Procedura insolventei. Recurs. Contestatie împotriva hotarârii adunarii creditorilor. Calculul cvorumului si al majoritatii creantelor facut de administratorul judiciar, raportat la un tabel definitiv rectificat, întocmit si neafisat la usa instantei. Con

Decizie 59/C din 31.03.2015


PROCEDURA INSOLVENTEI. Recurs. Contestatie împotriva hotarârii adunarii creditorilor. Calculul cvorumului si al majoritatii creantelor facut de administratorul judiciar, raportat la un tabel definitiv rectificat, întocmit si neafisat la usa instantei. Conflict de interese în care se afla unul dintre creditori fata de punctele înscrise pe ordinea de zi. Nelegalitatea votului prin telefon. 

-art. 15 alin. 2 din Legea nr. 85/ 2006

-art. 107 alin. 4, art. 72 alin. 3 si art. 74 din Legea nr. 85/ 2006

-art. 17 alin. 5 din Legea nr. 85/ 2006

Decizia nr. 59/C/2015-R din 31.03.2015 a Curtii de Apel Oradea

Dosar nr. 5612/111/C/2008/a7 - R

Prin Sentinta nr.1581/F din 29 octombrie 2014 Tribunalul B. a respins ca nefondate contestatiile formulate de creditorii S.C. N. S.R.L. si C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R. C. S.R.L. Bucuresti.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:

La data de 17 iunie 2014 a avut loc adunarea generala a creditorilor debitorului SC M. SRL în cadrul careia au fost puse în discutie cele sase puncte din ordinea de zi publicata la data de 10 iunie 2014 în Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 10988. Cei doi creditori contestatori au votat împotriva înscrise la punctul 2, creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C. S.R.L. fiind considerat ca detine o creanta în cuantum de 1.643.511,9 lei.

Potrivit art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 hotarârea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor care au votat împotriva luarii masurii respective si au facut sa se consemneze aceasta în procesul - verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura insolventei care au lipsit de la sedinta adunarii creditorilor. Creditorii contestatori au votat împotriva masurii referitoare la închirierea imobilului catre creditorul A. M., astfel încât au legitimitatea procesuala de a formula contestatie, impunându-se examinarea legalitatii motivelor invocate.

În acest sens judecatorul sindic a retinut  ca la data de 21.10.2009 lichidatorul judiciar RVA I. S. S.P.R.L. a depus un tabel definitiv de creante în care creditorul C. E. B. România S.A. a fost înscris cu suma de 2.614.231,735 lei, creditorii U. cu suma de 160.000 lei (creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie), iar creditorul B. C. cu suma de 115.000 euro. Ulterior, la data de 22 februarie 2013 a fost depus un alt tabel definitiv de creante în care creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. apare înscris cu suma de 1.643.511, 90 lei, creditorii U. cu suma de 160.000 lei, iar creditorul B. C. cu suma de 448.477 lei.

Odata cu depunerea acestui tabel (ce nu a fost afisat la usa instantei neexistând vreo dovada în acest sens) a fost întocmit de catre lichidatorul judiciar C. V. A. SPRL un raport de activitate în care explica motivele care au stat la baza întocmirii acestuia.

Fiind acte distincte întocmite în cadrul procedurii insolventei ce exprima rezultatul analizei efectuate în diverse stadii de catre lichidatorul judiciar, ele pot fi contestate de catre persoanele pretins a fi vatamate în conditiile stabilite de lege (art. 21 alin. 3 sau 75 din Legea nr. 85/2006). Neexercitarea caii de atac împiedica judecatorul sindic sa retina o alta stare de fapt încadrata juridic decât cea care rezulta din continutul lor. Atâta timp cât creditorii interesati nu au contestat cel de-al doilea tabel definitiv si raportul care a stat la baza depunerii lui se presupune pâna la proba contrarie (ce nu poate fi facuta în cadrul procedurii de contestare a hotarârii adunarii creditorilor) ca reflecta realitatea juridica din dosar.

Admiterea solutiei contrare ar duce la înlaturarea cailor expres prevazute de lege pentru contestarea actelor si masurilor întreprinse în cadrul procedurii insolventei si a efectelor pe care le atrage depasirea termenelor de decadere stabilite de lege.

Asa fiind, judecatorul sindic a considerat ca din moment ce nu au fost contestate în conditiile art. 21 alin. 3 sau 75 din Legea nr. 85/2006 cele doua acte de procedura întocmite de lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L., legalitatea lor nu poate fi pusa în discutie în mod indirect în cadrul contestatiei împotriva hotarârii adunarii creditorilor. Faptul ca acest tabel definitiv de creante nu a fost afisat nu are nici o relevanta întrucât acesta reflecta masurile luate prin raportul de activitate. Mai mult, din moment ce de lege lata nu poate exista decât un singur tabel definitiv de creanta, masura afisarii îl poate viza numai pe acesta, astfel încât cel de-al doilea tabel, chiar intitulat definitiv, reprezinta în fapt o reactualizare ca urmare a verificarilor efectuate de catre lichidatorul judiciar.

În plus, nu trebuie omis ca analiza facuta de lichidatorul judiciar în ceea ce priveste creanta creditorului C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. a vizat numai consolidarea acesteia în moneda nationala, operatiune ce a fost facuta si cu privire la creanta pretinsa de creditorul B. N. Tocmai de aceea, considera ca în mod corect lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L. a avut în vedere sumele reflectate în tabelul definitiv întocmit de el.

Referitor la îndreptatirea creditorilor U. T. M., U. L. D. si B. N. de a vota în cadrul adunarii creditorilor retine ca în tabelul definitiv întocmit de lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L. creantele detinute de acestia nu mai apar ca fiind afectate de vreo modalitate. Limitarea dreptului de vot putea interveni numai în masura în care creanta acestora ar fi fost afectata de o conditie suspensiva, art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 prevazând în mod expres ca titularii acestor creante nu pot vota.

Extinderea interdictiei si la alte ipoteze (creantele admise provizoriu) duce la încalcarea principiului potrivit catre exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare, creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. facând confuzie între conditia suspensiva ca modalitate a actului juridic si înscrierea provizorie a creantelor în temeiul art. 73 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/2006 care are în vedere necesitatea administrarii unui probatoriu mai amplu pentru stabilirea certitudinii creantei.

Trecerea unui interval mare de timp între întocmirea celor doua tabele definitive nu exclude posibilitatea ca respectiva conditie suspensiva sa se fi împlinit, astfel încât în prezent creanta creditorilor U. T. M. si U. L. D. sa nu mai fie afectata de nici o modalitate a actului juridic. De altfel, înscrierea sa în acest fel si necontestarea tabelului definitiv întocmit de lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L. prin prisma celor aratate anterior face imposibila retinerea unei concluzii contrare.

Legitimarea creditorului U. T. M. de a vota si pentru creditorul U. L. D. trebuie raportata la faptul ca în tabelul definitiv de creante nu s-a specificat în mod distinct cuantumul sumei detinute de fiecare, astfel încât se poate considera ca opereaza solidaritatea activa. O asemenea calificare atrage incidenta prevederilor art. 1436 alin. 1 Cod civil potrivit caruia creditorii solidari sunt prezumati a-si fi încredintat reciproc puterea de a actiona pentru gestionarea si satisfacerea interesului lor comun.

Prezumtia legala relativa stabilita de Codul civil face inaplicabila dispozitia art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 la care face trimitere creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. întrucât existenta mandatului e presupusa de lege. Ca atare, nici sub acest aspect contestatia nu este întemeiata.

Referitor la votul exprimat de creditorul A. M. judecatorul sindic a retinut ca acesta a votat atât în nume propriu, cât si pentru creditorii S.C. A. S.R.L. si S.C. W. P. S.R.L. Pentru a-si justifica calitatea de reprezentat al celor din urma a depus doua împuterniciri emise de catre lichidatorul judiciar G. M. R. SPRL.

Potrivit art. 107 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 85/2006 prin sentinta de deschidere a procedurii falimentului judecatorul sindic dispune, inter alia, ridicarea dreptului de administrare al debitorului, astfel încât de la acest moment singurul îndreptatit sa reprezinte debitorul este lichidatorul judiciar. Absenta unei hotarâri prealabile a comitetului creditorilor sau a adunarii generale a celor doi creditori nu poate afecta valabilitatea votului exprimat întrucât ar fi lezate, eventual, drepturile creditorilor în cadrul procedurii desfasurate fata de acestia.

Examinarea prevederilor art. 25 din Legea nr. 85/2006 conduce la concluzia ca exigenta suplimentara impusa de legiuitor a vizat asigurarea în integralitatea lui a principiului maximizarii averii debitorului întrucât recurgerea la auxiliari de catre lichidatorul judiciar implica alocarea unor sume de bani pentru remunerarea acestora. Diminuarea fondurilor banesti existente în contul unic de insolventa afecteaza în mod direct si exclusiv creditorii din cadrul procedurii desfasurate fata de debitorii respectivi si nu creditorii dintr-o procedura în care debitorul are la rândul sau calitatea de creditor.

Faptul ca în cuprinsul împuternicirii nu se indica modalitatea în care trebuie sa se voteze nu are nici o relevanta întrucât art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 impune exigenta unei procuri autentice si speciale numai în cazul reprezentarii creditorilor persoane fizice din moment ce teza finala face trimitere expresa la delegati semnata de conducatorul unitatii. Or, deschiderea procedurii falimentului face ca sintagma „conducatorul unitatii” sa fie interpretata în sensul ca vizeaza lichidatorul judiciar, singurul abilitat în puterea legii sa reprezinte societatea în raporturile cu tertii.

În masura în care legiuitorul ar fi dorit ca împuternicirea sa fie una speciala ar fi inserat în mod expres aceasta conditie si în cazul persoanelor juridice. Tocmai de aceea, impunerea unei conditii suplimentare de forma sau de fond (existenta unei desemnari anterioare din partea comitetului creditorilor sau a adunarii creditorilor) reprezinta o adaugare la lege ce nu poate fi retinuta.

Posibilitatea creditorului A. M. de a participa la exercitarea votului impune retinerea cu titlu prealabil a faptului ca dreptul de vot reprezinta un instrument legal pus la dispozitia creditorilor în cadrul procedurii insolventei prin intermediul caruia decid modalitatea concreta de derulare a procedurii în limitele stabilite de dispozitiile imperative ale Legii nr. 85/2006. Înlaturarea sau limitarea lui nu poate avea loc decât în cazurile expres si limitativ prevazute de lege, nefiind posibila extinderea sa dincolo de prevederea legala.

Asa fiind, judecatorul sindic a retinut ca art. 17 alin. 5 stabileste ca daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot. Chiar daca norma vizeaza exclusiv votul în cadrul comitetului creditorilor, ratiunea avuta în vedere de legiuitor subzista si în cazul adunarii generale a creditorilor (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet).

Obligatia de abtinere a fost instituita de legiuitor pornind de la caracterul procedurii insolventei : colectiv si concursual, ea urmarind evitarea posibilitatii pentru un creditor de a deturna scopul acesteia în interesul sau personal. Tocmai de aceea, imposibilitatea exercitarii dreptului de vot într-o chestiune ce interfereaza cu interesul personal al creditorului nu opereaza automat si neconditionat, ci numai în masura în care s-ar afla în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura.

Interesul concursual al creditorilor nu poate fi stabilit decât prin raportare la prevederile art. 2 din Legea nr. 85/2006 care defineste scopul acesteia ca fiind instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa. Realizarea lui nu se poate face decât prin obtinerea unor sume de bani cât mai mari din valorificarea activelor detinute de catre debitor.

Comparând cele doua oferte prezentate de lichidatorul judiciar este neîndoielnic ca cea a creditorului A. M. este net superioara celei depuse de catre S.C. A. S.R.L. Oferirea unei sume mai mari de bani nu poate fi considerata ca fiind contrara interesului colectiv al creditorilor întrucât în mod firesc participarea lor la procedura insolventei nu poate avea ca scop decât îndestularea într-o masura cât mai mare a propriei creante.

Optiunea pentru oferta prezentata de catre S.C. A. S.R.L. reprezinta neîndoielnic o chestiune de oportunitate ce nu poate fi cenzurata de catre judecatorul sindic, însa votul exprimat de catre creditorul A. M. nu poate contraveni interesului concursual al creditorilor din moment ce duce la alegerea unei oferte ce maximizeaza averea debitorului. Tocmai de aceea, considera ca acest motiv nu poate fi primit.

Faptul ca respectivul creditor are si calitatea de avocat nu atrage eo ipso incidenta prevederilor art. 15 lit. c) din Legea nr. 51/1995 întrucât aceasta dispozitie interzice exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert. Simpla închiriere a imobilului H. C. nu echivaleaza cu exercitarea de fapte materiale de comert, destinatia data de acesta imobilului în temeiul dreptului de folosinta aprobat de creditori majoritari în favoarea sa nefiind prohibita de textul amintit.

Referitor la modul în care a fost stabilita ordinea de zi judecatorul sindic a retinut ca existenta a doua propuneri de închiriere a imobilului nu atragea prin el însusi obligatia de a vota pentru una dintre acestea. Nimic nu împiedica creditorii sa respinga ambele propuneri, astfel încât considera ca nici sub acest aspect contestatiile nu sunt fondate.

Fata de toate acestea, judecatorul sindic a respins ca nefondate ambele contestatii. 

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs, în termen legal, recurenta SC N. SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotarârii recurate în sensul admiterii contestatiei formulate cu consecinta anularii hotarârii Adunarii Generale a Creditorilor SC M. SRL, întrunita la sediul administratorului judiciar, la data de 17.06.2014, orele 1400, ca nelegala.

În motivarea recursului, se arata ca se critica solutia instantei de fond sub aspectul modului de solutionare a exceptiei cu privire la interdictia prevazuta de art. 15 lit. c din Legea nr. 51/1995 a creditorului M. A., precum si obligatia aceluiasi creditor ca, atât în nume  propriu, cât si în reprezentarea altor creditori, de a se abtine de la vot, având în vedere interesul propriu. Se apreciaza ca având în vedere ca SC A. SRL desfasoara activitate specifica în locatia în litigiu, întretinând si chiar marind vadul comercial, chiar si la o oferta de chirie mai mica este net favorabila interesului concursual al creditorilor fata de oferta creditorului A. M., mai mare ca si chirie, însa fara o dovada privind capacitatea mentinerii vadului comercial. Astfel, în mod gresit a concluzionat instanta ca în speta nu sunt incidente prevederile art. 17 alin. 5 din Legea insolventei, limitându-se la a analiza matematic exclusiv valoarea chiriei.

Creditorul detinând si calitatea de avocat, devin incidente prevederile dispozitiile art. 15 lit. c) din Legea nr. 51/1995, care situeaza în sfera incompatibilitatilor exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert, motivat si de faptul ca, în speta, complexul H. C. este obiectul unei locatii de gestiune prin care asa zisul chirias desfasoara activitate comerciala. În plus, creditorul A. M. se afla în conflict de interese cu interesul concursual al celorlalti creditori.

Împotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs, în termen legal, recurenta C. P. (G.) LTD prin mandatar SC C. R.C.  SRL, solicitând admiterea recursului, anularea sentintei ca nelegala si, în consecinta, admiterea contestatiei formulate de recurenta.

În motivarea recursului, recurenta a aratat ca în mod gresit a constatat instanta de fond ca neexercitarea caii de atac împotriva celui de-al doilea tabel definitiv reprezinta un impediment pentru anularea hotarârii adunarii creditorilor din data de 17.06.2014. conform art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006, tabelul definitiv de creante este reprezentat de totalitatea creantelor ce figureaza ca admise în tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate în urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, fara a mai fi necesara întocmirea unei variante actualizate a tabelului definitiv. Dar, în ipoteza în care se întocmeste un astfel de tabel, acesta este în mod imperios supus conditiilor de publicitate. Ori, cel de-al doilea tabel nu a fost afisat la usa instantei, neexistând vreo dovada în acest sens, astfel ca termenul de contestare a tabelului nu a început sa curga.

Pe de alta parte, necesitatea afisarii decurge si din dispozitiile art. 15 alin. 2 lit. d din Legea nr. 85/2006, ce stabileste modalitatea de calculare a valorii creantelor si a ponderii fiecarei creante prin raportare la tabelul definitiv consolidat, ulterior afisarii. Orice alte modalitati de luare în calcul a cvorumului fara respectarea prevederilor art. 15 alin. 2 lit. d din Legea nr. 85/2006 sunt nelegale si o hotarâre a adunarii creditorilor luata în aceste conditii este nelegala.

Se mai sustine ca în mod gresit instanta de fond s-a pronuntat cu privire la posibilitatea creditorilor U. T. M. si U. L. D. de a vota în cadrul adunarii, precum si cu privire la posibilitatea de reprezentare conform legii. Astfel, în tabelul de creante nr. 912/07.10.2009, acesti creditori apr înscrisi cu mentiunea „creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie – garantata ipoteca”, însa în tabelul întocmit de noul lichidator nu mai apare aceasta mentiune, fara a se face dovada ca aceasta creanta este sub conditie. Prin urmare, cei doi creditori nu au drept de vot în conditiile în care creanta acestora a fost înscrisa în singurul tabel definitiv afisat ca fiind o creanta sub conditie si înscrisa provizoriu.

Un alt motiv de recurs este reprezentat de faptul ca în mod gresit instanta de fond a apreciat ca A. M., în calitate de creditor, nu s-a aflat în conflict de interese, acesta trebuind sa se abtina de la votul asupra punctelor 2, 3 si 5 întrucât cu privire la aceste puncte avea un interes propriu, fiind cel care a depus contraoferta de închiriere a imobilului. Instanta trebuia sa aiba în vedere dispozitiile art. 17 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 si art. 15 din Noul Cod civil, ce îl obliga pe creditorul ce are un interes individual în conflict cu interesul concursual sa se abtina de la vot. Mai mult acest creditor, în calitate de reprezentant, si-a exprimat votul si pentru alti doi creditori aflati în faliment SC A. SRL si SC W. P. SRL, în conditiile în care lichidatorul judiciar al acestor creditori nu a trimis un vot scris,, punctual pentru ordinea de zi, ci doar a adat o împuternicire creditorului A. M. de reprezentare generala. Creditorii SC A. SRL si SC W. P. SRL nu au fost reprezentati legali, fiind încalcate  prevederile art. 23 din Legea nr. 85/2006 si ale Legii nr. 51/1995. nu s-a facut dovada unei aprobari a comitetului creditorilor pentru reprezentarea celor doua societati în faliment de catre o alta persoana decât lichidatorul. În plus, ele au fost reprezentate de creditorul A. M. în calitate de persoana fizica, si nu de avocat. Se mai arata ca oferta acestui creditor este facuta jocandi causa, deoarece are profesia de avocat, iar potrivit Legii nr. 51/1995 nu poate exercita fapte de comert.

Se contesta si modalitatea în care au fost supuse votului punctele 2 si 5 de pe ordinea de zi, lichidatorul judiciar întelegând ca exprimarea votului sa se faca împreuna fata de cele doua puncte de pe ordinea de zi, inducând creditorilor ideea ca trebuie sa voteze sau o oferta sau alta, reducându-le posibilitatea de a nu vota nici una.

Votul celor trei creditori SC A. SRL si SC W. P. SRL si SC C. C. SRL a fost nelegal întrucât nu a avut la baza hotarârea adunarii creditorilor acestor societati, care trebuia convocata pentru a decide cum vor vota, deoarece lichidatorul judiciar al acestora nu putea vota decât în baza mandatului dat de adunarea creditorilor.

Se mai sustine ca în mod gresit instanta de fond s-a pronuntat cu privire la posibilitatea creditorilor SC A. SRL si B. N. C. de a vota în cadrul adunarii creditorilor, nefacându-se dovada ca SC A. SRL înscris cu creanta provizorie are drept de vot, fata de prevederile art. 64 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 64 alin. 5 din acelasi act normativ, conform carora creantele sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii nu au drept de vot.

Cu privire la posibilitatea exprimarii votului prin telefon, se mentioneaza faptul ca Legea nr. 85/2006 nu permite votul prin telefon, iar prin votul scris trimis de SC C. SRL, conform adresei din 12.06.2014, nu se mentioneaza nimic. În cadrul sedintei, lichidatorul judiciar a contactat prin telefon reprezentanta SC C. C. SRL, aceasta precizând ca achieseaza la pozitia exprimata de creditorul A. M., desi Legea nr. 85/2006 nu reglementeaza posibilitatea votului prin telefon, lichidatorul judiciar trebuind a lua în considerare adresa nr. 17/17.06.2014 în care nu se preciza nimic, astfel ca trebuia sa nu consemneze vreun vot.

În drept, recurenta a invocat prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, art. 299, art. 304 pct. 9 Cod de procedura civila.

Intimatul lichidator judiciar C. V. A. SPRL a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

Examinând actele si lucrarile dosarului, sentinta recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate, în temeiul art. 3041 Cod de procedura civila, Curtea a apreciat recursurile ca fiind întemeiate, din urmatoarele considerente:

Motivele de recurs comune, ale celor doi recurenti, privind luarea în considerare a  unui tabel definitiv rectificat ce nu a fost afisat la usa instantei sunt întemeiate, având în vedere prevederile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, potrivit caruia cu exceptia cazurilor în care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc în prezenta titularilor de creante însumând cel putin 30% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente.

(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:

a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pâna la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;

b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pâna la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;

c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pâna la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;

d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.

Fata de aceste prevederi legale, rezulta ca un calcul corect al valorii creantelor poate fi efectuat numai prin raportare la cuprinsul tabelului de creante afisat. Ori, în speta, lichidatorul judiciar a avut în vedere un tabel definitiv neafisat, si care este diferit de cel afisat, care contine rectificari ale tabelului afisat.

Astfel, la data de 10.12.2008, prin încheierea nr. 1xxx/F/2008, judecatorul sindic a admis cererea debitorul si a dispus deschiderea procedurii generale de insolve4nta a acestuia, numind administrator judiciar pe RVA O. I. S. SPRL.

Tabelul preliminar a  fost afisat la usa instantei la data de 25.03.2009 (fila 45 vol. III), din care rezulta ca U. T. M. si U. L. D. au fost înscrisi în tabel cu o creanta de 160.000 lei, cu mentiunea ca au o creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie, iar SC A. SRL are o creanta în valoare de 204.825,98 lei, si ea admisa provizoriu.

Tabelul definitiv a fost afisat la usa instantei la data de 07.10.2009 (fila 39 si 43 vol. IV), din care rezulta ca U. T. M. si U. L. D. au fost mentinuti înscrisi în tabel cu aceeasi creanta de 160.000 lei, cu aceeasi mentiune ca au o creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie, iar SC A. SRL a fost mentinut înscris cu aceeasi creanta în valoare de 204.825,98 lei, si ea admisa provizoriu.

Ulterior, la data de 24.10.2009, este depus la dosar planul de reorganizare, însa prin sentinta nr. 2214/F/11.11.2009, apreciind ca planul de reorganizare nu cuprinde toate elementele impuse de lege si ca nu este viabil, judecatorul sindic a dispus deschiderea procedurii falimentului, conditii în care lichidatorul judiciar avea obligatia de a întocmi tabelul suplimentar de creante, iar apoi tabelul definitiv consolidat.

În urma deschiderii procedurii generale a falimentului lichidatorul judiciar a întocmit o serie de rapoarte asupra fondurilor obtinute din lichidare si planuri de distribuire, care au fost afisate la usa instantei. Însa, din actele dosarului de insolventa, se constata ca nu s-a mai procedat la întocmirea celor doua tabele prevazute de lege.

Prin sentinta nr. 3208/F/27.12.2012, judecatorul sindic a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar, fiind desemnat C. V. A. SPRL ca lichidator judiciar al debitoarei SC M. SRL.

Noul lichidator judiciar a depus la dosar, la data de 26.02.2013, un raport privind pe debitoare prin care a procedat la rectificarea tabelului definitiv de creante, prin care a constatat cesionarea unei creante a C. E. B. România SA catre C. P., în total suma de 1.643.511,90 lei, precum si rectificarea creantei creditorului B. N. C. în sensul mentionarii monedei creantei ca fiind lei, în loc de euro. O data cu acest raport s-a depus si un tabel definitiv, care însa nu a fost afisat la usa instantei.

În plus, acest tabel cuprinde si alte rectificari în sensul ca creantele detinute de U. T. M. si U. L. D. au fost înscrise drept creante garantate, fara mentiunea ca ar fi sub conditie.

La data de 17.06.2014, are loc adunarea creditorilor având ca ordine de zi la pct. 2: supunerea spre aprobare a închirierii imobilului H. C. la pretul de 40.000 lei pe an si supunerea spre aprobare a propunerii de acceptare ca întreaga contravaloare a chiriei pe anul 2013 pentru imobilul respectiv sa fie suma de 15.000 lei; pct. 3 evacuarea imobilului ocupat de A. SRL; pct. 5 supunerea la vot a ofertei de a folosi si administra imobilul debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual.

Au participat si au votat creditorii U. T. M., pentru întreaga creanta detinuta împreuna cu U. L., A. M., P. G., B. N., SC A. SRL prin avocat A. M., SC W. P. SRL, prin avocat A. M. si SC N. SRL, prin avocat A. M. În urma supuneri la vot, lichidatorul judiciar a constatat ca adunarea creditorilor a hotarât aprobarea ofertei de a folosi si administra imobilul debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual si evacuarea imobilului H. C. de catre A. SRL.

Având în vedere prevederile legale ale art. 15 din Legea nr. 85/2006, Curtea a constatat ca pentru contabilizarea voturilor nu pot fi avute în vedere decât tabelele de creanta afisate, si nu orice tabel de creanta depus la dosar. În consecinta, în mod gresit s-a apreciat de catre judecatorul sindic faptul ca tabelul definitiv neafisat prezuma a reflecta realitatea juridica din dosar, pâna la contestarea lui si efectuarea dovezii contrare.

Pe de alta parte, raportul lunar întocmit de lichidatorul judiciar, potrivit art. 21 din Legea nr. 85/2006, cuprinde numai descrierea modului în care lichidatorul judiciar si-a îndeplinit atributiile, respectiv daca a verificat creantele si daca a întocmit sau nu tabelul de creante. Acesta, într-adevar, nu necesita afisare la usa instantei, însa în cazul tabelului de creante, Legea nr. 85/2006 prevede expres obligativitatea afisarii lui la usa instantei, potrivit art. 107 alin. 4 si art. 72 alin. 3, respectiv art. 74 din Legea nr. 85/2006.

În consecinta, tabelul ce putea fi avut în vedere de catre lichidatorul judiciar la contabilizarea voturilor era doar ultimul tabel definitiv afisat, potrivit caruia creditorii U. T. M. si U. L. D. aveau o creanta sub conditie, si tot creanta sub conditie detinea si SC A. SRL. Prin urmare, în conditiile art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, acesti creditori nu erau îndreptatiti a vota decât dupa îndeplinirea conditiei. Faptul ca acea conditie suspensiva sub care au fost înscrisi în tabel s-ar fi îndeplinit nu a fost dovedit în cauza, astfel ca instanta de recurs apreciaza ca votul lor nu putea fi luat în considerare.

S-a mai constatat ca Legea nr. 85/2006 nu cuprinde posibilitatea votului prin telefon, întrucât acesta nu întruneste toate conditiile legale pentru un vot prin corespondenta, prevazute la art. 14 alin. 4, respectiv nu poate cuprinde semnatura creditorului. Astfel, nu poate fi luat în considerare votul creditorului SC C. C. SRL aferent punctului 5 de pe ordinea de zi, fata de adresa înregistrata de lichidatorul judiciar sub nr. 17/17.06.2014, în care la pct. 5 apare ca ordine de zi „diverse”, creditorul neexprimându-si sub nici o forma votul cu privire la oferta de a folosi si administra imobilul debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual. În plus, examinând votul prin corespondenta al creditorului SC C. C. SRL se constata ca acesta a votat pentru închirierea imobilului H. C., tinându-se cont de oferta cu pretul cel mai mic (pct. 2), pretul cel mai mic pentru închiriere fiind de 40.000 lei, oferta depusa de SC A. SRL.

În consecinta, în mod neîntemeiat, s-a consemnat în procesul verbal al adunarii creditorilor votul favorabil închirierii imobilului debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual.

Eliminând cei trei creditori - U. T. M., SC A. SRL si SC C. C. SRL, s-a constatat ca votul creditorilor pentru pct. 2,  3 si 5 de pe ordinea de zi nu a întrunit majoritatea, prin valoare, a creantelor prezente, printr-un calcul matematic rezultând ca  au votat pentru oferta creditorului A. M. si evacuarea imobilului ocupat de A. SRL un total de 802.666,72 lei, dintr-un total de creante prezente în valoare de 2.706.998,46 lei, având în vedere valoarea creantei mentionate a fi primita prin cesiune de catre creditoarea SC C. P. (G.) LTD, conform raportului lichidatorului judiciar necontestat.

Curtea a apreciat ca întemeiat si motivul de recurs vizând existenta conflictului de interese în care s-a aflat creditorul A. M., întrucât acesta si-a votat propria oferta. S-a retinut ca, într-adevar, Legea insolventei nu reglementeaza expres o atare situatie, astfel ca toti creditorii au, în principiu, aceleasi drepturi în cadrul procedurii. Plecând însa de la scopul legii insolventei, astfel cum este precizat la art.2 din lege, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa, se poate afirma ca adunarea creditorilor este un organ deliberativ, colectiv, prin intermediul caruia actioneaza creditorii.

Problema care se pune este daca, în cazul unui creditor care trebuie sa îsi exprime votul în adunarea creditorilor exista un conflict de interese cu interesul celorlalti creditori, acesta este sau nu obligat sa se abtina de la vot.

Legea insolventei prevede expres interdictia de a vota într-o asemenea situatie doar pentru un membru al comitetului creditorilor, neexistând o dispozitie similara în cuprinsul textelor de lege  care reglementeaza adunarea creditorilor. Astfel, potrivit art.17 alin.5, “daca un  membru al comitetului creditorilor se afla, interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot.”

În opinia instantei de recurs, aceste dispozitii sunt  pe deplin aplicabile  si hotarârilor adunarii creditorilor, chiar în lipsa unei dispozitii exprese, în virtutea principiului identitatii de ratiune si al principiului a fortiori.

În acest sens, sunt de observat atributiile comitetului creditorilor, reglementate de art.17 alin.1, acestea limitându-se în principiu la efectuarea unor analize, emiterea unor recomandari adunarii creditorilor, întocmirea unor rapoarte privind masurile luate de administratorul judiciar si efectele acestora si propunerea unor alte masuri, negocierea cu administratorul judiciar a conditiilor numirii acestuia  si emiterea unor recomandari în acest sens adunarii creditorilor. Pe lânga aceste atributii legea reglementeaza si unele punctuale.

S-a observat astfel ca, daca legea reglementeaza obligatia abtinerii de la vot, în caz de conflict de interese între unul dintre creditori - membru în comitetul creditorilor si interesul concursual al celorlalti creditori, în situatia în care atributiile comitetului creditorilor sunt mult mai limitate decât cele ale adunarii creditorilor, atunci cu atât mai mult interdictia va trebui sa opereze în cazul votului exprimat în adunarea creditorilor.

Altfel spus, daca legea prevede obligatia abtinerii de la vot în situatia în care votul exprimat de creditorul aflat în conflict de interese în cadrul comitetului creditorilor ar determina adoptarea unor masuri cu un impact mai redus decât cele ce pot fi adoptate în adunarea creditorilor, atunci cu atât mai mult ar trebui sa opereze aceeasi interdictie în cazul votului exprimat în adunarea creditorilor prin care se adopta  ori se infirma  anumite masuri de importanta majora asupra  derularii procedurii insolventei. Ratiunile  avute în vedere la adoptarea art.17 alin. 5 se regasesc si mai evident în cazul hotarârilor adoptate în adunarea creditorilor, astfel ca, având în vedere si argumentul de interpretare a fortiori, acest text  trebuie aplicat si în cazul adunarii creditorilor, câta vreme prin el se sanctioneaza un comportament vadit abuziv ce prejudiciaza grav interesele creditorilor participanti la procedura  concursuala a insolventei.

Raportat la aceste considerente, nu se poate retine rationamentul facut de judecatorul sindic în ce priveste inexistenta obligatiei de abtinere a creditorului A. M.. O oferta trebuie analizata nu doar din punctul de vedere al pretului, ci si al consecintelor ei economice, a viabilitatii, a oportunitatii, conditii ce pot fi apreciate numai de catre creditori, în acord cu interesul lor concursual. În acest context, Curtea a considerat ca exista, de plano, un conflict de interese în cazul creditorului ce se afla în situatia de a-si vota propria oferta. Ca si consecinta a constatarii conflictului de interese, Curtea a apreciat ca nici votul creditorului A. M. nu putea fi  luat în considerare.

Constatând neîndeplinirea conditiilor prevazute la art. 15 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006, respectiv faptul ca decizia consemnata în procesul verbal al adunarii creditorilor din 17.06.2014 ora 14.00 nu întruneste votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente, Curtea a apreciat ca se impune anularea în parte a hotarârii adunarii creditorilor debitoarei SC M. SRL din data de 17.06.2014, cu privire la cele hotarâre la punctele 2,3 si 5 de pe ordinea de zi.

Fata de considerentele ce preced, Curtea a considerat ca nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs, invocate de creditoarea recurenta SC C. P. (G.) LTD.

Apreciind întemeiate motivele de recurs invocate prin cele doua recursuri formulate de SC N. SRL si SC C. P. (G.) LTD, prin mandatar SC C. R.C.  SRL, în temeiul art. 312 Cod de procedura civila, Curtea a admis recursurile declarate împotriva sentintei nr.1581/F din 29 octombrie 2014 pronuntata de Tribunalul B. pe care a modificat-o în totalitate în sensul ca a admis contestatiile formulate de creditorii recurenti si a procedat la anularea în parte a hotarârii adunarii creditorilor debitoarei SC M. SRL din data de 17.06.2014, cu privire la cele hotarâre la punctele 2, 3 si 5 de pe ordinea de zi.