Grăniţuire

Decizie 810 A din 02.12.2014


DOSAR NR.2947/1748/2008*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECŢIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

ŞEDINŢA  PUBLICĂ DIN  11.11.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT  DIN:

PRESEDINTE: D.C.

JUDECĂTOR: E.M.

GREFIER : I.L.E.

Pe rol se află soluţionarea apelului civil, formulat de apelanta S.C. V.T. & C. S.R.L  împotriva sentinţei civile nr.2328/30.09.2010, pronunţată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr. 2947/1748/2008*, în contradictoriu cu intimatul I. N., ORAŞUL B. prin P., având ca obiect în cauza având ca obiect grăniţuire.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă apelanta reprezentată de apărător ales lipsind intimaţii.

Procedura de citare este legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau excepţii de soluţionat Tribunalul acordă cuvântul asupra propuneri de probe.

Apelanta prin apărător solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile de la dosar.

Tribunalul încuviinţează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise şi acordă cuvântul asupra motivelor de apel.

Apelanta prin apărător, solicită admiterea apelului şi amânarea pronunţării pentru depunerea de concluzii scrise. Arată că în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect acţiune în revendicare s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive întrucât cererea de revendicare tinde la modificarea dreptului de proprietatea asupra terenului, ori apelanta nu are decât un drept de folosinţă asupra terenului. Pe fond solicită admiterea cererii de apel şi modificarea sentinţei civile în sensul respingerii acţiunii. În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect grăniţuire arată că între cele două proprietăţi există un loc public astfel că cererea trebuia formulată în contradictoriu cu C. B.. Solicită instanţei ca în măsura în care va considera că acţiunea este întemeiată să aibă în vedere suplimentul la raport întocmit în data de 23.05.2012. Solicită obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise în temeiul dispoziţiilor articolului 260 din Codul de procedură civilă raportat la dispoziţiile articolului 146 din Codul de procedură civilă va amâna pronunţarea pentru data de 18.11.2014

DISPUNE

Amâna pronunţarea pentru data de 18.11.2014

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11.11.2014

 Preşedinte Judecător Grefier

D.C. E.M. I.L.E.

DOSAR NR. 2947/1748/2008*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECŢIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

ŞEDINŢA  PUBLICĂ DIN  25.11.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT  DIN:

PRESEDINTE: D.C.

JUDECĂTOR: E.M.

GREFIER : I.L.E.

 Pe rol se află soluţionarea apelului civil, formulat de apelanta S.C. V. T. & C. S.R.L  împotriva sentinţei civile nr.2328/30.09.2010, pronunţată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr. 2947/1748/2008*, în contradictoriu cu intimatul I. N., O.B.prin P., având ca obiect în cauza având ca obiect grăniţuire.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 11.11.2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta şi când având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise la dosar instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 18.11.2014 şi apoi pentru data de astăzi, când

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul dispoziţiilor articolului 260 din Codul de procedură civilă va amâna pronunţarea pentru data de 02.12.2014

DISPUNE

Amâna pronunţarea pentru data de 02.12.2014

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25.11.2014

Preşedinte Judecător Grefier

D.C. E.M. I.L.E.

DOSAR NR.2947/1748/208*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.810A

ŞEDINŢA  PUBLICĂ DIN  02.12.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT  DIN:

PRESEDINTE: D.C.

JUDECĂTOR: E.M.

GREFIER : I.L.E.

Pe rol se află soluţionarea apelului civil, formulat de apelanta S.C. V.T. & C. S.R.L  împotriva sentinţei civile nr.2328/30.09.2010, pronunţată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr. 2947/1748/2008*, în contradictoriu cu intimatul I.N., O. B. prin P., având ca obiect în cauza având ca obiect grăniţuire.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 11.11.2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta şi când având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise la dosar instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 18.11.2014 şi la 25.11.2014 şi apoi pentru data de astăzi  când

T R I B U N A L U L,

Prin cererea din data de 08.08.2008, reclamantul I.N., a chemat în judecata pârâţii S.C. V.T.& C.S.R.L. şi Oraşul B., prin P., pentru stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietatea SC V.T.& C.SRL de strada ….şi stabilirea liniei de hotar care desparte proprietatea sa de str. …. Totodată, a solicitat obligarea paratei SC V.T. & C.SRL, să-şi mute gardul de pe proprietatea sa şi de pe drumul public de acces.

În motivare, a arătat că este proprietarul parcelei nr. 39, nr. cadastral 2244/39, situată în localitatea B., str. … nr. …. Între terenul său şi terenul pârâtei se afla str. ….. Parata a ocupat atât drumul public D…., pe o lungime de 60 ml şi lăţime de 3 ml, cât şi o parte din terenul proprietatea sa, pe o fâşie lungă de 60 ml şi lată de 1,5 ml.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 584 şi 480 Cod civil.

Prin întâmpinare, pârâta SC V.T. & C.SRL a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata, arătând că la data de 21.02.2006, a încheiat un contract de închiriere cu numitul D.V. cu privire la suprafaţa de 10007,45 mp, situat în B., T 19, parcela 29/29 şi i s-a recunoscut dreptul de a construi pe terenul închiriat, un imobil.

Ulterior, la 19.07.2006, s-a încheiat contractul de cesiune nr. 012 cu Betacom International SRL, care i-a recunoscut dreptul de a continua lucrările de construcţie ce au fost obiectul autorizaţiei de construire nr. 232/19.07.2006, emisă de P.O. B.şi de folosinţă asupra terenului.

Astfel, prin ambele contracte, a dobândit dreptul de folosinţă asupra loturilor nr. 1 şi 2 din Tarlaua 19, parcela …./29, nr. cadastrale …./1 şi …/2 din Cartea funciară nr. … a oraşului B.. Construcţiile s-au finalizat la data de 12.03.2007 şi au fost edificate în baza autorizaţiilor de construire nr. …/26.02.2007 şi nr. …/19.07.2006 emise de Primăria Oraşului B.. Recunoaşte că între terenul aflat în posesia sa şi terenul proprietatea reclamantului există drumul de exploatare nr. 91, dar arată că nu l-a ocupat.

Pârâtul O.B. prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acţiunii, arătând că drumului de exploatare De91 (fost De 94) i s-a atribuit denumirea de str. … prin hotărârea C.L. C.B.nr. …/25.08.2005 şi că acesta aparţine domeniului public al oraşului B., potrivit art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Totodată, a arătat că lucrările de împrejmuire a terenului deţinut de SC V.T. & C.SRL au fost efectuate fără autorizaţie de construire.

Prin sentinţa civilă nr. 2328/30.09.2010 pronunţată de Judecătoria Cornetu a fost admisă acţiunea intentată de reclamant împotriva ambilor pârâţi, în sensul că:

-a fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert B. G.;

-s-a stabilit linia de hotar (limită str. ….către sud) şi gardul existent pe teren al pârâtei SC V.T. & C.SRL, între punctele 13-14-16, acesta trebuind mutat pe linia de hotar din punctul 16 în punctul 18 cu 4,08 mp şi din punctul 13 în punctul 19 cu 5,15 mp;

-a fost obligată pârâta SC V.T.& C.SRL să respecte dreptul de proprietate şi posesie pentru terenul în suprafaţă de 40,86 mp conform coordonatelor punctelor de contur 13-14-11-15 şi din str. …, teren în suprafaţa de 264,54 mp conform coordonatelor punctelor de contur 15-11-16-17-18-19 (total 305,40 mp);

-au fost compensate cheltuielile de judecata.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul este proprietarul terenurilor situate în oraşul B., str. D., nr. 67-70, parcela nr. 39, nr. cadastral …/39, conform actului de lotizare autentificat cu nr. … din 03.05.2006 de către Biroul Notarului Public S. C..

Parata are un contract de închiriere pentru terenul de 10007,45 mp situaţie care reiese din declaraţiile părţilor şi constatările expertului topo.

Potrivit raportului de expertiza topografica întocmit de expertul B.G.e, linia de hotar dintre proprietăţile reclamantului şi pârâtei SC V.T. & C.SRL, este pe aliniamentul punctelor 18-19 şi gardul existent pe terenul paratei SC V.T.& C. SRL, trebuie mutat pe linia de hotar din punctul 16 în punctul 18 cu 4,08 mi şi din punctul 13 în punctul 19 cu 5,15 ml.

Din acelaşi raport de expertiză rezultă că parata SC V.T.& C.SRL ocupă de la reclamant, suprafaţa de 40,86 mp teren, conform coordonatelor punctelor de contur 13-14-11-15 şi de la Oraşul B., teren în suprafaţa de 264,54 mp din str. ….

Ca urmare, a stabilit linia de hotar între punctele 13-14-16, urmând ca pârâta SC V.T. & C.SRL să-şi mute gardul din punctul 16 în punctul 18 cu 4,08 mp şi din punctul 13 în punctul 19 cu 5,15 ml. Totodată, aceeaşi pârâtă a fost obligată să-i respecte reclamantului dreptul de proprietate şi posesie pentru terenul de 40,86 mp, iar pârâtului Oraşul B.asupra suprafeţei de 264,54 mp.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC V.T. & C. SRL, care, susţinând nelegalitatea şi netemeinicia acestea a pretins că i s-a încălcat dreptul la apărare, întrucât instanţa nu i-a comunicat un exemplar din raportul de expertiză, astfel încât s-a aflat în imposibilitate de a formula obiecţiuni. Totodată, a arătat că, după ce a obţinut autorizaţii de construire şi a finalizat execuţia construcţiilor, prin adresa nr. …./22.07.2008 a Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  Ilfov, i s-a adus la cunoştinţă proprietarului terenului, cu privire la care ea are un drept de superficie, că punctele de contur ale coordonatelor din nr. cadastral 2783 trebuie rectificate în conformitate cu planul parcelar.

Or, la data emiterii autorizaţiilor de construire, pentru imobilele edificate pe terenul aparţinând numitului D.V., Primăria B. a verificat conformitatea proiectului cu planul urbanistic zonal şi încadrarea terenului în acest plan.

În raport de adresa susmenţionată, greşit expertul a tras concluzia că ar existat un alt plan parcelar decât cel prezentat de ea şi că ar fi ocupat terenul din litigiu. Prin sentinţa atacată i s-a diminuat dreptul cu suprafaţa de 181,57 mp teren, deşi în actele de proprietate întocmite în legătură cu acesta, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. …/28.05.2003, contractul de vânzare-cumpărare nr. …/28.05.2003 şi  actul de alipire nr. …/03.05.3007, este menţionată suprafaţa de 20.015 mp teren.

Aceeaşi pârâtă a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că în baza contractului de închiriere din 21.02.2006 şi a contractului de cesiune nr. … din 19.06.2006, ea nu are un drept de proprietate asupra terenului, ci doar un drept de superficie compus din dreptul de proprietate asupra construcţiilor şi dreptul de folosinţă asupra terenului şi că în cauză trebuie introdus proprietarul terenului.

Prin decizia civilă nr. 877A din 3.10.2012 Tribunalul Bucureşti Secţia a IV-a Civilă a respins, ca nefondate, excepţiile nulităţii apelului şi a lipsei calităţii procesuale pasive a SC V.T.& C.SRL şi a respins ca nefondat apelul declarat de această pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, cu privire la excepţia nulităţii apelului invocată de intimatul reclamant I.N., tribunalul a respins-o ca nefondată, pe considerentul că, deşi hotărârea fondului a fost dată cu recurs, aceasta era supusă apelului.

Totodată, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive întrucât pârâta SC V.T.& C.SRL, în calitate de proprietar al construcţiei edificate pe terenul primit în concesiune, este cea care a încălcat dreptul de proprietate al intimatului-reclamant şi dreptul acestuia de acces pe str. Diamantului.

Acţiunea în grăniţuire are un caracter petitoriu, scopul ei fiind delimitarea proprietăţilor limitrofe. Grăniţuirea nu obligă însă pe reclamant să facă dovada că este proprietarul terenului pentru care se cere să se stabilească linia de hotar care îl desparte de terenul vecin şi nici pentru pârât că ar fi proprietarul acestui teren. Aceasta este şi diferenţa faţă de acţiunea în revendicare care implică dovada dreptului de proprietate asupra terenului.

Pe fondul litigiului, a reţinut că nu există nici o dispoziţie legală conform căreia expertiza efectuată în cauză trebuie să fie comunicată părţilor. Există doar obligaţia expertului de a aduce la cunoştinţă părţilor despre termenul la care va avea loc expertiza şi depunerea raportului de expertiză cu cel puţin 5 zile libere înainte de termenul acordat de către instanţă.

Împrejurarea că la termenul din 03.06.2010, apelanta nu a fost prezentă şi nu a avut cunoştinţă de depunerea raportului de expertiză nu poate constituii un motiv de nulitate a acestuia, întrucât părţile au obligaţia, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului, să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform prevederilor art. 723 Cod procedură civilă. În plus, pârâta a avut apărare calificată, aşa încât, culpa pentru neexercitarea drepturilor procesuale aparţine în întregime acesteia.

Cu privire la raportul de expertiză, acesta a avut la bază atât planul parcelar, cât şi Hotărârea Consiliului Local nr. 65/2005, din care rezultă cu certitudine că apelanta pârâtă este aceea care a ocupat fără drept drumul de acces şi a încălcat linia de hotar a proprietăţii intimatului reclamant. Ca urmare, just a fost obligată să respecte dreptul acestuia de proprietate şi posesie pentru terenul său.

Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta, care în susţinerea motivelor de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă, a pretins că, greşit i-a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive atâta vreme cât ea nu este proprietara terenului, ci titulara unui drept de folosinţă asupra acestuia şi a dreptului de proprietate asupra construcţiilor edificate în baza autorizaţiile de construire nr. 231 din 18.07.2006 şi nr. 232 din 18.07.2006 eliberate de P.O.B.,

Prezenta acţiune este, în realitate, o acţiune în revendicare şi nu o acţiune în grăniţuire, cum rezultă din conţinutul cererii de chemare în judecată, astfel încât trebuia să existe identitate între persoana pârâtului şi proprietarul terenului revendicat, care să poată fi obligat, eventual, la predarea vreunei suprafeţe libere. Or, numitul D.V.nu a fost citat în cauză, astfel încât se impunea desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

Pe fondul litigiului a arătat că instanţa de apel a nesocotit  suplimentul de expertiză întocmit în apel de către expertul tehnic B.G., care a trasat o altă linie de hotar decât cea stabilită iniţial, ţinând cont de planul parcelar existent la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Curtea a reţinut că recursul este întemeiat în raport de cele ce urmează:

Într-adevăr, lipsa calităţii procesuale pasive atrage respingerea acţiunii. Excepţia este incidentă într-o cauză atunci când nu există identitate între persoana ce poate fi obligată în raportul dedus judecăţii şi pârât.

Existenţa calităţii procesuale pasive este strâns legală de toate elementele raportului juridic dedus judecăţii, cât şi de obiectul şi cauza cererii de chemare în judecată.

Tribunalul a reţinut că reclamantul a investit instanţa cu o acţiune în grăniţuire întemeiată pe dispoziţiile art. 584 Cod civil.

Acţiunea în grăniţuire se opune acţiunii posesorii şi, tot astfel, acţiunii în revendicare.

 Pe când acţiunea posesorie îşi are izvorul în posesia utilă actuală şi tinde la restituirea ei, în schimb acţiunea în grăniţuire izvorăşte din proprietate şi are ca scop delimitarea fondurilor limitrofe.

Cu toate că, atât revendicarea imobiliară, cât şi acţiunea în grăniţuire au un caracter real, petitoriu, totuşi ele nu se confundă. Acţiunea în revendicare presupune contestarea dreptului de proprietate şi redobândirea posesiei asupra unei porţiuni precis determinate, ceea ce-l obligă pe reclamant să dovedească dreptul său de proprietate. În grăniţuire se aşează hotarul dintre fondurile limitrofe prin fixarea de semne vizibile, acţiunea fiind un duplex judiciar,  în care fiecare dintre părţi are rolul de reclamant şi pârât, ceea ce presupune o situaţie egală cu privire la sarcina probei.

Dată fiind diferenţierea dintre acţiunea în grăniţuire şi cea în revendicare este recunoscută calitatea de reclamant şi  pârât în acţiunea în grăniţuire, posesorului, uzufructuarului, superficiarului şi oricărui alt titular de drepturi reale. Pentru că grăniţuirea este un act de administraţie, dreptul de a cerere grăniţuirea este recunoscut şi administratorului general de bunuri. Acest drept nu este recunoscut chiriaşului sau arendaşului.

În speţă, reclamantul nu a prezentat un act de proprietate asupra terenului din litigiu, ci un act de lotizare, care poate face cel puţin dovada posesiei terenului, ce este suficientă în cazul unei acţiuni în grăniţuire, dar nu şi pentru o acţiune în revendicare.

Pârâtul este titularul unui contract de închiriere dar şi al unui contrat de cesiune, prin care i s-a recunoscut un drept de superficie asupra terenului, astfel cum rezultă din cuprinsul extraselor de carte funciară, aşa încât, în raport de acest drept real îşi justifică calitatea procesuală pasivă în acţiunea în grăniţuire.

Prin raportul de expertiză efectuat de către expertul B.G., în dosarul Judecătoriei Cornetu, s-a stabilit că pârâta-recurentă ocupă din terenul proprietatea reclamantului suprafaţa de 40,86 mp teren şi din terenul aflat în proprietatea publică a pârâtului O.B.(drum), suprafaţa de 264 mp teren. Instanţa a obligat-o pe pârâta SC V.T.& C.SRL să predea reclamantului şi celei de-a doua pârâte, suprafeţele de teren susmenţionate identificate prin raportul de expertiză şi în funcţie de care a stabilit şi linia de hotar.

Această hotărâre corespunde unei soluţii de rezolvare a acţiunii în revendicare şi nu unei acţiuni în grăniţuire.

Tribunalul, deşi a stabilit că reclamantul a investit instanţa cu o acţiune în grăniţuire, a menţinut hotărârea primei instanţe care, în realitate, a soluţionat o acţiune în revendicare. Astfel, se face că acesta nu a observat că pentru a fi admisibilă o acţiune în grăniţuire este necesar ca terenurile să fie în mod obligatoriu învecinate.

Or, în speţă, atât reclamantul, cât şi pârâţii recunosc că între terenurile ce le posedă există un drum public. Acest fapt este confirmat de Hotărârea Consiliului Local al Comunei B.nr. 65 din 25.08.2005, planul parcelar şi raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert B.G. şi suplimentul la acesta întocmit în apel.

Astfel fiind, este evident că terenurile posedate de reclamant şi de prim pârâtul în cauză nu sunt învecinate.

De asemenea, nici prima instanţă şi nici cea de-a doua nu au făcut verificări privind proba dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului în litigiu, pentru a putea obliga pe prim pârâta la predarea unor suprafeţe de teren.

Instanţele nu au observat că pârâtul Oraşul B. nu a formulat cerere reconvenţională în cauză, pentru ca cel de-al doilea pârât să poată fi obligat a-i preda vreo suprafaţă de teren, iar reclamantul nu se poate pretinde proprietar asupra unui bun de utilitate publică, astfel încât să poată obţine protecţia juridică a acestuia.

Astfel fiind, considerentele deciziei tribunalului sunt contradictorii, date cu nesocotirea dispoziţiilor art. 261 Cod procedură civilă şi atrag nulitatea hotărârii în baza art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.

Decizia a produs o vătămare recurentului şi pe considerentul că nu a luat deloc în discuţie suplimentul la expertiză efectuat în apel, ce are la bază un plan parcelar realizat de Comisia Locală de Fond Funciar din anul 1991, întocmit în baza Hotărârii Consiliului Local al Comunei Bragadiru nr. 65/2005.

Examinarea suplimentului la raportul de expertiză era necesară cu atât m ai mult cu cât concluziile sale sunt diferite de cele din raportul de expertiză efectuat în primă instanţă.

Astfel, prin suplimentul la raportul de expertiză efectuat în apel, în raport de noul act depus respectiv planul parcelar, expertul a indicat alte limite de hotar şi a stabilit că, prim pârâta recurentă ar ocupa suprafaţa de 146 mp teren şi nu suprafaţa de 305,40 mp, cât a stabilit în expertiza ce a fost avută în vedere la prima instanţă.

Aşa fiind, sub aspectele menţionate, recursul este întemeiat şi urmează a fi admis în baza art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă,în sensul casării deciziei şi trimiterii cauzei la Tribunalul Bucureşti, pentru rejudecare.

În rejudecare, tribunalul va pune în discuţia contradictorie a părţilor temeiul juridic al cererii de chemare în judecată şi, în raport de cel stabilit, va efectua probatoriile necesare şi se va pronunţa în consecinţă.

Oricum, în apel nu este admisibilă cererea de arătare a titularului dreptului sau de chemare în judecată a unei alte persoane, cum pretinde recurentul.

În consecinţă, curtea a dispus ca instanţa de apel să soluţioneze cererea  în limitele cadrului procesual cu care a fost investită prima instanţă.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, dosarul a fost înregistrat sub nr. 2947/1748/2008*, iar prin încheiere de şedinţă din data de 02.10.2013, cauza a fost scoasă de pe rol şi înaintată Tribunalului Ilfov.

Prin cererea depusă la data de 25.02.2014, intimatul reclamant a precizat temeiul juridic al cererii de chemare în judecată solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa pe calea acţiunii în grăniţuire şi revendicare să se stabilească linia de hotar care desparte proprietatea sa din str. … şi obligarea pârâtei S.C. V. T.& C.S.R.L. din proprietatea sa şi dreptul de acces pe strada …– drum public.

Intimatul reclamant a mai arătat că temeiul juridic invocat prin cererea de chemare în judecată este în principal grăniţuirea prevăzută de vechiul Cod Civil la art. 584 şi ca cerere accesorie revendicarea prevăzută de art. 480 C. Civ. 

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 20.05.2014, apelanta a solicitat în ceea ce priveste capatul principal de cerere avand temeiul juridic "granituire", admiterea exceptiei inadmisibilitatii, iar in subsidiar, respingerea cererii ca neintemeiata; In ceea ce priveste capatul accesoriu de cerere avand ca temei juridic "actiune in revendicare", admiterea exceptiei iandmisibilitatii si exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a subscrisei si, pe cale de consecinţă respingea cererii  de chemare in judecata ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar, respingerea cererii ca neintemeiata;

In cazul in care instanta va considera ca cererea de chemare in judecata este intemeiata, apelanta a solicitat stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul care rezulta din suplimentul la raportul de expertiza tehnica topografica (punctele 1-2), intocmit de catre Expertul tehnic judiciar B.G. si depus la dosarul cauzei la data de 23.05.2012.

I

Intrucat terenurile subscrisei si al intimatei - rec1amante nu sunt terenuri invecinate, instanta ar trebui sa admita exceptia inadmisibilitatii capatul principal de cerere avand temeiul juridic "granituire.

In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii capatul principal de cerere avand temeiul juridic "granituire", apelanta a apreciat ca ar trebui admis intru cat terenurile a caror granituire se solicita nu sunt terenuri invecinate.

Astfel, Curtea de Apel Bucuresti in cauza ce a format obiectul dosarului nr. 1947/1748/2008,  a menţionat astfel, se face ca acesta (Tribunalul) nu a observat ca pentru a fi admisibila o actiune in granituire este necesar ca terenurile sa fie in mod obligatoriu invecinate. Or, in speta, atat reclamantul, cat si paratii recunosc ca intre terenurile ce le poseda exista un drum public. Acest fapt este confirmat de Hotararea Consiliului Local al Comunei B.nr. 65/25.08.2005, planul parcelar si raportul de expertiza intocmit in cauza de catre expert Barbu Gheorghe si suplimentul la acesta intocmit in apel. Astfel fiind, este evident ca terenurile posedate de reclamant si de prim paratul in cauza nu sunt invecinate. "

A vand in vedere faptul ca instanta de judecata este obligata sa respecte limitele casarii si cele retinute de instanta de casare, Tribunalul llfov nu ar putea retine o alta situatie de fapt decat cea descrisa mai sus.

Intrucat terenurile nu sunt terenuri invecinate, instanta ar trebui sa admita exceptia inadmisibilitatii capatul principal de cerere avand temeiul juridic granituire.

În ceea ce priveşte capătul accesoriu de cerere având ca temei juridic acţiune în revendicare, apelanta a solicitat admiterea excepţiei inadmisibilităţii arătând că cererile accesorii sunt cereri a căror soluţionare depinde de capătul de cerere având ca obiect revendicare este inadmisibil.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual pasive apelanta a solicitat admiterea acesteia, arătând că nu este proprietara terenului si nu s-a facut dovada faptul ca subscrisa este proprietara acestui teren. Proprietarul terenului, respectiv Orasul B.nu a formulat cerere reconventionala, prin urmare, intimata - rec1amanta nu poate apara drepturile Orasului B.. Intimata - reclamanta nu a dovedit faptul ca este proprietara terenului in raport de care a formulat cerere in revendicare. In rejudecare, instanta trebuie sa tina cont de decizia de casare care mentioneaza: In speta, reclamantul nu a prezentat un act de proprietate asupra terenului in litigiu, ci un act de lotizare, care poate face cel putin dovada posesiei terenului, ce este suficienta in cazul unei acţiuni in graniţuire, dar nu si pentru o actiune in revendicare.

Paratul este titularul unui contract de inchiriere dar si al unui contract de cesiune, prin care i s-a recunoscut un drept de superficie asupra terenului, astfel cum rezulta din cuprinsul extraselor de carte funciara, asa incat, in raport de acest drept real isi jusitifica calitatea procesuala pasiva in actiune in granituire .... De asemenea, nici prima instanta si nici cea de-a doua nu au facut verificari privind proba dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului in litigiu, pentru a putea obliga pe prim parata la predarea unor suprafete de teren. Instantele nu au observat ca paratul Orasul B.nu a formulat cerere reconventionala in cauza, pentru ca cel de-al doilea parat sa poata fi obligat a-i preda vreo suprafata de teren, iar reclamantul nu se poate pretinde proprietar asupra unui bun de utilitate publica, astfel incat sa poata obtine protectia juridica a acestuia.

Apelanta a mai arătat că este titulara unui drept de proprietate asupra construcţiei şi a unui drept de folosinţă asupra terenului  pe care este edificată  construcţia neavând un drept de proprietate asupra terenului cu privire la care reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată  ce formează obiectul prezentului dosar şi având în vedere faptul că în privinţa calităţii procesuale pasive trebuie să existe o identitate între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii, identitate care, în speţa de faţă nu există în raport de disp. art. 41 din C. proc. Civ., societatea nu are calitate procesuală pasivă.

În subsidiar, apelanta a solicitat ca în măsura în care se va considera că cererea de chemare în judecată este întemeiată să se stabilească linia de hotar pe aliniamentul care rezulta din Suplimentul la raportul de expertiza tehnica topografica (punctele 1-2), intocmit de catre Expertul tehnic judiciar B.G. si depus la dosarul cauzei la data de 23.05.2012.

Astfel s-a arăta că in raportul de expertiza intocmit initial, expertul numit de catre instanta de judecata a stabilit linia de hotar cu luarea in considerare doar a Adresei m. 22750/30.11.2009 comunicata de catre P.O.B.si a dimensiunilor strazii …, comunicate de catre aceasta institutie, prin adresa mentionata. Expertul a tras concluzia ca in baza OCPI Ilfov exista un alt plan parcelar, diferit de cel prezentat de catre societatea noastra, insa nu a solicitat prezentarea acestuia, marginindu-se sa ia ca si distanta intre axul Şoselei ….. si axul strazii … distanta de 312,52 mi conform adresei transmise la dosar de P.B.

Astfel s-a arătat că prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit şi depus la dosarul cauzei la data de de 23.05.2012, expertul tehnic a menţionat ca linia de hotăra a străzii … s-a stabilit conform distanţelor comunicate de către Primăria B. prin adresa 22750, astfel că, în urma verificării şi raportării amplasamentului şi dimensiunilor planului parcelar depus de către OCPI în dosarul de apel se constată că situaţia reţinută în primul raport de expertiză se schimbă în raport de planul parcelar depus de OCPI.

Expertul a prezentat astfel o noua varianta a liniei de hotar, respectând amplasamentului si dimensiunile planului parcelar, varianta pe care o consideram ca f'Iind cea corecta si pe care instanţa de apel trebuia sa o ia in considerare, aceasta avand la baza un document oficial, public si opozabil tuturor, respectiv planul parcelar existent in baza de date a OCPI Ilfov, si nu un document ,.pro causa" (cum este cazul adresei nr. … comunicata de către Primăria B., parata in acest dosar).

Chiar prin obiecţiunile formulate de către paratul O.B., se afirma ca "linia de hotar a fost dintotdeauna cea prevăzuta in planul parcelar realizat de Comisia locala de fond funciar din anul 1991 si depus la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov". Or, in cuprinsul suplimentului la raportul de expertiza tehnica topografica întocmit se precizează tocmai ca delimitarea terenului s-a realizat luând in considerare dimensiunile din planul parcelar depus de către OCPI, linia de hotar fiind astfel stabilita in concordanta cu acest document existent in evidentele OCPI.

În cauză instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

Analizând  apelului civil de faţă, Tribunalul  constata că prin decizia de casare cu trimitere au fost stabilite în mod clar limitele casării fiind dezlegate anumite aspecte invocate de părţi şi trasate indicaţii precise pentru soluţionarea apelului astfel încât urmează se pronunţa în aceste limite. Curtea de apel a apreciat că apelanta pârâtă are calitate procesuală pasivă. De asemenea, tribunalul apreciază că motivele invocate în susţinerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii reprezintă apărări de fond, după cum rezultă şi din considerentele deciziei de casare.

Pe fondul cauzei constată că intimatul pârât a depus la dosar înscrisuri în dovedirea dreptului său de proprietate ( filele 46-66 ). Potrivit suplimentului la raportul de expertiză ( filele 68-71 dosar nr. 2974/1748/2008), supliment întocmit ulterior depunerii planului parcelar al zonei, apelanta pârâtă a construit în parte de nord un gard care depăşeşte limitele stabilite prin planul parcelar avizat de OCPI, ocupând astfel o suprafaţă de 106 mp din strada …. şi 40 mp din terenul intimatului reclamant.

În raport de situaţia de fapt concretă Tribunalul constată că, deşi iniţial, terenurile intimatului reclamant şi apelantei pârâte nu erau învecinate fiind despărţite strada …., prin edificarea gardului cu nerespectarea limitelor stabilite în actele de proprietate, apelanta pârâtă ocupă atât strada cât şi o porţiune din terenul intimatului reclamant, astfel încât este justificată promovarea unei acţiuni în grăniţuire, cu atât mai mult cu cât intimatul reclamant a solicitat introducerea în cauză şi a O.B.. În plus, în situaţia dată, în care O. B. nu a formulat cerere reconvenţională şi nu a învestit instanţa nici cu o cerere în revendicare şi nici cu o cerere în grăniţuire, cele două terenuri ar ajunge să se învecineze, apelanta ocupând strada … (în întregime) până la limita de proprietate cu terenul intimatului reclamant.

Pe cale de consecinţă, ţinând cont de cererile cu care a fost învestită instanţa şi dând eficienţă principiului disponibilităţii, dar apreciind necesară pronunţarea unei hotărâri care să respecte realitatea faptică şi limitele dreptului de proprietate al apelantei pârâte şi al intimatului pârât, Tribunalul reţine că se impune ca pârâta SC V.T.& C. SRL sa lase in deplina proprietate si posesie reclamantului terenul in suparafata de 40 mp astfel cum a fost indentificat in anexa 2 a suplimentului raportului de expertiza şi sa mute gardul existent din punctul 7 in punctul 1 si din punctul 9 in punctul 2 conform anexei 2 a suplimentului raportului de expertiza, linia de hotar fiind  pe aliniamentul punctelor 1-2. Linia de hotar a fost stabilită în considerarea necesităţii de a afecta cât mai puţin dreptul de proprietate ( şi de implicit de folosinţă ) recunoscute prin înscrisurile depuse la dosar.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 296 cod proc civ, va admite apelul şi va schimba în parte sentinţa civilă apelată în sensul că va obliga pârâta SC V.T.& C.SRL sa lase in deplina proprietate si posesie reclamantului terenul in suparafata de 40 mp astfel cum a fost indentificat in anexa 2 a suplimentului raportului de expertiza, va stabili linia de hotar pe aliniamentul punctelor 1-2 si va obliga obliga pe parata SC V.T. & C. SRL sa mute gardul existent din punctul 7 in punctul 1 si din punctul 9 in punctul 2 conform anexei 2 a suplimentului raportului de expertiza, menţinând dispoziţiile sentinţei civile apelate cu privire la cheltuielile de judecata.

Văzând dispoziţiile art. 274 cod proc civ va obliga pe intimatul I. N. la plata catre apelanta a sumei de 12,5 lei reprezentând cheltuieli de judecata - taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite apelul formulat de apelanta S.C. V.T. & C.S.R.L  cu sediul în Bucureşti, str. …. nr….cu sediu procesual ales la sediul secundar din B., str. … nr. …, , împotriva sentinţei civile nr.2328/30.09.2010, pronunţată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr. 2947/1748/2008*, în contradictoriu cu intimatul I.N., domiciliat în B., sector …, str. … nr. …,  O.B. prin P.cu sediul în B., judeţ Ilfov.

Schimba în parte sentinţa apelata, în sensul că:

Obligă pe parata SC V.T.& C. SRL sa lase in deplina proprietate si posesie reclamantului terenul in suparafata de 40 mp astfel cum a fost indentificat in anexa 2 a suplimentului raportului de expertiza.

Stabileşte linia de hotar pe aliniamentul punctelor 1-2 si obliga pe parata SC V.T. & C.SRL sa mute gardul existent din punctul 7 in punctul 1 si din punctul 9 in punctul 2 conform anexei 2 a suplimentului raportului de expertiza

Menţine dispoziţiile sentinţei civile apelate cu privire la cheltuielile de judecata.

Obliga pe intimatul I.N. la plata catre apelanta a sumei de 12,5 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 02.12.2014.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

D.C.  E.M. I.L.E.

Concept red. gref. L.I

Red. Jud: CD./2

Jud.fond :Dragomir Larisa - Jud. /Cornetu

Domenii speta