priveşte conţinutul şi modul de executare a pedepselor accesorii, şi acestea au suferit modificări esenţiale, de natură a le pune de acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor omului (Hotărârea Sabou şi Pîrcălab contra României, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede că interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasă de drept de condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, de la rămânerea definitivă a condamnării până la executarea pedepsei, graţierea totală sau a restului de pedeapsă sau până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) şi e) C. pen. nu mai operează de drept, ca urmare a condamnării, ci este supusă aprecierii judecătorului în funcţie de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.

In ceea ce priveşte interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificată jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor omului, respectiv Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotărârii s-a arătat că acest articol garantează drepturi individuale, cum ar fi, de pildă, dreptul la vot, recunoscând în acelaşi timp că aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitări implicite şi care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la rândul ei, este supusă unei verificări din partea Curţii Europene pentru a se asigura că aceste limitări nu reduc dreptul pe care îl vizează într-o manieră care să îi atingă substanţa însăşi sau să îl priveze de efectivitate (a se vedea şi Hotărârea Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudenţa CEDO a stabilit că orice restricţie trebuie să vizeze un scop legitim şi mijloacele restrictive utilizate să fie proporţionale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun următoarele precizări din punct de vedere al concordanţei cu dreptul comunitar. Astfel, limitările impuse liberei circulaţii a persoanelor şi serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra în contradicţie cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialităţii legea română se aplică faptelor săvârşite pe teritoriul României, chiar dacă făptuitorul este cetăţean străin.

O condamnare trebuie să fie proporţională cu scopul legitim urmărit, iar autorităţile naţionale să ofere motive pertinente şi suficiente pentru a o justifica.

Interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii se aplică, potrivit normei naţionale, automat şi absolut, cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absenţa controlului cu privire la proportionalitate exercitat de o instanţă

Sistemul sancţionator nu trebuie sa conducă ia compromiterea libertăţilor prevăzute de tratate ca în cazul în care o sancţiune ar fi vădit disproporţionată faţă de gravitatea infracţiunii încât ar conduce la o restrângere a libertăţilor garantate de dreptul comunitar.

Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi et Chryssarthakopoulos 193/94, Rec. CJCE partea 1 929, 955) că statele membre nu sunt libere să prevadă sancţiuni disproportionate de natură să împiedice libera circulaţie a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natură sa întărească faptul ca, şi in aprecierea limitarii drepturilor ca urmare a aplicării unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proportoonalitatea consecintelor juridice cu situatia care le-a generat.

In raport de cele sus mentionate se apreciaza ca inculpatul este nedemn in ceea ce priveste exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, astfel ca pe durata executarii pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.

In sarcina inculpatului, instanta nu va retine disp art 74 si 76 c.p. referitoare la circumstantele atenuante, avand ca efect coborarea pedepsei sub minimul special, neexistand suficiente date in acest sens.

Conduita inculpatului de recunoastere a faptei comise constituind o atitudine fireasca urmare a recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.

Existenta uneia din imprejurarile enumerate exemplificativ in art 74 c.p. nu obliga instanta de judecata sa o considere drept circumstanta atenuanta judiciara si sa coboare pedeapsa aplicata sub minimul special prevazut de lege.

Recunoasterea imprejurarii invocate drept circumstanta atenuanta este lasata la aprecierea instantei care va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul imprejurarilor in care s-au savarsit infractiunile, de urmarile produse, precum si de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului.

In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate instanta apreciaza ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia, urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata.

In baza art. 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art 83 c.p. care atrag revocarea suspendarii conditionate.

Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.

Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate inculpatului in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.

Vazind si dispoz art 191 alin 1 c.p.