Somaţie de plată

Obiect: somaţie de plată

Sentinţa civilă Nr. 1479/28.05.2010

Prin cererea înregistrată la data de 28.04.2010, pe rolul acestei instanţe, reclamantul - creditor O.B. a chemat în judecată pe debitorul - pârât L.X., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat aceasta, prin procedura somaţiei de plată, să-i achite suma de 20.000 lei.

În motivarea cererii, creditorul a arătat că, la data de 01.09.2008, a încheiat cu debitorul un înscris autentificat, din care reiese că i-a predat acestuia suma de 20.000 lei, cu obligaţia de a cumpăra în numele reclamantului şi pentru acesta, un număr de 100 de oi, iar în cazul în care nu se va achita de obligaţie, până cel mai târziu la data de 01.05.2007, să restituie banii.

A mai învederat creditorul că, deşi debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia până la termenul stabilit, nu a înapoiat suma de bani.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile OG 5/2001.

În dovedire a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru – 40 lei – şi timbru judiciar – 1,5 lei.

Debitorul nu a formulat întâmpinare, şi nici nu s-a prezentat în instanţă.

Analizând materialul probator administrat, instanţa reţine următoarele:

Analizând cererea reclamantului - creditor, întemeiată pe dispoziţiile O.G. nr. 5/2001, modificată, privind procedura somaţiei de plată, instanţa constată că, potrivit art. 1 din acest act normativ, procedura somaţiei de plată are ca scop realizarea creanţelor certe, lichide şi exigibile, ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.

Din interpretarea logică a textului legal evocat, se poate conchide că, sub aspect probatoriu, că în procedura somaţiei de plată nu poate fi administrată decât dovada cu înscrisuri, limitare care este de natură a pune piedici serioase principiului aflării adevărului, constituind o ingerinţă în dreptul părţilor la un proces echitabil. Astfel, proba cu interogatoriul pârâtului, proba testimonială, proba cu raportul de expertiză nu sunt admisibile în procedura somaţiei de plată.

 Mai trebuie menţionat că procedura instituită de OG 5/2001 în materia somaţiei de plată are un pronunţat caracter necontencios, păstrând doar în aparenţă garanţiile specifice procedurii contencioase.

Tocmai din acest motiv, hotărârile judecătoreşti pronunţate pe calea somaţiei de plată nu se bucură de puterea de lucru judecat, în mod similar încheierilor pronunţate în procedura necontencioasă, instituită de normele cu caracter general conţinute în art. 331 şi următoarele din Codul procedură civilă. Din aceleaşi considerente mai sus expuse, hotărârea prin care se respinge cererea de emitere a somaţiei de plată este irevocabilă.

Concluzionând, instanţa reţine că cererea care face obiectul prezentului dosar are o vădită natură contencioasă, întrucât caracterul cert al creanţei nu poate fi determinat decât prin administrarea unui probatoriu complex din care să rezulte dacă, într-adevăr, pârâtul – debitor şi-a îndeplinit ori nu obligaţia asumată prin contractul autentificat sub nr. xxxx/01.09.2006 la BNP, care materializează, în fapt, un contract de mandat.

De aceea, pentru rezolvarea corectă a speţei, instanţa apreciază că se impune administrarea unui probatoriu mai complex, inadmisibil în prezenta procedură.

Aşa fiind, urmează a fi respinsă cererea, ca inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare