Punerea sub interdicţie

Prin cererea înregistrată sub nr.954/260/2014 pe rolul Judecătoriei Moineşti , reclamanta Direcţia de Asistenţă Socială Moineşti în contradictoriu cu pârâtul N.L. a solicitat punerea sub interdicţie a acesteia şi numirea reclamantei în calitate de tutore.

În motivarea cererii reclamanta a  arătat în esenţă că pârâtul este persoană cu handicap ,  nu este în măsură să se prezinte în relaţiile cu autorităţile în vederea asigurării unor condiţii decente de viaţă, îngrijire şi tratament medical , fiind şi un pericol public pentru cetăţeni.

În drept au fost invocate prevederile art.164-177 NCC , art.996-1001 şi art.935-942 NCPC .

Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti a efectuat cercetări conform art 30 din decretul 32 / 1954, înaintând la dosarul cauzei lucrările efectuate (  expertiză medico -legală psihiatrică ).

Din probele administrate în cauză instanţa reţine următoarele:

Pârâtul N.L. în vârstă de 47 de ani , este diagnosticat cu schizofrenie paranoidă conform adeverinţelor şi scrisorilor medicale depuse la dosar şi se află internat Spitalul pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni –Grajduri , jud.Iaşi.

Aceleaşi concluzii prezintă şi expertiza medico -legală psihiatrică (filele 159-161 ) întocmită de Institutul de Medicină Legală Iaşi , arătând în cuprinsul acesteia că pârâtul nu are în prezent discernământ critic asupra actelor şi faptelor sale , nu păstrează competenţa psihică de a decide cu liberă voinţă asupra propriilor drepturi şi obligaţii , de a-şi reprezenta interesele , de a se autoconduce şi de a se autoîngriji.

Expertiza concluzionează că N.L. nu păstrează capacitatea de discernământ , autoconducţie şi administrarea bunurilor proprii şi recomandă instituirea măsurii de interdicţie.

Ascultarea pârâtului s-a efectuat prin comisie rogatorie de către Judecătoria Iaşi (fila 182-184).

Prezent în instanţă , numitul N.V. , numit fiind de către Direcţia de Asistenţă Socială Moineşti, luându-i-se un interogatoriu din oficiu , arată că este de acord să fie numit în calitate de tutore .

In drept, sunt incidente dispoziţiile legale prevazute la capitolul III ( ocrotirea interzisului judecatoresc ) art. 164 si urm. C. civ.

Potrivit art. 164 alin. 1 C.civil „persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească”.

Potrivit art. 165 C. civ. interdicţia poate fi ceruta de persoanele prevăzute de art. 111 care este aplicabil in mod corespunzător.

Art. 170 C. civ. statueză ca, prin hotărarea de punere sub interdicţie, instanţa de tutela numeşte, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie. Dispoziţiile art. 114-120 se aplica in mod corespunzător.

Conform art. 174 alin.1 tutorele este dator sa de îngrijească de cel pus sub interdicţie judecătorească, spre a-i grăbi vindecarea si a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţa. In acest scop, se vor întrebuinţa veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicţie, iar in baza art.174 alin.2 instanţa de tutela consultând un medic de specialitate, va hotărî daca cel pus sub interdicţie judecătoreasca va fi îngrijit la locuinţa lui sau intr-o instituţie sanitara.

Raportând dispoziţiile legale la situaţia de fapt reţinuta in speţa, instanţa constata întemeiată cererea cu care a fost investita, pentru următoarele argumente:

Interdicţia judecătoreasca este o măsura de ocrotire care se ia de către instanţa faţa de persoana fizica lipsita de discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale din cauza alienaţiei sau debilitaţii mintale, constând in lipsirea de capacitate de exerciţiu si instituirea tutelei. Scopul măsurii este protejarea persoanei a cărei interdicţie se solicita, pe parcursul vieţii acesteia.

Potrivit art. 211 din Legea 71/2011 de punere in aplicare a Codului civil, prin expresiile “alienaţie mintala” sau “debilitate mintala” se inţelege o boala psihica ori un handicap psihic ce determina incompetenţa psihica a persoanei de a acţiona critic si predicativ privind consecinţele social - juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor si obligaţiilor civile.

Având in vedere aceste motive, apreciind ca pârâtul nu are capacitatea de a se îngriji şi de a se reprezenta singur datorită afecţiunilor psihice de care suferă,  în temeiul art. 164-170 din Noul Cod civil raportat la art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 (în ce priveşte procedura cererii de punere sub interdicţie) va admite cererea şi va dispune punerea sub interdicţie a pârâtului, va dispune instituirea tutelei cu privire la pârât şi  va numi în calitate de tutore al acestuia pe  N.V. . La desemnarea acestuia ca tutore instanţa a avut în vedere că nu se încadrează în niciun caz de incompatibilitate cu sarcina tutelei, acordul expres exprimat .

Instanţa mai are in vedere ca, tutela este o sarcina gratuita si are menirea de a oferi protecţie persoanei puse sub interdicţie, a se îngriji spre a-i grăbi vindecarea. Tutorii in realizarea tutelei au drepturi si îndatoriri, răspunzând pentru întreaga activitate desfăşurată in aceasta calitate.

De asemenea, art. 137 C. civ cu referire la art. 171 C. civ. prevede ca persoana pusa sub interdicţie are domiciliul la tutore si numai cu autorizarea instanţei de tutela va putea avea o reşedinţa determinată.

În baza art. 25 din Legea nr.448/2006 , persoanele cu handicap beneficiază de protecţie împotriva neglijării şi abuzului, indiferent de locul unde acestea se află.

 În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, este în imposibilitate totală sau parţială de a-şi administra bunurile personale, aceasta beneficiază de protecţie juridică sub forma curatelei sau tutelei şi de asistenţă juridică.

Odată cu preluarea tutelei, tutorele are obligaţia de a face un inventar al tuturor bunurilor mobile şi imobile ale persoanei cu handicap şi prezintă anual un raport de gestiune autorităţii tutelare din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap are domiciliul sau reşedinţa.

În cazul în care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care să accepte tutela, instanţa judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea administraţiei publice locale sau, după caz, persoana juridică privată care asigură protecţia şi îngrijirea persoanei cu handicap.

Monitorizarea respectării obligaţiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap este asigurată de autoritatea tutelară din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.

Instanţa va dispune, in conformitate cu dispoziţiile art. 140 C. civ. ca in maximum 10 zile de la rămânerea irevocabila a hotărârii, sa fie efectuat un inventar al bunurilor persoanei puse sub interdicţie, in condiţiile art.140 C. civ., inventar va fi efectuat de autoritatea tutelara de la locul de domiciliu al intimatului.

In aplicarea art. 152 alin.2 C. civ., instanţa va obliga tutorele să dea anual, respectiv în 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic, o dare de seamă cu privire la modul în care s-a îngrijit de pârâtă precum şi despre administrarea bunurilor acestuia.

Va delega Primăriei Moineşti, judeţul Bacău , îndeplinirea atribuţiilor referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile pârâtului şi cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acesteia, până la intrarea în vigoare a legii de organizare şi funcţionare a instanţei de tutelă.

Domenii speta

Spete similare