Revendicare imobiliara

Decizie 87R din 27.02.2015


Dosar nr. XXXXX/193/2012 revendicare imobiliară

 

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI SECŢIA I CIVILĂ

Şedinţa publică din  data de xx.xx.xxxx

Instanţa  compusă  din:

PREŞEDINTE:

JUDECĂTOR:

JUDECĂTOR:

Grefier

 Decizia nr. XX R

 

La ordine pronunţarea asupra cererii de recurs formulată de reclamantul recurent Z.V. în contradictoriu cu pârâţii intimaţi P. M. şi P. L. împotriva sentinţei civile nr. XXXXX/xx.xx.xxxx pronunţată de Judecătoria Botoşani în dosarul nr. XXXXX/193/2012 având ca obiect  revendicare imobiliară.

Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în şedinţa publică din xx.xx.xxxx, cuvântul părţilor fiind consemnat în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când din lipsă de timp pentru deliberare instanţa a amânat pronunţarea pentru  data de xx.xx.xxxx, apoi pentru datele de XX şi xx.xx.xxxx şi apoi pentru astăzi, când:

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Prin  cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani la data de xx.xx.xxxx sub nr. XXXXX/193/2012  reclamantul Z.V.  a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. M. obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 3000 m.p. teren extravilan situat în sola XX, p.c. XX/XXX şi obligarea pârâtului la ridicarea construcţiilor amplasate fără drept pe terenul proprietatea sa, cu cheltuieli de judecată.

 Investită cu soluţionarea cauzei  Judecătoria Botoşani  prin  sentinţa civilă nr. XXXXX/xx.xx.xxxx a  respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Z.V., în contradictoriu cu pârâtul P. M.,  formulată în dosarul nr.XXXXX/193/2013. A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Z.V. în contradictoriu cu pârâta P. L..

A respins cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru  a se  pronunţa  astfel, prima  instanţă  a avut  în  vedere că  cele două terenuri nu pot fi individualizate, fiind necesare modificări de Carte funciară precum şi stabilirea ocupării de către reclamant a drumului public DE 65. Ca atare, prima instanţă a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect revendicare formulată de reclamantul Z.V. în contradictoriu cu pârâtul P. M. cât şi în contradictoriu cu pârâta P. L., în dosarul nr.XXXXX/193/2014, conexat.

  Având în vedere că a fost respins capătul de cerere având ca obiect revendicare,instanţa a respins ca neîntemeiat şi capătul de cerere având ca obiect ridicare construcţii amplasate pe teren, iar în temeiul art.274 alin.1 Cod procedură civilă instanţa a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

De asemenea, instanţa a obligat reclamantul, ca parte căzută în pretenţii, la plata sumei de 1600 lei cheltuieli de judecată către pârâţi, reprezentând onorariu avocat, conform chitanţelor XX/xx.xx.xxxx şi XXX/xx.xx.xxxx.

Împotriva acestei sentinţe în termen legal şi timbrând conform  Legii  nr. 146/1997  cu  modificările  şi  completările ulterioare,  a declarat recurs Z. V., criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 261 pct. 5 Cod  proc.  Civilă  şi  ale art.  304 pct. 7 şi 9 precizând că  se află în  faţa  unei acţiuni  în revendicare  şi  că  instanţa  trebuie să compare  titlurile de  proprietate existente acestea  fiind  reprezentate de două  hotărâri judecătoreşti sentinţa civilă nr.  XXX/xx.xx.xxxx a Judecătoriei  Botoşani  prin  care  i  s-a reconstituit suprafaţa de  7817  în  p.c. XX/XX şi  decizia Tribunalului Botoşani nr.  XXX/xx.xx.xxxx prin care cu acordul celorlalţi moştenitori tot în acelaşi dosar de partaj i-a  fost atribuită o  suprafaţă suplimentară  tot în p.c. XX/XX de 2878 m.p.

S-a arătat  că potrivit  hotărârilor judecătoreşti  ar trebui  să  deţină 10.495 m.p. în  p.c. XX/XX  şi că p.c. XX/XXX are o  suprafaţă  de  4 ha. şi  jumătate şi că intimatul  P.  a invocat faptul că  ar trebui să deţină  4000 m.p. Acesta, într-adevăr a dobândit suprafaţa de  1158 m.p.  în p.c. XX/XXX însă suprafaţa de 3600 m.p. pe care  o invocă se află în  cu  totul  alte parcele, în p.c.  XX/XX şi în p.c.  XX/XX  2750 m.p. El  deţine  în  p.c. XX/XXX 1158 m.p. A făcut precizarea că p.c. XX/XXX are 4 ha. şi  jumătate,  restul  suprafeţelor fiind  situate  în alte p.c., care nu au nici un  fel  de legătură  cu  prezenta cauză.

În cauză s-a efectuat o expertiză care stabileşte că familia P. a ocupat suprafaţa de 3316 m.p. din proprietatea lui şi cunoscând acest lucru, problema este că P. ar fi avut suficient teren  pentru a  construi pe terenul lui. Solicită să se observe că actele aflate în dosar  confirmă  faptul că  el a construit, lucru conformat şi de apărătorul domnului P. încă din  2005,  până prin 2008,  2009 şi a  primit autorizaţie de construcţie  în 2012. În acest interval de timp a  ocupat în mod intenţionat  suprafaţa de 3316 m.p. din proprietatea Z. şi  a şi  construit pe acest teren  iar cu sprijinul autorităţilor locale a  şi intabulat  acest teren deşi  la intabulare  nu  s-a  ţinut cont de schiţa anexă  la contractul de vânzare a pârâtului. Astfel din amplasamentul intabulat de curând  este de 19,54 m.p. la drumul asfaltat în timp ce conform schiţei anexe la actul  de  proprietate al  acestuia lăţimea este de 6,3 m.p. Dacă se ia în considerare şi  lăţimea de  3 m.l. a fâşiei de teren aparţinând soacrei pârâtului care nu a prezentat nici un act care să transfere  dreptul de proprietate atunci amplasamentul deţinut în prezent de pârât ar trebui să aibă 9,3 m.p. şi nicidecum 19,54 m.l. cât apare în schiţa de la  intabulare  şi  în prezent el  deţine 19,63 m.l. aşa cum  arată  expertul. 

 A arătat  că  prima instanţă a  invocat  o  serie de  motive străine de natura cauzei cum  ar  fi posibilitatea ca Z. să  fi ocupat suprafaţa drumului public  şi că nu  există nici o investire a  instanţei cu  privire la acest drum public, nu  se  indică suprafaţa lui iar expertul arată că,  conform hărţii  cadastrate existente drumul nu trece pe proprietatea Z.V.. Drumul evidenţiat  în schiţa anexă nr.  4  din  suplimentul  la  expertiză  arată  că DE 65 este un  drum sătesc şi  este pe  proprietatea din  stânga lui Z., respectiv la R. I. iar Primăria Prăjeni a formulat o plângere penală în dosarul nr. XXXX/P/2011,  soluţia fiind  de  neîncepere a  urmăririi penale.

 Solicită să se observe, comparând  titlurile de  proprietate că recurentul are  proprietatea asupra 10.495 m.p. în p.c.  XX/XXX iar P. 1158 în aceeaşi p.c. şi că în momentul  de faţă  P. deţine 7000 m.p. deşi în  actele de proprietate are doar 4000 m.p. Solicită ridicarea construcţiilor şi  cheltuieli de  judecată.

Analizând motivele de  recurs şi probele administrate, având în  vedere  şi  dispoziţiile legale în materie, Tribunalul constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente :

Cu privire la  primul motiv  invocat  de către recurent,  în  sensul  că  sentinţa recurată  ar  fi  dată  cu  încălcarea dispoziţiilor  art.  261 Cod  proc. Civilă  recurentul  nu  a precizat  ce  anume din  articol  a  fost încălcat  ceea ce  nu  se  confirmă în  cauză.

Referitor la  încălcarea  dispoziţiilor.  art. 304 pct. 7  şi pct. 9  Cod  proc. Civilă  în  sensul  că  hotărârea a fost  dată  cu încălcarea  şi  aplicarea greşită  a  legii  Tribunalul  constată  că temeinic  şi  legal  prima instanţă  a analizat  toate aceste  motive  după  cum urmează :

La apariţia Legii nr.  18/1991 s-a făcut  reconstituirea  dreptului de  proprietate pentru  suprafaţa de 2,82 ha. teren,  care a aparţinut autorului Z. M.,  pe baza  cererii depuse de fiii şi  nepoţii moştenitori. În  baza cererii depuse s-a eliberat titlul  de  proprietate nr.  XXXXX/XXXX pentru suprafaţa de 28.223 m.p. din care 3634 m.p. intravilan şi 24.589 m.p. extravilan.

Conform  titlului  de  proprietate nr.  XX.XXX/XXXX suprafaţa din  extravilan are  următoarele amplasamente : p.c. 104/6  = 0,54 ha., p.c. XX/XXX = 1,50 ha., p.c. 67/13 = 0,42 ha (4189 m.p.).

Terenul deţinut de  Z.V. provine de la defunctul Z.  G.,  prin  Decizia  nr.  XXX R şi prin  care  în p.c. XX  i  s-a atribuit  suprafaţa de 10.495 m.p. Această  suprafaţă  de teren  există în  fapt  în p.c. XX  în vecinătate cu  DC 65 proprietatea  Comunei  Prăjeni, întrucât  în p.c. XX  moştenitorii lui  Z. M. şi  Z.  E.  deţin  suprafaţa de 1,50 ha. teren  conform  titlului  de  proprietate nr.  XXXXX/XXXX şi  12.550 m.p. teren  deţinut ca  înzestrări  de către Z.  M.  M. şi  Z. D. .  Motivul pentru care Z. V. a  ocupat  acest drum  este că nu  deţine toată  suprafaţa de 10.495 m.p.  atribuită prin  sentinţa  XXX R/xx.xx.xxxx.

În  fapt,  suprafaţa de  teren  de  10.495  există şi  doar o parte din  această  suprafaţă  este ocupată  de către  ceilalţi moştenitori  ai  lui  Z.  M. şi  Z.  E. .

La  măsurătorile efectuate  în  teren  de către  reprezentanţii primăriei  s-a  constatat  că în  p.c. XX  există întreaga  suprafaţă  de teren  moştenită  de la Z. M. şi  Z. E.  şi  nu  era motiv ca Z. V. să  ocupe acest  drum chiar  şi în  situaţia  în  care  lui  Z. V. i-ar lipsi o suprafaţă de teren acesta  nu are dreptul să ocupe drumul public pentru care toţi  cetăţenii din comună  au  renunţat  din pământul lor  pentru a fi construite drumuri, încă  din  cele mai  vechi timpuri.  Recurentul Z.V. împreună  cu  ceilalţi moştenitori  deţin în p.c. XX  toată  suprafaţa atribuită în baza Legii 18/1991.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xx.xx.xxxx de B.N.P. M. S.-D., numitul Z. M., în calitate de vânzător a vândut pârâţilor P. D. şi P. L., în calitate de cumpărători, suprafaţa de 3.600 m.p. teren arabil situat în sola X, p.c. XX/XX, 850 m.p. în p.c. XX/XX şi 2.750 m.p. în sola XX, p.c. XX/106, la preţul de 3.000.000 lei. Prin autorizaţia de construire nr.XX/xx.xx.xxxx s-a autorizat construirea de locuinţă P+M, anexă gospodărească şi împrejmuire în satul Prăjeni, comuna Prăjeni, judeţul Botoşani, în p.c. XX/XXX, învecinată cu Z. M., Z. D. , DJ 282 şi imaş, iar conform tabelului de mişcare parcelară şi inventarului de coordonate, suprafaţa măsurată a fost de 2750 m.p. corespunzătoare cu suprafaţa din acte de 2750 m.p.

Imobilul în suprafaţă de 2750 m.p. teren arabil intravilan, cu nr. cadastral XXXXX, înscris în Cartea Funciară a UAT Prajeni, parcela cadastrală XX/XXX, a fost intabulat conform Încheierii nr.13889 din 13.04.2012 în cota de 1/1 de sub B.1 asupra A1 în favoarea lui P. M. căsătorit cu P. L., bun comun, sub B.2, după ce anterior a fost intabulat pe numele numitului Z. M.. Conform art.480 Cod civil proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.

In faţa instanţei ambele părţi susţin că au acte de proprietate pentru terenul revendicat, reclamantul prin reconstituirea dreptului de proprietate conform legii nr.18/1991 în favoarea antecesorului acestuia Z. G. iar pârâţii prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xx.xx.xxxx de către  B.N.P. M. S.-D. prin care au dobândit de la defunctul Z. M. suprafaţa de 2.750 m.p. teren în parcela cadastrală XX/XXX şi prin dobândire de la numita P. E. , a terenului din parcela cadastrală XX/XXX. Astfel  instanţa a apreciat că pentru a se cerceta temeinicia prezentei acţiuni în revendicare se impune compararea celor două titluri de proprietate exhibate de părţi, prin raportare la probele administrate în prezenta cauză, în condiţii de contradictorialitate.

  Conform raportului de expertiză tehnică topografică efectuat de dl. expert tehnic R. M., reclamantul  Z.V. deţine o suprafaţă din măsurători de 7.173 m.p. în raport de suprafaţă de 10.495 m.p. conform actelor de proprietate, cu 3.322 m.p. mai puţin în raport cu suprafaţa din acte.

In baza aceluiaşi raport de expertiză tehnică topografică efectuat de dl. expert R. M., pârâţii P. M. şi P. L., deţin o suprafaţă din măsurători de 7.611 m.p, pe care se află construită casa şi o fundaţie din beton pentru un grajd, deţinând în plus o suprafaţă de 3.703 m.p. în raport cu suprafaţa din acte. Expertul a mai arătat că marginea amplasamentului intabulat de către pârât este de 19,54 m.p. la drumul asfaltat DCL 79-DJ 282, în timp ce schiţa anexă la contractul de vânzare cumpărare lăţimea acestuia este de 6,3 m.p.  Perimetrul delimitat prin punctele 5-6-11-17-16-15-9 şi construcţiile pârâtului sunt amplasate parţial pe terenul reclamantului, casa în suprafaţă de 68 m.p. şi grajd în suprafaţă de 44 m.p iar gardul pârâtului se află pe terenul reclamantului.

Instanţa a reţinut că potrivit art.563 alin.1 Cod civil, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept.

Altfel spus, reclamantul care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpâneşte bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate şi să îi restituie bunul.

Analizând cuprinsul sentinţei civile nr.XXXX/xx.xx.xxxx pronunţată de Judecătoria Botoşani în dosar nr.XXXXX/193/2009, a deciziei civile nr.XXX R din xx.xx.xxxx pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosar nr.XXXXX/193/2009 precum şi cuprinsul Titlul de proprietate nr.31481 din 15.02.1994, instanţa constată parcela cadastrală XX/XXX, sola XX, are s suprafaţă de 1 ha şi 5000 m.p. Adunând suprafeţele atribuite prin sentinţa civilă şi decizia civile se constată că moştenitorii lui Z.V. au primit suprafaţa de 1158 m.p., moştenitorii lui Z. G. au primit suprafaţa de 7817 m.p. iar prin decizia civilă au mai primit un puls de 2678 m.p., moştenitorii lui Z. D.  au primit suprafaţa de 3347 m.p., în total fiind atribuiţi 15.000 m.p., disponibilul din parcela cadastrală.

Instanţa de recurs a mai reţinut că în schiţa de la partaj f. 53 vol. II lui Z.  G.  autorul reclamantului Z. V. i  s-a atribuit  10.000 m.p. având o deschidere la stradă de 14.073 metri, rezultând că  Z.  M., vânzătorul  are o latură la stradă de 5,04 pct.  E, F, G,H, reclamantul  Z. V. este  moştenitorul lui Z. G. iar  pârâtul a cumpărat  de la Z. M. şi  a construit  în  2008.

 După  cum ţine  în  prezent  (f.  127-129 ds.), reclamantul are 20,31 metri. În  cererea de chemare  în judecată  reclamantul  arată  că  pârâtul a construit  în  anul  2008  fără  autorizaţie de construcţie care a fost  eliberată în  anul 2011. În  acest  context,  pârâtul  a fost  de bună  credinţă  partajul a fost  făcut  în  anul 2011. În  schiţa la partaj  (f.  53 ds.)  Z.  G. a  primit  în dreapta lui  Z.  D. perimetrul  A,B,C,D, ori în schiţa din acţiunea în  revendicare,  (f.  127  ds.)  că  suprafaţa atribuită în  fapt  terenului lui  Z.  D. va reveni  aproape  lângă  DE  65 şi în dreapta  rezultând că  terenul cuprins între parcele s-a înstrăinat între  moştenitori.

Corect  a  reţinut  prima instanţă  că  cele două  terenuri  nu pot fi  individualizate fiind  necesare modificări de carte funciară şi mai ales stabilirea ocupării de către reclamant  a drumului  public DE  65.

Faţă  de aceste considerente în  baza art. 312 Cod  proc. Civilă  instanţa de control  judiciar va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Z.V. împotriva sentinţei civile XXXXX/xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoşani pe care o va menţine.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C  I  D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Z.V. în contradictoriu cu pârâţii intimaţi P. M. şi P. L. împotriva Sentinţei Civile XXXXX/xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoşani pe care o menţine.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx.

Preşedinte, Judecători, Grefier