Contestaţie la executare. Titlu executoriu constând în Fila cec. Prescripţia executării

Art. 73 din Legea nr. 59/1934

Conform disp. art. 73 din Legea 59/1934 acţiunile de regres ale posesorului cecului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi obligaţi la plata cecului se prescriu in 6 luni de la expirarea termenului de prezentare. Acest termen de prezentare este de 15 zile pentru cecul emis şi plătibil în România potrivit art. 30 alin. 1 din acelaşi act normativ.

În cauză, fila CEC  are înscrisă data emiterii - 15.12.2009. Aşadar termenul său de prezentare s-a împlinit la 30.12.2009, iar termenul de prescripţie de 6 luni s-a împlinit la 30.06.2010.

Acest termen de prescripţie nu este aplicabil şi executărilor silite, atâta vreme cât disp. art. 73 din Legea 59/1934 se referă la acţiunea în regres care poate fi făcută şi pe cale de executare silită. O confirmare a acestei interpretări a textului de lege menţionat se regăseşte în dispoziţiile pct. 256 lit. f din Norma cadru BNR nr. 7/1994 care face referire la prescripţia dreptului de executare silită a cecului în 6 luni de la expirarea termenului de prezentare.

Decizia nr. 1290/A/14.12.2015 - Secţia a II a Civilă,  de Contencios Administrativ şi Fiscal

Prin contestaţia la executare înregistrată la Judecătoria Caransebeş sub nr.420/208/10.02.2015, contestatoarea S.C. Emiliano Vest S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata SC Consiron SRL,  anularea executării silite precum şi a tuturor actelor de executare ce constituie obiectul dosarului execuţional nr.49/2015 al BEJ Timonea Mihai (încheierea din data de 13.01.2015 de încuviinţare a executării silite, încheierea din data de 20.01.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi Somaţia din data de 20.01.2015 adresată reclamantei, anularea titlului executoriu fila cec WBAN1BD nr. 0014960 emisă la data de 15.12.2009 pe numele intimatei şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 936 din data de 3.07.2015 pronunţată de Judecătoria Caransebeş în dosar nr. 420/208/2015, s-a admis contestaţia la executare formulată şi modificată de contestatoarea S.C. Emiliano Vest S.R.L în contradictoriu cu intimata S.C. Consiron S.R.L- în insolvenţă, s-a constatat nulitatea filei cec WBAN1BD nr. 0014960 emisă de contestatoarea S.C. Emiliano Vest S.R.L. în beneficiul intimatei S.C. Consiron S.R.L.; s-a anulat executarea silită însăşi (precum şi toate actele de executare) ce constituie obiectul dosarului execuţional nr. 49/2015 al BEJ Ţimonea Mihai; s-a dispus întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia; a fost obligată intimata la plata, către contestatoare, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând taxă de timbru, respectiv în cuantum de 78 lei reprezentând contravaloarea fotocopierii dosarului execuţional.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că motivul constând în împlinirea termenului de prescripţie a executării silite nu este întemeiat.

Astfel, în ceea ce priveşte termenul de prescripţie extinctivă aplicabil în cauză, instanţa reţine că, în principal, contestatoarea a susţinut că acest termen ar fi cel de 6 luni prevăzut de art. 73 din Legea nr. 59/1934, iar în subsidiar şi-a motivat cererea prin indicarea termenului general de prescripţie de 3 ani.

Or, contestatoarea a omis să observe că aceste termene sunt termene de prescripţie a dreptului material la acţiune iar nu termene de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, cele două instituţii de drept fiind distincte.

  Astfel, potrivit art. 73 din Legea nr. 59/1934, acţiunile de regres ale posesorului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi obligaţi, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.

Este clar că textul de lege face referire la acţiunea în regres – care este o acţiune în justiţie demarată prin formularea unei cereri de chemare în judecată – iar nu o cerere de executare silită, prescriptibilă în alte condiţii.

În acest sens, potrivit art. 405 din Codul de procedură civilă în vigoare la data demarării executării silite în dosarul nr. 384/2009, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, începând să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită.

Dreptul de a cere executarea silită a filei cec din cauză s-a născut la data expirării termenului de 15 zile de la emitere – în care cecul trebuia prezentat la plată (potrivit art. 30 alin.1 şi 3 din Legea nr. 59/1934) – astfel încât termenul de prescripţie a început să curgă la data de 30.12.2009 (data emiterii fiind menţionată cea de 15.12.2009) – şi ar fi trebuit să se împlinească la data de 30.12.2012.

  Însă, în speţă, termenul de prescripţie s-a prelungit cu cele două intervale de timp în care executarea silită a fost suspendată (14.01.2010 – 17.03.2010, respectiv 25.03.2010 – 26.11.2013).

Astfel, potrivit art. 405 ind.1 lit. b) din Codul de procedură civilă, cursul prescripţiei se suspendă pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent.

Conform art. 405 alin. (1^1), după încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

Instanţa nu poate achiesa la susţinerea contestatoarei potrivit cu care suspendarea cursului prescripţiei dreptului de a cere executarea silită nu ar fi produs efecte datorită perimării executării silite anterioare.

  Astfel, spre deosebire de cazul întreruperii cursului prescripţiei extinctive, în care legiuitorul a prevăzut la art. 405 ind. 2 alin. 3 că „prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea”, aceeaşi dispoziţie nu a fost prevăzută şi nu poate fi aplicată prin analogie şi în cazul perimării unei executări silite care a fost suspendată (în materia dreptului procesual civil interpretarea prin analogie nefiind, de principiu, aplicabilă, interpretarea făcându-se, de regulă, gramatical).

Rezultă că termenul de prescripţie a executării silite nu era împlinit la data formulării de către intimata creditoare a cererii de reluare a executării silite (13.01.2015), astfel încât acest motiv al contestaţiei la executare formulat nu este întemeiat.

Însă, în ceea ce priveşte cererea de constatare a nulităţii absolute a titlului executoriu, respectiv a filei cec WBA1BD 0014960 emise la data de 15.12.2009, instanţa a reţinut, în primul rând, că în dosarul nr. 2063/115/2010, invocat de către intimată, nu a fost verificată însăşi valabilitatea filei cec, prin prisma motivelor invocate în prezenta cauză, ci s-au făcut aprecieri cu titlu general cu privire la executarea obligaţiei de plată a filei cec. Or, chiar dacă executarea unui titlu de credit presupune valabilitatea acestuia, câtă vreme instanţa nu a fost investită în dosarul nr. 2063/115/2010 cu examinarea valabilităţii titlului de valoare, instanţa apreciază că, în speţă, nu este incidentă vreo prezumţie absolută de adevăr prin raportare la considerentele acestei sentinţe şi la aspectele invocate în prezenta cauză cu privire la nevalabilitatea cecului.

Or, din examinarea filei cec antemenţionate, depuse la f. 13 dosar (în copie), instanţa reţine că, în cuprinsul acesteia, ca dată a emiterii este trecută data de 15.12.2009, dată care nu poate fi însă reală câtă vreme, la data de 24.11.2009 (deci anterior datei emiterii), fila cec fusese girată în favoarea unei terţe societăţi comerciale (potrivit menţiunii de la punctul 1) – „girat de S.C. Consiron S.R.L. în favoarea S.C. Black Sea”.

Rezultă că, la momentul emiterii, fila cec nu cuprindea data emiterii acesteia, rubrica respectivă nefiind completată la momentul la care contestatoarea a emis cecul, ci a fost completată doar ulterior, de către beneficiar, cu o zi înainte de cea a prezentării cecului la plată.

  Or, potrivit art. 1 punctul 5 din Legea nr. 59/1934, cecul trebuie să cuprindă, printre altele, arătarea datei emiterii. Potrivit art. 2 din acelaşi act normativ, titlul căruia ii lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează, cazuri ce nu sunt însă incidente în speţă.

De aici rezultă că cecul – ca titlu de credit – poate fi emis în alb, cu condiţia să cuprindă elementele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 59/1934, sancţiunea nulităţii nefiind însă aplicabilă în situaţia în care lipseşte locul de plată sau locul emiterii, situaţii în care se aplică art. 2 alin. 2-4 din lege.

  Ca atare, emiterea cecului fără menţionarea, în cuprinsul acestuia, a datei emiterii, nu poate fi considerată valabilă prin prisma prevederilor mai sus menţionate, iar completarea ulterioară a datei emiterii nu complineşte viciul de formă existent iniţial.

  Or, în speţă, cecul ce face obiectul cauzei a fost girat către S.C. Black Sea la data de 24.11.2009, ceea ce presupune că cecul era deja emis la data respectivă, însă fusese emis fără menţionarea datei emiterii, câtă vreme, cu acest titlu, în instrumentul de plată se menţionează data de 15.12.2009, dată ulterioară girului.

  Chiar dacă acest viciu de formă a fost complinit ulterior prin menţionarea, probabil de către intimata creditoare (iar nu de către trăgător), a unei date a emiterii cecului, câtă vreme această dată este una falsă, instanţa constată că falsitatea datei echivalează cu lipsa acesteia, ceea ce atrage nulitatea absolută a filei cec seria WBA1BD 0014960 emisă la data de 15.12.2009, nulitate ce a fost constatată de instanţa de judecată.

  Titlul executoriu fiind lovit de nulitate absolută, instanţa a anulat şi executarea silită însăşi (precum şi, pe cale de consecinţă, toate actele de executare) ce constituie obiectul dosarului execuţional nr. 49/2015 al BEJ Ţimonea Mihai şi a dispus întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

În temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, instanţa a obligat intimata la plata, către contestatoare, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând taxă de timbru, respectiv în cuantum de 78 lei, reprezentând contravaloarea fotocopierii dosarului execuţional.

Împotriva sentinţei civile nr. 936/3.07.2015 pronunţată de Judecătoria Caransebeş în dosarul nr. 420/208/2015 a formulat apel intimatul S.C. Consiron SRL prin administrator judiciar Darada Insolv IPURL Reşiţa , solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei la executare, respingerii cererii de anulare a executării precum şi a tuturor actelor de executare şi a respingerii cererii în anulare a titlului executoriu fila CEC  WBAN1BD nr. 0014960 emisă de SC Emiliano Vest SRL la data de 15.12.2009 precum şi respingerea cererii de întoarcere a executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

Apelantul a arătat în fapt, că între cele două societăţi a fost încheiat un contract de prestări servicii (nr.437/16,11.2009), semnat şi ştampilat de reprezentanţii acestora, fiind astfel un contract valabil încheiat între părţi, iar pentru a se garanta plata acestui contract a emis două file CEC respectiv fila CEC WBA 1 BD 0014959 pentru suma de 30.000 lei scadentă la data de 30.11.2009 - sumă achitată de reclamantă şi fila CEC-ul WBA 1 BD 0014960 emisă pentru suma de 100.00 lei scadentă la data de 15.12.2009, filă CEC refuzată la plată şi învestită cu formulă executorie prin încheierea nr.1360/2009 a Judecătoriei Reşiţa.

Având în vedere refuzul la plată a filei CEC WBA 1 BD 0014960 emisă pentru suma de 100.000 lei, în calitate de titulari ai creanţei şi posesori ai filei CEC, arată că s-a adresat BEJ Ţimonea Mihai, care a deschis dosarul cu nr.384/2009 şi a investit cu formulă executorie acest titlu prin încheierea nr.1360/2009 a Judecătoriei Reşiţa, demarând procedura de executare silită a contestatorului SC EMILIANO VEST SRL.

Astfel, consideră că instanţa de fond în mod corect a respins cererea contestatorului în ceea ce priveşte invocarea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, având în vedere că termenul general în care se prescrie dreptul de a obţine executarea silită este de 3 ani raportat la prevederile art.705 din Codul de procedură civilă, cu menţiunea că pe perioada suspendării executării silite de către instanţa de judecată se suspendă şi cursul prescripţiei conform art.707, alin.l, pct.2 din Codul de procedură civilă, contestatorul solicitând şi obţinând suspendarea executării silite pentru perioada 14.01.2010 - 17.03.2010 în temeiul sentinţei din 14.012010 pronunţată de Judecătoria Caransebeş în dosarul nr.80/208/2010 dar şi pe perioada 25.03.2010 - 26.11.2013 în temeiul încheierii nr.l80/25.03.2010 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr.1169/115/2010 raportat 1a Decizia din 26.11.2013 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr.81/2008/2010, motiv pentru care instanţa de fond a procedat la respingerea cererii contestatorului privind prescripţia dreptului de a cere executarea silită ca fiind neîntemeiată, apreciind în mod corect că la data de 13.01.2015 termenul de prescripţie nu era împlinit.

Critica pe care o aduce Sentinţei civile nr.936/2015 se referă la admiterea cererii de constatare a nulităţii filei CEC WBA 1 BD 0014960 emisă pentru suma de 100.000 lei la data de 15.12.2009, pe motive nelegale şi netemeinice şi pe o interpretare greşită a legii nr.59/1934 şi nu în ultimul rând neobservarea de către instanţa de fond a faptului că legalitatea acestei file CEC a fost verificata de Judecătoria Reşiţa atunci când prin încheierea nr.1360/21.12.2009, în dosarul nr.6227/290/2009 a fost admisă cererea de investire cu formulă executorie, sens în care instanţa a constatat că acesta cuprinde toate elementele prevăzute de lege inclusiv data emiterii 15.12.2009.

Faţă de considerentele instanţei de fond de a interpreta prevederile art.l din Legea nr.59/1934 coroborat cu reţinerea acesteia cum că „un cec în alb” nu poate fi emis valabil decât dacă cuprinde toate elementele prevăzute la art.l atunci când este emis, apreciază că instanţa de fond confundă grav ceea ce legiuitorul a menţionat la art.1 şi anume rubricile pe care trebuie să le cuprindă o filă CEC ca şi formular, cu ceea ce trebuie să fie completat la momentul prezentării spre decontare a filei CEC, considerând că toate rubricile menţionate la art.l trebuie să fie completate doar în momentul prezentării acesteia la banca şi nu la momentul emiterii ei în alb, fapt ce reiese în mod clar din prevederile art. 14 din Legea 59/1934 care prevede că „Dacă un CEC necompletat la emitere a fost completat fără a ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea credinţă, sau dacă posesorul a săvârşit o greşeală grava în dobândirea cecului dar mai cu seamă din prevederile pct. 67 din Norma nr. 7/1994 privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri, care menţionează că cecul în alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori si o parte din menţiunile cerute de art.1 din Legea asupra cecului, iar conform pct. 68 menţiunile care lipsesc trebuie sa fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă cecul la plata sau îl remite unei instituţii de credit pentru prezentarea la plată.

Ceea ce este obligatoriu, este ca cecul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul prezentării la plata, iar potrivit pct. 69 primitorul cecului in alb are dreptul de a completa instrumentul respectiv cu menţiunile cerute de art.1 din Legea asupra cecului, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului iar dreptul de completare trece de la un posesor la altul o data cu predarea cecului, astfel că, fila cec poate fi girată în alb şi transmisă mai departe tot în alb.

Instanţa de fond în mod greşit a apreciat că o filă cec în alb trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute de art.1 (situaţie în care nu ar mai fi filă cec în alb), când de fapt fila cec în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului (pct.67 din Norma 7/1994), posesorul acesteia având dreptul de a completa menţiunile care lipsesc (pct.68 şi 69 din Norma 7/1994) sens în care apreciază că sentinţa civilă nr.93672015 trebuie modificată deoarece este nelegală, instanţa de fond neobservând prevederile legale incidente în speţă şi dând o interpretare greşită textelor de lege invocate.

Mai arată că fila cec reproduce exact înţelegerea părţilor expres prevăzută în Contractul de prestări servicii nr.437/16.11.2009 în care se menţionează că data scadentă a obligaţiei de plată a sumei de 100.000 lei este 15.12.2009, observându-se că aceasta a fost şi data emiterii filei cec ce a fost prezentată la bancă în data de 16.12.2009 cu toate rubricile completate, deoarece refuzul la plată nu s-a datorat lipsei acestor date ci lipsei fondurilor contestatorului.

Singura persoană îndreptăţită să completeze data emiterii filei cec este trăgătorul, iar în cazul de faţă se apreciază în mod nefondat şi nedovedit că data emiterii înscrisă pe aceasta este falsă, apreciind instanţa fără nici o probă că data emiterii nu este completată de trăgător, fără ca vreo parte să fi invocat înscrierea în fals şi fără ca instanţa să pună în discuţie părţilor această stare de fapt invocată doar în motivarea sentinţei atacate, pentru a putea propune probe în acest sens, în combaterea acestor susţineri nelegale precizând că o filă cec în alb trebuie să cuprindă doar semnătura trăgătorului, restul urmând a se completa de posesorul acesteia la momentul prezentării la plată, întrebând instanţa de fond cum poate un trăgător emite o filă cec cu scadenţă la 30, 60 sau 90 de zile dacă termenul de prezentare la plată este de 15 zile de la data emiterii (art.30 din Legea nr.59/1934). De asemenea, arată că nu înţelege cum poate fi catalogată data emiterii ca una falsă, fără nici o probă la dosar în acest sens şi neobservând că această dată este tocmai cea indicată de părţi în contractul pentru care au fost emise aceste file cec cu titlul de garanţii şi anume: Contractul nr.437/16.11.2009, apreciind că girarea unei file cec în alb nu este ilegală şi nici nu se face prin fals cum greşit reţine instanţa de fond ci este special reglementată de art.18 din legea 59/1934 care menţionează că girul poate fi în alb, mai mult după refuzul la plată al filei cec „ Toţi cei care s-au obligat prin cec sînt ţinuţi solidar către posesor, posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut sa observe ordinea în care s-au obligat” (art.47 din Legea 59/1934), demonstrând astfel că susţinerea contestatorului cum că nu ar avea nici un drept asupra sa este netemeinică şi nelegală, la fel ca şi susţinerea instanţei de fond care nesocoteşte posibilitatea efectuării unui gir în alb, situaţie în care posesorul cecului are trei opţiuni: să-1 completeze cu propriul său nume sau cu numele unei alte persoane; să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane; să predea cecul unui terţ fără să-1 gireze şi fără sa completeze girul în alb, neavând nici o relevanţă sau vreo importanţă în ceea ce priveşte valabilitatea filei cec, data girului, care poate fi una greşită în speţa de faţă, atât timp cât contestatorul nu a invocat că această data ar fi una falsă, care corespunde cu prevederile contractului încheiat între cele două părţi şi care nu poate fi considerată falsă fără nici o probă, fără ca părţile să se fi înscris în fals pentru această menţiune, ci doar pe o simplă presupunere a instanţei de fond, o interpretare greşită a textelor de lege şi pe neobservarea altor texte din legile speciale invocate de instanţa de fond, care în opinia sa pronunţă o sentinţă nelegală a cărei modificare o cere prin prezentul apel.

În drept invocă prevederile Legii nr. 59/1934 coroborat cu prevederile art. 466 şi următoarele  C.pr.civilă.

Intimata contestatoare S.C. Emiliano Vest SRL a depus la dosar la data de 13.10.2015, apelul incident formulat în contradictoriu cu apelantul intimat S.C. Consiron SRL împotriva sentinţei civile nr. 936/3.07.2015 pronunţată de Judecătoria Caransebeş în dosarul nr. 420/208/2015.

În motivarea apelului incident arată că prin contestaţia la executare înregistrată cu nr. 420/208/2015 la Judecătoria Caransebeş, a solicitat instanţei să dispună anularea executării silite precum si a tuturor actelor de executare, respectiv încheierea din data de 13.01.2015 de încuviinţare a executării silite, încheierea din data de 20.01.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi Somaţia din data de 20.01.2015 adresată societăţii noastre, emise de executorul judecătoresc Timonea Mihai si anularea titlului executoriu fila CEC WBAN1BD nr. 0014960 emisa subscrisa la data de 15.12.2009 pe numele intimatei Consiron SRL.

In motivarea contestaţiei a invocat prescripţia dreptului de executare silita a filei CEC mentionate, nulitatea titlului executoriu fata de neindeplinirea condiţiei de forma prevăzute de art. 1 pct. 5 din Legea nr. 59/1934, lipsa calităţii Consiron SRL de creditor al societăţii noastre si, in fine, nulitatea filei CEC fata de nulitatea actului juridic ce a stat la baza emiterii titlului executoriu.

Prin sentinţa apelata instanţa a respins ca neintemeiate apărările vizând prescripţia dreptului de executare silita (atat prin raportare la dispoziţiile speciale ale Legii nr. 59/1934 cat si prin raportare la normele de drept comun), si a constatat nulitatea filei CEC fata de neindeplinirea cerinţei datei, prevăzuta de art. 1 pct. 5 din Legea nr. 59/1934.

Criticile care vizau lipsa calităţii de creditor al Consiron SRL fata de societatea contestatoare, ca urmare a transmiterii prin gir a cecului si nulitatea actului juridic ce a stat la baza emiterii filei cec nu au mai fost analizate de către prima instanţa.

In ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silita a filei CEC, arată că a intemeiat-o, in primul rand, pe dispoziţiile art. 73 din legea nr. 59/1934, conform cărora acţiunile de regres ale posesorului cecului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi obligaţi la plata cecului se prescriu in 6 luni de la expirarea termenului de prezentare.

Astfel, chiar daca se raportează la data de 15.12.2009 ca fiind cea a emiterii cecului, urmează a constata ca termenul de 6 luni, calculat de la data expirării termenului de plata s-a implinit mult înainte de data formulării cererii executării silite.

Trebuie avut in vedere si faptul ca cecul investit cu formula executorie, potivit art. 53 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, are valoare de titlu executoriu, ceea ce inseamna ca poate fi pus in executare silita.

Opinia primei instanţe, potrivit căreia dreptul de regres al posesorului împotriva emitentului este materializat prin posibilitatea formulării unei cereri de chemare in judecata, si nu a unei cereri de executare silita, este greşită. Posesorul filei cec, (Consiron SRL), a avut posibilitatea ca, odată refuzata la plata fila cec, sa o investească cu formula executorie si sa o puna direct in executare, o cererea de chemare in judecata prin care sa solicite obligarea contestatoarei la plata sumei menţionate in cec fiind lipsita de interes.

Dreptul de regres la care se refera art. 73 din Legea nr. 59/1934 nu presupunea in mod obligatoriu numai formularea unei cereri de chemare in judecata. Sunt relevante, sub acest aspect, si dispoziţiile art. 47 si 48 din Legea nr. 59/1934, coroborate cu cele ale art. 53 din acelaşi act normativ. Astfel, posesorul unui cec are drept de urmărire impotriva tuturor celor care s-au obligat a plati cecul, putând cere, pe cale de regres, suma arătata in CEC, dobânda legala, alte cheltuieli ocazionate, (de protest, de incunostiintare a celorlalţi obligaţi, etc), pe calea executării silite, dupa investirea cu formula executorie a cecului.

In ceea ce priveşte celelalte critici aduse executării silite, sub aspectul lipsei calităţii de creditor a Consiron SRL si nulitatea actului juridic ce a stat la baza emiterii filei cec,  acestea nu au mai fost analizate de către prima instanţa.

Conform menţiunilor din cuprinsul filei CEC, acesta a fost transmis prin gir către o alta societate, Black Sea. In aceste condiţii, sunt incidente dispoziţiile art. 18 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, Consiron SRL nemaiavand niciun drept asupra lor la data transmiterii girului.

Potrivit textului legal menţionat, girul transmite toate drepturile rezultând din cec astfel incat, in prezent, intre contestatoare si Consiron SRL nu mai exista niciun raport juridic care sa isi aiba izvorul in fila cec.

Cat priveşte actul juridic in temeiul căreia contestatoarea a emis fila CEC pusa in executare silita, solicită sa se constate nulitatea absoluta a contractului de prestări servicii nr. 437 încheiat intre cele doua parti la data de 16.11.2009 având in vedere neindeplinirea uneia dintre condiţiile esenţiale, respectiv datorita lipsei obiectului.

Potrivit art. 948 din vechiul C.civ., aplicabil la momentul intocmirii contractului, una din "condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii este si [...] un obiect determinat."

Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca următoarele cerinţe: sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, licit si moral.

Art. 948 pct. 3 vechiul C.civ. vorbeşte despre un "obiect determinat" ca o condiţie esenţiala pentru validitatea unei convenţii, obligaţia trebuind sa aiba ca obiect un lucru determinat cel puţin in specia sa, cantitatea obiectului putând fi "necerta" daca nu este posibila determinarea ei. Ori, in speţa noastră, acţiunea pe care prestatorul trebuia sa o presteze nu este determinata deloc.

Astfel, obiectul contractului nu este determinat, ceea ce atrage nevalabilitatea acestuia.

Din cuprinsul contractului de prestări servicii nr. 437 incheiat intre cele doua parti la data de 16.11.2009 nu reiese care este obiectul sau juridic, determinarea fiind generica si insuficienta (prestări servicii), facandu-se trimitere la Anexa nr. 1, care nu a fost întocmita niciodată. In lipsa acestei anexe se constată ineficacitatea contractului, clauzele prevăzute neputand incumba obligaţii niciuneia din părţile semnatare sub acest aspect.

Un aspect foarte important in soluţionarea prezentei cauze vizează analiza procesului-verbal de recepţie a lucrărilor, care, in mod evident, a fost întocmit odată cu încheierea contractului de prestări servicii. Asa cum a arătat, acesta a fost intocmit in aceeaşi zi ca si contractul de prestări servicii, (sau cel mai târziu pe data de 18.11.2009, data la care copia acestui proces-verbal a fost legalizata de BNP Andronache-Radulescu), in niciun caz la momentul menţionat in cuprinsul acestuia. Procesul-verbal a fost intocmit lapidar, in sensul ca nu au fost arătate lucrările executate de către prestator si care au fost recepţionate de către beneficiar, neavand întocmite anexele aferente. De asemenea, in cuprinsul sau nu s-a făcut referire la numărul si data contractului in cadrul căruia s-ar fi executat asa-zisele prestări de servicii ce ar fi fost recepţionate, insa al căror pret a fost solicitat de către parata, in calitate de prestator, fara ca vreo prestaţie sa fi fost executata.

Ori nulitatea contractului determina inexistenta raportului de drept material in baza căruia a fost emis cecul generând in consecinţa si nulitatea acestuia.

Solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat. Cu cheltuieli de judecata

Analizând sentinţa apelată, în raport de motivele invocate, instanţa a analizat cu prioritate excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită .Având în vedere probele administrate în cauză tribunalul reţine că executarea silită ce face obiectul dosarului nr. 49/2015 al BEJ Ţimonea Mihai a pornit la cererea creditoarei SC Consiron SRL pentru fila CEC  WBAN1BD nr. 0014960 emisă de SC Emiliano Vest SRL la data de 15.12.2009.

În cauză sunt aplicabile disp. art. 53 din Legea 59/1934 conform cărora cecul are valoare de titlu executoriu iar executarea se face potrivit prevederilor art. 54 şi următoarele din acelaşi act normativ, după învestirea cu formulă executorie a instrumentului de plată.

De asemenea, conform disp. art. 73 din Legea 59/1934 acţiunile de regres ale posesorului cecului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi obligaţi la plata cecului se prescriu in 6 luni de la expirarea termenului de prezentare. Acest termen de prezentare este de 15 zile pentru cecul emis şi plătibil în România potrivit art. 30 alin. 1 din acelaşi act normativ.

În cauză, fila CEC  WBAN1BD nr. 0014960 are înscrisă data emiterii - 15.12.2009. Aşadar termenul său de prezentare s-a împlinit la 30.12.2009, iar termenul de prescripţie de 6 luni s-a împlinit la 30.06.2010.

În mod greşit instanţa de fond a reţinut că acest termen de prescripţie nu este aplicabil executărilor silite, atâta vreme cât disp. art. 73 din Legea 59/1934 se referă la acţiunea în regres care poate fi făcută şi pe cale de executare silită. O confirmare a acestei interpretări a textului de lege menţionat se regăseşte în dispoziţiile pct. 256 lit. f din Norma cadru BNR nr. 7/1994 care face referire la prescripţia dreptului de executare silită a cecului în 6 luni de la expirarea termenului de prezentare.

În consecinţă tribunalul constată că termenul de prescripţie al executării silite a cecului WBAN1BD nr. 0014960/15.12.2009 este de 6 luni. De asemenea va avea în vedere faptul că cererea de executare ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 389/2009 privind aceeaşi filă cec s-a perimat (conform procesului verbal din 17.10.2014), în cauză fiind aplicabile disp. art. 4052 alin. 3 Cod procedură civilă din 1865 în conformitate cu care „Prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare (…) s-a perimat (…).” Nu are relevanţă faptul că executarea silită perimată a fost sau nu suspendată atâta vreme cât aceasta nu poate fi luată în considerare pentru a întrerupe termenul de prescripţie a executării silite.

Faţă de cele reţinute, tribunalul, având în vedere că cererea de executare silită a filei CEC  WBAN1BD nr. 0014960, emisă de SC Emiliano Vest SRL, şi care face obiectul dosarului nr. 49/2015 al BEJ Ţimonea Mihai, a fost formulată de  SC Consiron SRL la data de 13.01.2015, a admis excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a acestui instrument de plată.

Având în vedere soluţia pronunţată cu privire la prescripţia executării silite, instanţa va a respins ca rămasă fără obiect cererea de constatare a nulităţii  filei CEC .

În consecinţă, în baza disp. art. 480 Noul Cod procedură civilă, tribunalul a respins apelul principal şi a admis apelul incident, a schimbat sentinţa apelată, în sensul că a admis excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, a anulat formele de executare silită şi a dispus întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, respingând ca rămasă fără obiect cererea privind constatarea nulităţii filei CEC .

Domenii speta

Spete similare