Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Extrasul de carte funciară pentru autentificare

Prin sentinţa civilă nr. 9149 din 27.06.2014 Judecătoria Iaşi a respins plângerea împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a registratorului -şef al O.C.P.I. Iaşi formulată de către petentul M.C. în contradictoriu cu intimata M.L.

Pentru a pronunţa această soluţie Judecătoria Iaşi a reţinut că prin actul de lichidare a regimului comunităţii legale autentificat sub nr.  din  de către B.N.P.A. P T F, petentul M C şi intimata M L au convenit încetarea, potrivit art. 385 alin.1, 3 Cod civil, a regimului matrimonial, ca o consecinţă a depunerii cererii de divorţ. Voinţa părţilor semnatare a fost de recunoaștere în favoarea petentului M C a unei cote de 100% din masa bunurilor comune, intimatei cuvenindu-se o cotă de 0% din masa bunurilor comune. La data de , petentul a solicitat Oficiului de Cadastru şi publicitate Imobiliară BCPI Iaşi întabularea dreptului de proprietate exclusivă cu titlu de bun propriu în urma lichidării comunităţii de bunuri asupra imobilului în suprafață de x mp înscris în Cartea Funciară nr. a localității S, identificat cu număr cadastral , amplasat în tarlaua nr.  parcela nr. z. Cererea de întabulare a dreptului de proprietate a fost respinsă prin încheierea nr. din , soluţia fiind menţinută prin încheierea de respingere a cererii de reexaminare nr.  din  a registratorului –şef, întrucât nu a fost depus extrasul de carte funciară pentru autentificare. Petentul a promovat prezenta plângere solicitând instanței să constate nelegalitatea soluţiei de respingere a cererii de întabulare a dreptului său de proprietate exclusivă şi să dispună întabularea acestui drept.

Instanţa a apreciat ca neîntemeiată plângerea pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 632 alin.1 lit. a şi b Cod civil, formele proprietăţii comune sunt următoarele: a) proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea) şi b) proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).

Potrivit dispoziţiilor art. 357 alin.1 Cod civil, în cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile proprii (bunurile menţionate în art. 340 Cod civil) după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.

Instanţa nu a reţinut susţinerea petentului conform căreia partajul poate fi efectuat numai în situaţia în care semnatarii actului de lichidare a regimului comunităţii legale autentificat sub nr.  din  de către B.N.P.A. P T F ar fi dobândit cote-părţi din dreptul de proprietate, susţinere întemeiată pe dispoziţiile art. 632 alin. 1 şi art. 669 Cod civil care fac vorbire despre încetarea coproprietăţii prin partaj (nu şi a devălmăşiei) cât timp în materia regimului comunităţii de bunuri ale soţilor sunt aplicabile prevederile art. 355 şi următoarele Cod civil.

Astfel, instanţa a constatat că actul notarial în temeiul căruia petentul M C a solicitat întabularea dreptului său de proprietate cuprinde voinţa părților cu privire la partajarea bunurilor comune, aflate în devălmăşie, fiind determinată cota-parte ce revine fiecărui soţ, operaţie specifică partajului bunurilor asupra cărora există un drept de proprietate comună. Această concluzie este susţinută şi de dispoziţiile ce reglementează procedura partajului judiciar (art. 979 şi următoarele Cod procedură civilă).

Spre deosebire de reglementarea cuprinsă în Codul civil anterior (art. 786) care recunoştea partajului efecte declarative, potrivit art. 680 din Noul Cod civil partajul produce efecte translative de proprietate. Astfel, potrivit textului legal menţionat mai sus, fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

Faţă de prevederile legale menţionate mai sus, apare justificată solicitarea Oficiului de Publicitate Imobiliară Iaşi – B.C.P.I. Iaşi privitoare la prezentarea extrasului de carte funciară pentru autentificare. Mai mult, această cerinţă este prevăzută de art. 35 alin.1 din Legea nr. 7/1996, republicată, conform căruia la autentificarea actelor notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare, care este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, sau, după caz, un certificat de sarcini.

Prin urmare, reţinând legalitatea şi temeinicia soluţiei pronunţate prin încheierea de respingere nr. din  a registratorului – şef din cadrul O.C.P.I. Iaşi – B.C.P.I. Iaşi în dosarul nr. , instanţa, în temeiul prevederilor art. 31 alin.3 şi art. 35 alin.1 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicată, a respins ca neîntemeiată plângerea promovată de către petentul M C.

Domenii speta

Spete similare