Respingere cerere partaj intrucat terenul nu este comod partajabil în natură, iar împărteala in natură a terenului ar cauza o scădere importantă a valorii de piată a acestuia, nepermitând investitii imobiliare profitabile faţă de limitările urbanistice.

Deliberând asupra cauzei civile de fată, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20.11.2012 sub nr. …, reclamantul C M a chemat în judecată pe pârâta C A , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate deschisă succesiunea defunctei B P, decedata la data de 28.03.2011, cu ultimul domiciliu in ….., să constate că masa succesorală se compune din cota de 4/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ……. si apartamentul nr. 5 situat in ……, să constate că reclamantul si pârâta C  A sunt mostenitorii defunctei B P, în calitate de frati, să dispună iesirea din indiviziune în cote egale, cu atribuirea imobiului din ….., iar pârâtei să ii fie atribuit apartamentul nr. 5 situat in ……, cu plata de sultă, cu cheltuieli de judecată (filele 2-3).

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că impreuna cu sora sa, C A sunt mostenitorii defunctei B P, decedată la 28.03.2011. Intrucât părintii au murit si sora defunctă nu avea, la data decesului, sot sau copii, ei sunt singurii mostenitori ai acesteia. Masa succesorală este alcătuită din cota de 4/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ………. si apartamentul nr. 5 situat in ……….

In continuare, reclamantul a mentionat că se impune să i se atribuie imobilul situat în ………, deoarece mai bine de 30 de ani foloseste in fapt terenul si constructie, plăteste impozit si se ingrijeste de magazia de acolo. In anul 2004, cumnata si nepotul său, C M-R si C E, pentru că se ingrijea de partea fratelui său, i-au donat partea care ii revenea acestuia de pe urma părintilor.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 6731-art. 67314 Cod procedură civilă.

În dovedirea celor susţinute, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori si expertiză.

La data de 15.04.2013, pârâta C A a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat instanţei să constate deschisă succesiunea după defuncta B P, decedată la data de 28.03.2011 şi să se stabilească moştenitorii legali ai acesteia, respectiv subsemnata C A şi reclamantul C M în calitate de fraţi ai defunctei; să constate că masa succesorală după defuncta B P este compusă din cota de 1/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului din str. ……; să respingă cererea cu privire la imobilul din …….., ap. 5,  imobil bun propriu si personal, să admită cererea cu privire la ieşirea din indiviziune asupra imobilului din ……… prin lotizarea acestuia, şi atribuirea câte unui lot atât mie cât şi reclamantului, imobilul fiind comod partajabil; Să obligaţi reclamantul la plata cheltuielilor de judecată.

In motivare, pârâta a precizat că sora sa şi a reclamantului, B P, a decedat la data de 28.03.2011, astfel cum reiese din certificatul de deces ….. eliberat la data de …… de către Consiliul Local Sector 1. În urma decesului, au rămas în calitate de moştenitori legali cu vocaţie succesorală, părţile din acest proces, respectiv C A şi reclamantul C M, în calitate de fraţi ai defunctei.

Imobilul din ……., ap. 5, nu face parte din masa succesorală, deoarece a fost cumpărat de fiica pârâtei, C A-M, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .. la BNP M V, pretul fiind de 2.000.000 lei.

Masa succesorală este compusă din cota de 1/4 din imobilul situat …., imobil compus din 2 construcţii: construcţia CI este o construcţie cu destinaţia de locuinţă având 3 camere şi dependinţe şi construcţia C2 având bucătărie, wc şi garaj, precum şi terenul aferent în suprafaţa de 165 m.p. Acest imobil a fost dobândit de părinţii noştri C E şi C G, astfel cum rezultă din Actul de vânzare-cumpărare încheiat la data de ……. şi înregistrat la Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat sub nr. ……..

C G a decedat la data de 28.11.1982, cota sa de 1/2 din imobilul sus menţionat revenind după cum urmează:C E  în calitate de soţie supravieţuitoare - cota de 1/4; B P, în calitate de fiică - cota de 3/16; C A, în calitate de fiică - cota de 3/16; C C, în calitate de fiu - cota de 3/16; C M, în calitate de fiu - cota de 3/16.

C E a decedat la data de 25.11.1993, cota sa de 5/8 din imobilul mai sus menţionat revenind după cum urmează:B P, în calitate de fiică - cota de 1/4; C A, în calitate de fiică - cota de 1/4;C C, în calitate de fiu - cota de 1/4;C M, în calitate de fiu - cota de 1/4.

Astfel, după dezbaterea celor două succesiuni, rezultă că fiecare din cei patru fraţi au dobândit un drept de proprietate din întregul imobil în cotă de 1/4.

In urma decesului fratelui nostru CC, cota de 1/4 a revenit moştenitorilor acestuia C E, în calitate de soţie supravieţuitoare şi C M-R, în calitate de fiu, aceştia donând această cotă către reclamantul CM, astfel cum rezultă din Actul de Donaţie autentificat sub nr. … la BNP M I din Bucureşti.

In urma dezbaterii succesiunii după defuncta B P, cu care instanţa de judecată a fost investită, urmează a se constata că, cota de 1/4 din imobil revine moştenitorilor: C A, în calitate de soră - cota de 1/2; C M, în calitate de frate - cota de 1/2.

În drept, întâmpinarea şi cererea reconvenţională au fost întemeiate pe prevederile art. 115 şi urm., art. 6755 Cod procedură civilă.

În dovedirea susţinerilor sale, pârâta-reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză.

La data de 28.06.2013, reclamantul a depus completare la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat introducerea in calitate de pârât a numitului C M-R, pentru a se constata si calitatea acestuia de mostenitor al defunctei B P, fiind nepot de frate predecedat, să se dispună iesirea din indiviziune asupra masei succesorale de pe urma defunctei B P, masa succesorală fiind compusă din cota de 4/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în …. si apartamentul nr. 5 situat in …….. (filele 40-41).

La data de 27.09.2013, reclamantul a depus precizare la cererea de completare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat să se constate că masa succesorală este compusă doar din cota de 4/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în …… (fila 50).

La data de 27.09.2013, pârâta C A a depus cerere precizatoare, prin care a arătat că în urma dezbaterii succesiunii după defuncta B P, cu care instanţa de judecată a fost investită, urmează a se constata că, cota de 1/4 din imobil revine moştenitorilor: C A, în calitate de soră - cota de 1/3; C M, în calitate de frate - cota de 1/3; C M-R, în calitate de nepot, prin reprezentarea tatălui său - cota de 1/3. De asemenea, instanţa va constata că dreptul de proprietate asupra imobilului din ……. aparţine: pârâtei C A în cota de 1/3; reclamantului C M în cota de 7/12 si pârâtului C M-R în cota de 1/12.

Prin încheierea de şedinţă din 27.09.2013 (fila 64), instanţa a admis exceptia netimbrarii capatului doi al cererii de chemare in judecata cu privire la constatarea ca din masa succesorala face parte si imobilul situat in ……. si a cererii reconventionale formulata de parata.

La data de 22.11.2013, pârâtul C M-R a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii reclamantului si partajarea imobilului in natură, prin atribuirea unei părti din imobil fiecăruia (fila 68).

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, proba cu interogatorii reciproce, proba cu expertize în specialitatea construcţii civile şi în specialitatea topografie, proba testimonială, fiind audiati martorii D S si R G.

Răspunsurile părţilor la interogatorii au fost consemnate în scris şi ataşate la dosar (filele 116-118).

Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie A N a fost depus la dosar (filele 101-115).

Raportul de expertiză tehnică imobiliară efectuat de expertul judiciar în specialitatea construcţii civile şi industriale, evaluarea proprietăţii imobiliare Florentina Simescu a fost depus la dosar (filele 189-201).

Analizând materialul probator administrat, instanţa reţine următoarele:

Sora reclamantului si a pârâtului, B P, a decedat la data de 28.03.2011, astfel cum reiese din certificatul de deces, eliberat la data de …. de către Consiliul Local Sector 1 (fila 7).

Potrivit art. 651 C.civ. (mostenirea se deschide prin moarte), instanta va constata deschisă succesiunea defunctei B P, cu ultimul domiciliu in ……..

Referitor la calitatea de mostenitori a partilor, instanta are in vedere faptul ca, pentru ca o persoana să poata mosteni in temeiul legii trebuie sa indeplineasca o conditie pozitiva (vocatie succesorala legala) si doua conditii negative (sa nu fie nedemna si dezmostenita).

În urma decesului, am rămas în calitate de moştenitori legali cu vocaţie succesorală, părţile din acest proces, reclamantul C M si pârâta C A, în calitate de fraţi ai defunctei şi pârâtul C M R, în calitate de nepot de frate predecedat.

Astfel, instanta va constata că sunt mostenitori ai defunctei B P, C M , în calitate de frate cu o cota legală de 1/3, C A, în calitate de soră cu o cota legală de 1/3 şi C M R , în calitate de nepot de frate predecedat cu o cota legală de 1/3.

Masa succesorală este compusă din cota de 1/4 din imobilul situat în Bucureşti, ……: construcţia CI este o construcţie cu destinaţia de locuinţă având 3 camere şi dependinţe în suprafaţă de 48,06 m.p. şi construcţia C2 cu destinatia de anexă având bucătărie, wc şi garaj cu suprafaţa de 42.05 m.p. precum şi terenul aferent în suprafaţa de 165 m.p.

Acest imobil a fost dobândit de părinţii C E şi C G, astfel cum rezultă din Actul de vânzare-cumpărare încheiat la data de …. şi înregistrat la Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat sub nr. …….

C G a decedat la data de …, cota sa de 1/2 din imobilul menţionat revenind după cum urmează: C E în calitate de soţie supravieţuitoare - cota de 1/4; B P, în calitate de fiică - cota de 3/16; C A, în calitate de fiică - cota de 3/16; C C, în calitate de fiu - cota de 3/16; C M, în calitate de fiu - cota de 3/16.

C E a decedat la data de .., cota sa de 5/8 din imobilul mai sus menţionat revenind după cum urmează: B P, în calitate de fiică - cota de 1/4; C A, în calitate de fiică - cota de 1/4; C C, în calitate de fiu - cota de 1/4; C M, în calitate de fiu - cota de 1/4.

Astfel, după dezbaterea celor două succesiuni, rezultă că fiecare din cei patru fraţi au dobândit un drept de proprietate din întregul imobil în cotă de 1/4.

In urma decesului fratelui C C, cota de 1/4 a revenit moştenitorilor acestuia C E, în calitate de soţie supravieţuitoare şi C M-R, în calitate de fiu, aceştia donând această cotă către reclamantul C M, astfel cum rezultă din Actul de Donaţie autentificat sub nr. ……. la BNP M I din Bucureşti (filele 14-16).

In urma dezbaterii succesiunii după defuncta B P, instanţa va constata că, cota de 1/4 din imobil revine moştenitorilor: C A , în calitate de soră - cota de 1/3; C M, în calitate de frate - cota de 1/3; C M-R, în calitate de nepot, prin reprezentarea tatălui său - cota de 1/3.

Având în vedere cele mai sus menţionate, urmează ca instanţa de judecată să constate că dreptul de proprietate asupra imobilului din …….. aparţine: pârâtei C A- cota de 1/3 compusă din: cota de 1/4 (cota cuvenită după dezbaterea succesiunii părinţilor mei) şi cota de 1/12 (cota cuvenită în urma dezbaterii succesiunii după sora defunctă B P); reclamantului C M - cota de 7/12 compusă din: cota de 1/4 (cotă care i-a revenit după dezbaterea succesiunii părinţilor), cota de 1/4 (cotă care i-a fost donată prin Actul de Donaţie autentificat sub nr. …. la BNP …..) şi cota de 1/12 (cotă care îi revine în urma dezbaterii succesiunii după sora defunctă B P);pârâtâlui C M-R - cota de 1/12 (cotă care îi revine prin reprezentarea tatălui săi, în urma dezbaterii succesiunii după defuncta B P).

Aşadar, în prezent, imobilul situat în …… este deţinut în coproprietate de către părţi, respectiv reclamantul C M cu o cotă-parte de 7/12, pârâta C A cu o cotă-parte de 4/12 şi pârâtul C M R cu o cotă-parte de 1/12.

Aceasta fiind situaţia de fapt, potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.

Partajul este operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate în sensul că bunurile stăpânite în comun pe cote-părţi sunt împărţite materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietarul exclusiv asupra unui anume bun sau părţi materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietăţii.

Pe calea partajului judiciar, instanţa este ţinută a hotărî modalităţile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari cu obligarea acestuia la plata unei sulte către ceilalţi coproprietari, fie de a forma loturi şi de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului şi de a împărţi echivalentul bănesc între copărtaşi potrivit cotelor fiecăruia dintre ei.

Potrivit dispoziţiilor art. 736 Cod civil fiecare dintre coerezi poate cere partea sa în natură din mobilele sau imobilele succesiunii. Prin urmare, în principiu, partajul judiciar urmează a se face în natură, fiind inadmisibil ca, fără consimţământul coindivizarilor, să se atribuie unora dintre ei toate bunurile în natură, iar altora numai contravaloarea părţii ce li se cuvine, când este posibil să se dea fiecăruia bunuri în natură. Inegalitatea loturilor se compensează prin plata unor sume de bani, potrivit dispoziţiilor art. 742 Cod civil.

Potrivit art. 67310 Cod procedură civilă, în măsura în care bunurile nu sunt comod partajabile în natură, împărţeala se face prin atribuirea bunului coproprietarului care a cerut atribuirea, iar dacă mai mulţi coproprietari cer să li se atribuie întregul bun, acesta se va atribui celui mai îndreptăţit, potrivit criteriilor prevăzute de art. 6739 Cod procedură civilă (la formarea si atribuirea loturilor, se va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul că unii dintre coproprietari, inainte de a se cere impărţeala au făcut constructii, îmbunătătiri).

In cauza prezentă, faţă de concluziile raportului de expertiză în construcţii întocmit de d-na expert S F, instanţa constată că în cuprinsul acestuia s-a stabilit că se pot partaja construcţiile în sensul atribuirii Corpurilor de clădire independente CI şi C2.

Cu privire la modalitatea de partajare a imobilului în litigiu, instanţa reţine faptul că reclamantul C M nu a locuit niciodată în imobilul situat în str. , parata C A locuind în mod statornic la această adresă, şi având şi domiciliul stabilit la această adresă, aspecte de altfel reţinute şi din depoziţiile martorei D S audiată la termenul din data de 10.10.2014. De asemenea, pârâta C A a efectuat îmbunătăţiri acestui imobil, constând în consolidare, reconstrucţie casă şi racordare sistem de gaze.

Martorul R G, audiat la termenul din data de 10.10.2014, a declarat că l-a ajutat pe reclamantul C M la efectuarea unor lucrări la imobilul din litigiu, lucrări efectuate doar în curtea imobilului şi la corpul de clădire C2 (baie, garaj). Mai mult, chiar prin cererea de chemare in judecată, reclamantul a precizat că mai bine de 30 de ani, se îngrijeste de magazia de acolo.

De asemenea, instanţa va avea în vedere şi declaraţiile martorei D S, în sensul că din anul 1971, dată de la care aceasta s-a mutat la imobilul vecin cu cel din …….., are cunoştinţă că la această adresă au locuit doar părinţii pârâtei (C G şi C E) şi pârâta.

În consecinţă, fata de rapoartele de expertiză efectuate si aplicând criteriile prevăzute de art. 6739 Cod procedură civilă, instanţa va dispune iesirea din indiviziune asupra bunului imobil – construcţii situat în …. Astfel, va atribui reclamantului C M în deplină proprietate şi linistită posesie Corpul C2 – constructie cu destinatia de anexă în suprafaţă de 39,49 mp în valoare de 17.932,40 lei, iar pârâtei C A va atribuia în deplină proprietate si linistită posesie Corpul C1 – constructie cu destinatia de locuinţă în suprafaţă de 44,21 mp în valoare de 20.075,77 lei.

În conformitate cu art. 67310 alin. 4 Cod procedură civilă, instanţa va obliga pârâta C A să plătească cu titlu de sulta suma de 4.239 lei către reclamantul C M, corespunzător cotei de 7/12, precum si să plătească cu titlu de sulta suma de 3.167 lei către pârâtul C M R, corespunzător cotei de 1/12. Acestă sultă a fost stabilită luând în considerare valoarea de circulatie a imobil – construcţii situat în ……, stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expert F S, Corpul C2 – constructie cu destinatia de anexă având o valoare de 17.932,40 lei, iar Corpul C1 – constructie cu destinatia de locuinţă având o valoare de 20.075,77 lei.

Având în vedere că sumele la care a fost obligată pârâta C A au o valoare ridicată şi pentru a-i da acesteia posibilitatea efectivă de a procura resursele financiare necesare plăţii, instanţa va stabili termen pentru plata sultei la 3 luni de la data comunicării către pârâta a prezentei hotărâri.

Instanta va respinge ca neîntemeiată cererea privind iesirea din indiviziune cu privire la imobilul - teren în suprafaţă de 165 mp situat în …….., deoarece expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie A. N., prin raportul de expertiză întocmit si depus la dosar (fila 103) a concluzionat că terenul nu este comod partajabil în natură, iar împărteala in natură a terenului ar cauza o scădere importantă a valorii de piată a acestuia, nepermitând investitii imobiliare profitabile faţă de limitările urbanistice. Conform Regulamentului general de urbanism, autorizarea parcelării este permisă pentru o suprafata egală sau mai mare de 150 mp.

De asemenea, faţă de admiterea exceptiei netimbrării, instanta va anula cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamanta Crăciun Ana în contradictoriu cu reclamantul-pârât Costache Marian, ca netimbrată.

Având în vedere natura cererii de ieşire din indiviziune, pretentiile reclamantului si ale pârâtei C A, precum şi faptul că atât reclamantul, cât şi pârâta Crăciun Ana au efectuat cheltuieli de judecată utile pentru soluţionarea cauzei, în conformitate cu prevederile art. 276 Cod procedură civilă, instanţa va compensa cheltuielile de judecată.

Domenii speta

Spete similare