Infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi ameninţare

Sentinţă penală 231 din 10.06.2015


Constată că prin rechizitoriul nr...../P/2013 al Parchetului Moineşti, jud. Bacău şi înregistrat sub nr..../260/2014 pe rolul Judecătoriei Moineşti, a fost trimis în judecată inculpatul G.C., fără antecedente penale,  pentru săvârşirea infracţiunilor de  lovire sau alte violenţe şi ameninţare, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 180 al.2 , art. 193 al.1  VC.pen. cu aplic.art.33 lit.a V.C.pen.

În actul de sesizare a instanţei se arată că inculpatul G.C.,, în seara zilei de 29.02.2013, în jurul orei 22:30, a lovit cu pumnii şi picioarele  pe persoana vătămată G.I. , în timp ce se afla în barul SC L... SRL din localitatea C. , cauzându-i leziuni corporale pentru care au necesitat 7-8 zile îngirijiri medicale,  fără spitalizare, ameninţându-l cu acte de violenţă şi  cu incendierea locuinţei.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

În seara zilei de 22.09.2013, în jurul orei 22:30, G.I.  se afla în barul  SC ”L.....” SRL din or.C, împreună cu mai multe persoane, când în bar a  intrat  inculpatul G.C., (vărul acestuia) însoţit de o persoană necunoscută.

 Pe fondul unor discuţii purtate în contradictoriu, acesta l-a lovit cu  pumnii şi picioarele pe persoana vătămată G.I. , l-a ameninţat  cu acte de violenţă şi că-i va da foc locuinţei.

Persoana vătămată a necesitat pentru vindecarea leziunilor suferite  un nr. de 7-8 zile îngrijiri medicale, fără spitalizare, conform certificatului medico legal  nr...../E/ din 23.09.2013, cu diagnosticul de traumatism cranio –facial prin agresiune, Rfg. piramidă nazală, fără leziuni osoase..”

Prezent în instanţă , inculpatul nu a dorit să dea declaraţie , prevalându-se de dreptul prevăzut de art.83 lit.a Cod proc penală.

Martorii I.I. (barmănă în barul SC L...),  G.E. şi G.C. ,  , au confirmat săvârşirea infracţiunilor de către inculpatul  G.C.

Faptele au fost dovedite şi prin sesizarea, declaraţiile şi  certificatul medico-legal ale persoanei vătămate , fl.3-8, 22 şi 23;declaraţiile martorilor , fl. 9-12, 26,  29 şi 32;declaraţii luate  în calitate de suspect şi de inculpat,  fl. 36 şi 40.

Situaţia de fapt fiind dovedită , faptele inculpatului G.C., care  în seara zilei de 22.09.2013, în jurul orei 21:30, a lovit, ameninţat cu acte de violenţă şi incendierea locuinţei  pe persoana vătămată G.I.,  realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor  de  lovire sau alte violenţe şi ameninţare , prevăzute şi pedepsite art. 180 al.2 , art. 193 al.1  C.pen. 1968.

Conform art.5 din NCP , în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Comparând limitele de pedeapsă ale infracţiunii cât modalităţile de executare , instanţa apreciază că legea veche este mai favorabilă.

La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul este la prima încălcare a legii penale , a colaborat cu organele de urmărire penală .

Deoarece inculpatul nu a fost condamnat definitiv pentru nici una dintre pedepse îi vor fi aplicabile prevederile art.33 lit.a şi 34 lit. c Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea unei amenzi penale.

În baza art. 631 Cod penal se va atrage atenţia inculpatului asupra faptului că neachitarea cu rea-credinţă a pedepsei amenzii penale duce la înlocuirea cu pedeapsa închisorii.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 lei despăgubiri civile şi 10.000 lei daune morale.

Persoana vătămată a depus chitanţe în valoare de 175,04 lei reprezentând cheltuieli de transport ocazionate cu prezenta cauză (filele 44-45 ) .

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicita reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine ca prin fapta săvârşită in data de 29.02.2013 , inculpatul a săvârşit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.

Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârşită de catre inculpat, persoana vătămată având nevoie de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita savarsită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.

Din coroborarea probelor inscrisuri cu declaratia martorului , cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile inculpatului date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intenţiei.

Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vatamarea integritatii corporale a persoanei vătămate ) si a urmarit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.

Constatand ca sunt indeplinite conditiile civile raspunderii civile delictuale instanta urmeaza sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vătămată.

Partea civilă nu a facut dovada altor cheltuieli astfel încât instanţa urmează sa admită in parte acţiunea si să acorde daune materiale in cuantumul stabilit mai sus.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătmată.

Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.

Instanta constata ca suma de 10000 de lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporţională in raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de partea civilă in urma faptei săvârşite de inculpat.

În aprecierea sumei instanţa a avut in vedere si inerentele suferinţe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului.

În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., faţă de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă şi obligă pe inculpat la plata sumei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit .

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.  va fi obligat inculpatul la plata sumei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.276 alin.1 Cod proc penală va fi obligat inculpatul către partea vătămată la cheltuieli de judecată , respectiv onorariu apărător.