Dreptul muncii; jurisdicţia muncii

Externalizarea unui serviciu din cadrul angajatorului nu poate fi o acţiune verificată de instanţa de judecată atât timp cât aceasta este reală. Desfiinţarea postului a fost efectivă pentru că pe statul de funcţiuni nu se mai regăseşte postul de paznic, iar cauza a fost reală şi serioasă pentru că nu se mai puteau plăti salarii din fondurile bugetului de stat şi a trebuit găsită soluţia de a asigura paza angajatorului.

Decizia civilă nr. 145/10.03.2015 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată sub nr. … pe rolul Tribunalului Vrancea – Secţia I civilă petentul H.M. a contestat decizia de concediere nr. ... a SUSPF, solicitând anularea acesteia, reintegrarea în postul avut anterior şi obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale actualizate începând cu data de 1.04.2014 şi până la reintegrarea sa.

În motivarea în fapt a acţiunii, petentul a arătat că a avut funcţia de paznic în cadrul UPUSP - SUSPF …, prin decizia contestată dispunându-se încetarea contractului său individual de muncă urmare desfiinţării postului de paznic, în temeiul art. 65 din Legea 53/2003, în considerarea adresei Ministerului Sănătăţii (MS) nr. …, prin care se comunica încetarea finanţării spitalului cu sumele de la bugetul de stat necesare asigurării fondului de salarii aferent posturilor de paznic UPU a SUSPF. Petentul a invocat nelegalitatea deciziei întrucât nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. 65 din Codul Muncii privitoarea la existenţa unei cauze reale şi serioase pentru desfiinţarea efectivă a locului de muncă, precum şi faptul că, potrivit art. 98 din OMS …, UPU-rile din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanţate  de la bugetul de stat pentru cheltuielile de personal (…), precum şi din veniturile realizate de unitatea sanitară.

Prin întâmpinare, pârâtul SUSPF a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că prin adresa menţionată de către petent i-a fost comunicat Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. … pentru aprobarea statului de funcţii al spitalului, pentru aducerea la îndeplinirea acestuia drepturile salariale nemaifiind plătite din bugetul alocat pentru 5 posturi de paznici înscrişi în statul de funcţii la structura UPU –SMURD poz. 963-967. Drept urmare, s-a propus desfiinţarea celor 5 posturi de paznic din considerente economico-financiare şi avându-se în vedere şi faptul că serviciul de pază la nivelul spitalului este externalizat.

La dosarul cauzei au fost depuse în copie înscrisurile la care s-a făcut referire în cerere şi în întâmpinare.

Prin sentinţa civilă nr. … Tribunalul Vrancea a respins ca neîntemeiată contestaţia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele aspecte de fapt şi de drept:

Prin decizia de concediere nr. ... a SUSPF s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al salariatului H.M. începând cu data de 01.04.2014, ca urmare a desfiinţării postului de paznic din cadrul UPU SUSPF, în temeiul art. 65 din Legea 53/2003.

În decizie se reţine adresa MS …, prin care se comunica încetarea finanţării spitalului cu sumele de la bugetul de stat necesare asigurării fondului de salarii, aferent posturilor de paznic UPU a SUSPF şi nota de fundamentare nr. … a serviciului R.U.O.N.S şi a serviciului financiar contabil prin care se propune desfiinţarea posturilor de paznic UPU.

Potrivit acestei note de fundamentare,  la nivelul SUSPF serviciul de pază este externalizat, conform Ordinului MS … - Anexa 9, personalul de deservire (paznici) utilizându-se numai pentru unităţile care asigură paza cu personalul propriu.

La dosarul cauzei se regăseşte contractul de prestări servicii nr. ... încheiat de către pârâta nivelul SUSPF, în calitate de achizitor, cu SC U.S. SRL, în calitate de prestator, cu privire la asigurarea serviciilor de pază şi protecţie pentru perioada 01.03.2014-31.12.2014, pentru un anumit preţ. Potrivit răspunsului la interogatoriu al pârâtei, plata acestui contract de prestări de servicii se asigură din veniturile realizate de spital în baza contractului cu Casa de Sănătate.

Statul de funcţii depus de către pârâtă în copie, în care figurează cele 5 posturi de paznic de la poziţiile 963-967 cu menţiunea olografă că nu se plătesc din buget UPU, poartă menţiunea valabilităţii la data de 01.09.2013, dar potrivit adresei nr. … a Direcţiei Organizare şi Politici Salariale a M.S. statul de funcţii urma a fi întocmit începând cu data de 01 septembrie 2013, potrivit modelului prevăzut în Anexă. Această menţiune, la fel ca şi adresa MS …, nu are semnificaţia desfiinţării automate a posturilor de paznic, astfel cum s-a procedat în cazul celor 7 posturi vacante de brancardieri, ci înseamnă doar că drepturile salariale nu mai sunt plătite din bugetul alocat structurii.

Astfel, potrivit art. 98 din Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr. … UPU şi CPU din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanţate de la bugetul de stat pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, precum şi din veniturile realizate de unitatea sanitară.

Aşadar, indiferent de susţinerile pârâtei în răspunsul la interogatoriu, plata salariaţilor UPU se putea realiza din veniturile unităţii sanitare, altele decât cele provenind de la bugetul de stat, respectiv în baza contractului încheiat cu Casa de Sănătate.

Însă, angajatorul SUSPF are puterea de apreciere a necesităţii desfiinţării acestor posturi, în raport de interesele sale economice concrete.

Astfel, în nota de fundamentare nr. ... se arată că, urmare a externalizării serviciului de pază, se propune desfiinţarea tuturor celor 5 posturi de paznic din structura UPU-SMURD din considerente economico-financiare. Această propunere a fost urmată de concedierea efectivă a celor 5 angajaţi ocupanţi ai posturilor de paznic, potrivit art. 65 Codul muncii.

Conform acestui text de lege, concedierea trebuie să fie determinată de desfiinţarea efectivă a locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia, cauza fiind reală şi serioasă.

Considerentele economico-financiare la care face trimitere angajatorul în nota de fundamentare pentru desfiinţarea posturilor nu trebuie neapărat să constea în dificultăţi economice pentru a reprezenta o cauză reală şi serioasă, ci pot rezulta şi din modernizarea sau externalizarea anumitor operaţiuni, care să impună renunţarea la serviciile unor salariaţi.

În condiţiile în care a fost sistată finanţarea celor 5 posturi de la bugetul de stat, iar la nivelul întregii unităţi serviciile de pază şi protecţie erau asigurate în baza unui contract extern, desfiinţarea posturilor de paznic a reprezentat o măsură administrativă firească, fiind inutilă menţinerea personalului de pază propriu, indiferent de valoarea redusă a economiei astfel realizate de către angajator. În ceea ce priveşte preţul serviciilor externalizate, instanţa nu poate cenzura libertatea contractuală a angajatorului, care este cel mai în măsură să aprecieze calitatea serviciilor oferite şi contraprestaţia datorată.

Pentru aceste motive s-a considerat că decizia de concediere a fost emisă cu respectarea întocmai a condiţiilor legale, astfel că a respins contestaţia formulată în baza art. 268 lit.a şi 78-80 din Codul Muncii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul H.M., care a criticat soluţia primei instanţe sub următoarele aspecte:

- instanţa de fond avea obligaţia de a analiza contestaţia promovată prin prisma motivelor invocate de contestator prin acţiune şi a motivelor concedierii arătate în decizie, iar nu în raport de alte motive, care nu au fost invocate nici măcar de intimat; prin decizia de concediere s-a arătat că desfiinţarea posturilor de paznic se impune ca urmare a încetării finanţării salariilor de paznic UPU, dar prima instanţă face referire la externalizarea serviciului de pază a UPU; deşi se reţine că a intervenit o încetare a finanţării pârâtei cu sumele de la bugetul de stat necesare asigurării salariilor paznicilor UPU, plata acestora se putea totuşi realiza din veniturile proprii ale spitalului, potrivit art. 98 din Ordinul MS nr. …; totodată, s-a reţinut în mod greşit că desfiinţarea posturilor nu s-a făcut din motive economice, ci ca urmare a externalizării serviciului de pază UPU, chiar dacă această externalizare presupune costuri chiar mai mari;

- au fost încălcate prevederile exprese ale art. 65 C.muncii, în sensul că desfiinţarea locului de muncă nu a fost efectivă şi nu a avut o cauză reală şi serioasă; încetarea finanţării a avut loc în anul 2013, iar nu în anul 2014 (când s-a desfăşurat prezentul litigiu în faţa primei instanţe), iar contestatorul a fost plătit ca paznic UPU şi în perioada ianuarie-aprilie 2014, ceea ce demonstrează că au existat fondurile necesare plăţii salariilor paznicilor UPU chiar şi din alte surse decât cele asigurate din bugetul de stat, respectiv surse proprii ale spitalului; în aceste condiţii, se putea ca şi după luna aprilie 2014 să se găsească fondurile salariale din resursele proprii spitalului necesare menţinerii posturilor de paznic pentru UPU, cu atât mai mult cu cât prin externalizarea serviciilor de pază pentru UPU se fac cheltuieli salariale mult mai mari.

În dovedirea apelului, apelantul nu a solicitat administrarea de noi probatorii.

În drept a invocat disp. art. 65 C.muncii şi art. 466 şi urm. N.C.proc.civ.

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât a demonstrat că prin Ordinul MS nr. …  nu a mai fost aprobată finanţarea serviciului de pază pentru UPU, iar prin nota de fundamentare nr. ... a aparatului propriu al intimatului s-a reţinut expres că se impune externalizarea acestui serviciu; mai mult decât atât, conform disp. art. 98 din Ordinul MS nr. …, UPU sunt finanţate de la bugetul de stat pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, şi doar celelalte cheltuieli (combustibil, de ex.) pot fi acoperite şi din veniturile proprii ale spitalelor. Astfel, în lipsa posibilităţii de a obţine fonduri băneşti de la bugetul de stat pentru plata salariilor paznicilor UPU, s-a impus externalizarea acestui serviciu, care astfel putea fi plătită din fondurile proprii ale spitalului.

Intimatul a mai arătat că la data de 10.01.2014 a primit adresa nr. … a MS, adresă prin care i se aducea la cunoştinţă că posturile de paznici UPU nu mai erau finanţate din fondurile bugetului de stat, iar salariile au fost plătite până în luna aprilie 2014 deoarece abia atunci au fost finalizate procedurile de concediere şi a fost emisă decizia contestată. Astfel, s-a demonstrat că desfiinţarea postului de paznic a fost efectivă şi a avut o cauză reală şi serioasă, fiind astfel respectate disp. art. 65 C.muncii.

În dovedirea acestei poziţii intimatul a solicitat administrarea probei cu acte, depunând la dosar dispoziţia de desfiinţare a celor 5 posturi de paznic la UPU, Ordinul MS nr. … privind statul de funcţii al intimatului pe anul 2014 şi Ordinul MS nr. … – Anexa NR. 11 privind metodologia de aplicare a normativului de personal.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză prin prisma motivelor de apel, pentru a da eficienţă principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil şi a face aplicarea disp. art. 477 N.C.proc.civ., Curtea a apreciat că apelul nu este fondat şi se impune a fi respins, având în vedere următoarele considerente:

În mod corect apelantul a arătat că analiza acţiunii civile se impune în limitele stabilite de reclamant (principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil) şi în raport de apărările părţilor, dar din analiza considerentelor sentinţei apelate nu rezultă că aceste aspecte ar fi fost încălcate de prima instanţă.

În decizia de concediere se arată expres că desfiinţarea posturilor de paznic în cadrul UPU se datorează încetarea finanţării plăţii salariilor de paznic de la bugetul de stat, conform Ordinului MS nr. … (adresa nr. …), iar varianta aleasă de angajator pentru a se asigura în continuare serviciul de pază (serviciu plătit din alte venituri – extrabugetare) a fost externalizarea serviciului (Nota de fundamentare nr. ... a serviciului RUONS şi financiar-contabilitate).

Prin întâmpinare intimatul a reluat argumentele prezentate şi în decizia de concediere, invocând faptul că a trebuit să găsească o soluţie de a asigura serviciul de pază pentru UPU şi de a plăti acest serviciu din fondurile proprii ale spitalului; această soluţie a fost aceea a externalizării serviciului de pază, agreată şi de Ordinul nr. … al MS.

Faptul că prin externalizarea serviciului de pază s-ar face cheltuieli mai mari nu înseamnă că măsura este nelegală sau că desfiinţarea posturilor nu a fost efectivă şi nu a avut o cauză reală şi serioasă.

Desfiinţarea a fost efectivă pentru că pe statul de funcţiuni pe anul 2014 nu se mai regăseşte postul de paznic UPU şi cauza a fost reală şi serioasă pentru că nu se mai puteau plăti salarii din fondurile bugetului de stat şi a trebuit găsită soluţia de a asigura totuşi paza UPU. În aceste condiţii, s-a ajuns la situaţia de a externaliza serviciul de pază pentru UPU, sumele necesare plăţii acestui serviciu putând fi astfel asigurate din alte fonduri decât cele de la bugetul de stat.

Faptul că apelantul-contestator şi-a desfăşurat activitatea până la data de 01.04.2014, când a avut loc concedierea sa efectivă, şi acesta a fost plătit în această perioadă tot din fondurile venite de la bugetul de stat, solicitate anume de spital pe perioada necesară desfăşurării procedurii de concediere, nu conduce la ideea că desfiinţarea postului lui nu a respectat disp. art. 65 C.muncii.

Faţă de toate aceste aspecte Curtea a considerat că prima instanţă a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, ce nu se impune a fi reformată, cu consecinţa menţinerii ei şi respingerii apelului ca nefondat, în temeiul disp. art. 480 alin. 1 N.C.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare